Știri
Știri din categoria Interviuri
Gilles Ballot, CEO Carrefour România, consideră că succesul în retail se construiește pe trei piloni esențiali: pasiune, ascultare activă și colaborare, conform unui profil publicat de Business Magazin. Prezent în topul „100 cei mai admirați CEO din România”, Ballot punctează și importanța viziunii strategice, pe care o consideră un catalizator pentru adaptarea continuă într-un domeniu aflat în schimbare accelerată.
Numit în 2025 la conducerea Carrefour România, Gilles Ballot are o relație veche cu piața locală – a debutat profesional în România în 1998, în cadrul Danone. Ulterior, a ocupat poziții în companii globale precum Johnson & Johnson și Boston Consulting Group, iar din 2009 s-a alăturat Grupului Carrefour. În cadrul grupului, a deținut roluri strategice în Polonia, Belgia și Franța, în departamente precum achiziții, aprovizionare, marketing și e-commerce.
Ballot subliniază că ascultarea activă și colaborarea sunt fundamentale pentru un leadership eficient, mai ales într-un sector dinamic precum cel de retail. Își exprimă admirația pentru liderii care pun accent pe calitate, inovație și curaj, menționându-l pe Steve Jobs ca sursă de inspirație pentru „claritatea viziunii și capacitatea de a rescrie regulile jocului”.
Clasarea în rândul celor mai admirați CEO din România reflectă atât experiența internațională solidă a lui Ballot, cât și capacitatea sa de a construi echipe unite în jurul unor valori comune și a unei direcții clare.
Recomandate
Un general român avertizează că tensiunile globale actuale seamănă cu perioada dinaintea unui război mondial , însă consideră că România este mult mai protejată decât în trecut datorită apartenenței la NATO și Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat publicației Adevărul , generalul-maior în rezervă Mihail Ionescu , unul dintre arhitecții integrării României în NATO, analizează contextul geopolitic tensionat din 2026 și explică de ce lumea traversează „convulsiile” unei noi ordini internaționale. Potrivit acestuia, relația strategică dintre România și Statele Unite nu este rezultatul simpatiei politice, ci al convergenței de interese. Parteneriatul strategic dintre cele două state, început în anii ’90, a stat la baza aderării României la NATO și a permis dezvoltarea cooperării militare, inclusiv prin prezența bazelor americane de la Deveselu și Mihail Kogălniceanu. Generalul consideră că solicitarea recentă a Washingtonului de a disloca echipamente defensive în România, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, nu indică o răcire a relațiilor bilaterale. În opinia sa, cooperarea militară a continuat constant, chiar dacă schimbările politice din SUA au creat uneori tensiuni în relațiile cu aliații europeni. Analizând situația globală, Mihail Ionescu spune că lumea se află într-o perioadă de reașezare a raporturilor de putere între marile state, similară momentelor istorice care au precedat conflicte majore. Totuși, el consideră puțin probabil un război mondial clasic, deoarece marile puteri au experiența echilibrului nuclear și sunt interesate să evite un conflict generalizat. Comparând contextul actual cu anul 1940, când România a pierdut teritorii fără luptă, generalul subliniază că situația este fundamental diferită. Astăzi, România este parte a două alianțe majore – NATO și Uniunea Europeană – și are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite. Aceste elemente oferă un nivel de securitate incomparabil cu cel din perioada interbelică. El atrage însă atenția că securitatea unei țări nu poate fi asigurată exclusiv de armată, ci de o combinație între capacitatea militară, diplomație și unitate politică internă. În opinia sa, consolidarea apărării naționale rămâne esențială, mai ales într-un context în care tehnologiile militare, inteligența artificială și sistemele orbitale ar putea redefini strategiile de război. Generalul Ionescu mai arată că, în viitor, competiția globală ar putea fi dominată de statele cele mai avansate în inteligență artificială – în special Statele Unite, China și Rusia – iar rezultatul acestei rivalități ar putea determina forma noii ordini mondiale. În concluzie, deși lumea traversează o perioadă de tensiuni și conflicte regionale, expertul militar consideră că România nu riscă pierderi teritoriale și beneficiază de un cadru de securitate solid, construit prin alianțele occidentale și cooperarea strategică cu Washingtonul. [...]
Portofelul digital va deveni un asistent financiar personal în următorul deceniu , capabil să ia decizii în timp real în locul utilizatorului, susține Elena Ungureanu , country manager Visa în România, într-o opinie publicată de Ziarul Financiar . Potrivit acesteia, tranziția de la portofelul fizic la cel digital este doar o etapă intermediară, următorul pas fiind integrarea inteligenței artificiale ca „asistent” care personalizează automat modul în care cheltuim, economisim și transferăm bani. În viziunea reprezentantei Visa , schimbarea esențială nu va fi o aplicație nouă, ci trecerea de la soluții financiare standard la opțiuni adaptate fiecărei persoane. Astfel, un sistem inteligent ar putea selecta automat metoda de plată în funcție de reguli stabilite de utilizator: cont de debit pentru cheltuieli zilnice; card cu beneficii pentru călătorii; soluții digitale precum stablecoin pentru plăți internaționale rapide și mai ieftine. Automatizarea nu ar însemna pierderea controlului, ci aplicarea regulilor stabilite de utilizator, cu verificări în timp real pentru reducerea fraudei. Un alt pilon al transformării îl reprezintă plățile instant și eliminarea barierelor transfrontaliere. Transferurile care astăzi durează zile ar urma să devină aproape imediate, inclusiv pentru românii care trimit bani din străinătate. Stablecoinurile, monede digitale susținute de valute clasice, ar putea reduce costurile și întârzierile, în special în contextul pieței unice europene. De asemenea, tokenizarea ar permite includerea în portofelul digital nu doar a banilor, ci și a altor tipuri de valoare – de la active financiare la acreditări digitale pentru identitate. Acest lucru ar simplifica interacțiunea cu instituții și companii, reducând birocrația și riscul de erori. În această perspectivă, portofelul viitorului nu va mai fi doar un instrument de plată, ci un sistem integrat de gestionare a valorii, construit pe interoperabilitate, securitate și personalizare. [...]
Economia României încetinește de patru ani, în ciuda celor mai mari deficite bugetare din istorie , iar acest paradox arată o problemă structurală, nu una conjuncturală, afirmă Radu Burnete , consilier prezidențial, într-un interviu acordat Economedia . Potrivit acestuia, creșterea salariilor peste productivitate, investițiile insuficiente în infrastructură și digitalizare, dar și competitivitatea scăzută a industriei au frânat economia, chiar dacă statul a injectat „zeci de miliarde” prin deficite record. Burnete susține că reducerea deficitului de la 7,7% la 6% în 2026 este inevitabilă, chiar dacă pe termen scurt va încetini suplimentar economia. În lipsa consolidării fiscale, finanțatorii nu vor accepta la nesfârșit deficite de 7-8%, în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB și riscă să urce spre 70-80% în anii următori. Deficit mare, creștere mică Economia a avansat cu doar 0,6% anul trecut, iar industria este în recesiune de câțiva ani. În opinia consilierului prezidențial, modelul bazat pe stimularea consumului și creșteri salariale nu mai funcționează. Principalele vulnerabilități identificate: salarii crescute peste productivitate; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; digitalizare lentă și birocrație excesivă; deficit comercial ridicat. Ce ar putea susține creșterea Pe termen scurt, absorbția fondurilor din PNRR rămâne principalul motor. Pe termen mediu, Burnete vorbește despre o „revoluție pe partea ofertei”: debirocratizare, reformă administrativă, stimularea antreprenoriatului și mobilizarea capitalului românesc prin piața de capital și fonduri de investiții. Un alt pilon este energia. Investițiile în nuclear, gaze din Marea Neagră și regenerabile ar putea face România competitivă și atractivă pentru centre de date, industrie chimică sau proiecte în zona inteligenței artificiale. Riscurile majore Cel mai mare risc economic în următoarele 12 luni rămâne o deteriorare severă a situației din Ucraina. Pe plan intern, riscul principal este lipsa voinței politice pentru reforme și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. În concluzie, mesajul central al consilierului prezidențial este că România nu își mai permite în 2026 un deficit ridicat într-o lume instabilă: fără consolidare fiscală și reforme structurale, economia riscă să rămână „pe un platou”. [...]
Reducerea deficitului bugetar trebuie să devină „un proiect național”, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un interviu acordat Bloomberg , citat de Spotmedia.ro . Oficialul avertizează că țara se află într-un moment decisiv, cu un test important programat vineri, când agenția de rating Fitch urmează să anunțe dacă păstrează sau ajustează calificativul de țară al României. Acesta se află acum cu doar o treaptă peste nivelul „junk” și are o perspectivă negativă, în pofida scăderii randamentelor obligațiunilor guvernamentale și a unui deficit ajustat sub așteptări în 2025. Nazare afirmă că nu este vorba doar despre o conformare tehnică la cerințele Bruxelles-ului, ci despre o schimbare de paradigmă în cultura fiscală a statului român. „Trebuie să depășim logica electorală și să construim o disciplină bugetară care să fie respectată indiferent de ciclurile politice”, a declarat acesta. Mesajul său vine pe fondul unei datorii publice care a depășit 60% din PIB și al unor presiuni constante din partea piețelor, investitorilor și Comisiei Europene. Pentru anul 2026, obiectivul Ministerului Finanțelor este de a reduce deficitul la 6,2% din PIB, în contextul în care în 2025 acesta s-a situat la 7,65%, cu o ușoară îmbunătățire față de estimările inițiale. Coaliția de guvernare condusă de premierul Ilie Bolojan se confruntă cu dificultăți în implementarea reformelor, inclusiv în ceea ce privește reducerea cheltuielilor publice și restructurarea administrației. Premierul a avertizat că nu exclude continuarea guvernării chiar și în formulă minoritară dacă partenerii politici blochează măsurile necesare pentru stabilitate fiscală. Situația actuală a României în cifre (conform datelor prezentate): Indicator Situația actuală Deficit bugetar 2025 7,65% din PIB Ținta pentru 2026 6,2% din PIB Datorie publică peste 60% din PIB Randamente obligațiuni (10 ani, lei) în scădere cu peste 100 puncte de bază Rating de țară Fitch o treaptă peste „junk”, perspectivă negativă Ministrul face apel și la lecțiile trecutului: experiența Greciei, unde lipsa de disciplină fiscală a declanșat o criză de proporții, trebuie să rămână un avertisment. „Controlul cheltuielilor nu este suficient. Avem nevoie de politici care să stimuleze creșterea economică sustenabilă”, afirmă Nazare. În opinia sa, consolidarea bugetară trebuie să meargă mână în mână cu stimularea economiei, pentru ca povara datoriei să poată fi gestionată mai ușor. Vineri, Fitch Ratings va decide dacă păstrează actualul calificativ al României sau dacă modifică perspectiva. Într-un context global în care multe economii din Europa Centrală și de Est se confruntă cu presiuni fiscale, rezultatul evaluării ar putea influența accesul României la finanțare în perioada următoare. Nazare rămâne optimist: „Cu cât ne apropiem mai mult de potențialul nostru ridicat de creștere, cu atât devine mai ușor să abordăm și deficitul, și datoria.” [...]
Premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă privind acumularea frustrărilor sociale în România, pe fondul măsurilor fiscale dure adoptate recent de guvern. Într-un interviu acordat postului Digi24 , acesta a recunoscut că nemulțumirile populației sunt reale și crescute de sentimentul că doar o parte din români suportă efectiv „nota de plată”. Măsurile de creștere a TVA și impozitele pe proprietate au fost resimțite acut, iar în lipsa unor corecții vizibile în zona privilegiilor de stat, tensiunile sociale riscă să se agraveze. Printre principalele nemulțumiri invocate de premier se numără pensiile speciale, în special cele ale magistraților. Bolojan a admis că intrarea în pensie la 49 de ani nu este „nici corectă, nici sustenabilă” și a avertizat că lipsa reformei în acest domeniu adâncește percepția de inechitate. Mai mult, a subliniat că, în lipsa unor măsuri de compensare corecte, nemulțumirea publicului față de sistem este justificată și că trebuie să se intervină urgent pentru a redresa situația. Bolojan a criticat inclusiv propriul aparat administrativ, declarând că o bună parte din români nu plăteau impozite locale din cauza unui sistem plin de excepții. Printre exemplele oferite se numără scutirile acordate persoanelor cu dizabilități, proprietarilor de imobile nereabilitate sau celor care beneficiau de reduceri nejustificate. Premierul a anunțat că aceste excepții au fost revizuite, dar că măsura a fost aplicată de unele primării cu excese, ceea ce a provocat un val suplimentar de nemulțumiri. Pentru a susține noua filosofie bugetară, Bolojan a cerut primăriilor să își reducă cheltuielile și personalul excedentar, argumentând că administrațiile locale trebuie să arate că banii din taxele mărite sunt investiți eficient. „Dacă toți banii merg pe salarii și nu se vede nimic în comună, înseamnă că instituția există pentru angajați, nu pentru oameni” , a afirmat tranșant premierul. Totodată, el a reiterat faptul că România nu își mai permite un model economic bazat pe împrumuturi și consum peste producție. Iată, într-un tabel sintetic, principalele teme abordate de premier în declarațiile recente: Problemă semnalată Măsuri propuse / observații Pensiile magistraților Corectare rapidă – pensionarea la 49 de ani este nesustenabilă Inechitate fiscală între cetățeni Eliminarea excepțiilor nejustificate la taxe și impozite Impozite locale mărite Aplicare echitabilă, dar cu monitorizare strictă a primăriilor Cheltuieli administrative Reducerea personalului și transparentizarea utilizării fondurilor Reforma fiscală generală Este necesară pentru evitarea crizelor și atragerea fondurilor UE În ciuda presiunilor politice și sociale, Bolojan susține că nu intenționează să demisioneze, deși recunoaște că a luat în calcul această opțiune în trecut. Spune că își dorește ca actuala Coaliție să rămână unită, dar avertizează că stabilitatea trebuie să fie una „cu rezultate, nu de formă”. În privința viitorului politic, afirmă că va fi „mai ușor când nu va mai fi premier”, sugerând un grad ridicat de uzură generat de criticile publice constante. [...]
Decizia privind participarea României la Consiliul pentru Pace, creat de președintele american Donald Trump, reprezintă un test diplomatic important pentru București. Potrivit Euronews , fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, avertizează că o decizie pripită ar putea avea consecințe negative asupra relațiilor cu partenerii strategici ai României. Contextul deciziei Cristian Diaconescu a declarat, în cadrul emisiunii „Vocile care contează” de la Euronews România, importanța unei analize detaliate înainte de a lua o decizie. El a menționat că și alte țări, precum China, se confruntă cu aceeași dilemă. Diaconescu a atras atenția asupra necesității de a evita antagonizarea ireversibilă a unui partener strategic. „Problema esențială și trebuie să faci posibilul câteodată din această perspectivă, este să nu iei o decizie prin care să-ți antagonizezi uneori ireductibil un partener strategic sau altul. Da, nu este simplu”, a declarat Cristian Diaconescu. Analiza propunerii Administrația prezidențială a României a anunțat că propunerea va fi analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării ( CSAT ), având în vedere angajamentele internaționale ale României. Președintele Nicușor Dan a demarat un proces de evaluare a Cartei Board of Peace, pentru a stabili compatibilitatea cu obligațiile existente ale României. Printre aspectele analizate se numără: Compatibilitatea cu angajamentele României față de ONU, OSCE și UE. Impactul financiar, având în vedere că statutul de membru permanent necesită o contribuție de cel puțin un miliard de dolari. Implicațiile asupra politicii externe și a relațiilor diplomatice. Implicațiile financiare și diplomatice Propunerea lui Donald Trump include cerința ca țările care doresc un loc permanent în Consiliul pentru Pace să contribuie financiar substanțial. Această condiție ridică întrebări cu privire la resursele financiare ale României și la prioritățile sale bugetare. Ședința CSAT, în care se va discuta această ofertă, trebuie organizată până la finalul lunii martie, conform legislației în vigoare. Decizia finală va trebui să țină cont de poziția României în politica externă și de implicarea sa în planurile internaționale de pace. Impactul asupra relațiilor diplomatice Participarea României la Consiliul pentru Pace ar putea avea consecințe semnificative asupra relațiilor diplomatice ale țării. În contextul în care Consiliul este gândit să abordeze conflicte majore, precum cele din Ucraina și Venezuela, România trebuie să evalueze cu atenție cum această inițiativă se aliniază cu interesele sale strategice. În concluzie, decizia României de a participa sau nu la Consiliul pentru Pace va fi esențială pentru viitorul său diplomatic. O abordare prudentă și bine fundamentată este crucială pentru a asigura menținerea unor relații internaționale stabile și benefice. [...]
