Știri
Știri din categoria Internet
Piața de internet fix din România rămâne una dintre cele mai competitive din Europa, iar datele pentru 2025 confirmă această tendință. O analiză realizată de compania franceză independentă nPerf arată că utilizatorii români beneficiază de viteze ridicate, latențe reduse și servicii optimizate pentru diverse aplicații online. În acest context, Orange își menține poziția de lider general, urmat de Digi România și Vodafone.
Orange domină segmentul internetului fix, obținând cel mai mare scor agregat de 137.311 puncte, conform barometrului nPerf. Operatorul se remarcă printr-o viteză medie de descărcare de 371,7 Mbps, ideală pentru streaming video de înaltă definiție și utilizare simultană pe mai multe dispozitive. La viteza de încărcare, Orange înregistrează 282,9 Mbps, cea mai bună valoare din clasament. De asemenea, performanța de navigare este excelentă, cu un scor de 80,6%, iar la streaming video împarte prima poziție cu Vodafone.
Digi România se clasează pe locul al doilea, cu un scor total de 131.277 puncte, evidențiindu-se prin cea mai bună latență din sector, de 19,4 milisecunde. Acest aspect face ca serviciile Digi să fie atractive pentru utilizatorii interesați de jocuri online și apeluri video. Digi împarte prima poziție cu Orange pe segmentul de fibră optică și are o viteză de descărcare de 239,4 Mbps și o viteză de încărcare de 226,7 Mbps.
Vodafone se situează pe locul al treilea, cu 108.686 puncte, dar excelează la streaming video, unde împarte prima poziție cu un scor de 82,6%. Viteza de descărcare a Vodafone este de 189,1 Mbps, iar performanța la navigare este de 76,2%. Totuși, viteza de încărcare este un punct slab, cu doar 47,61 Mbps, iar latența medie de 33,8 milisecunde este cea mai mare dintre cei trei operatori analizați.
Analiza nPerf a evaluat indicatori precum viteza de descărcare, viteza de încărcare, latența, performanța navigării și calitatea streamingului video. Studiul s-a bazat pe 42.738 de teste efectuate de utilizatori în condiții reale, pe parcursul anului 2025, oferind o imagine detaliată asupra performanței rețelelor de internet fix din România.
| Operator | Scor total | Viteză descărcare (Mbps) | Viteză încărcare (Mbps) | Latență (ms) |
|---|---|---|---|---|
| Orange | 137.311 | 371,7 | 282,9 | 23,33 |
| Digi | 131.277 | 239,4 | 226,7 | 19,4 |
| Vodafone | 108.686 | 189,1 | 47,61 | 33,8 |
Acest tabel oferă o comparație clară a performanțelor celor trei operatori principali de internet fix din România, conform datelor nPerf pentru 2025.
Recomandate
Kremlinul a confirmat oficial întreruperile de internet mobil din Moscova și alte orașe mari , afirmând că măsurile sunt aplicate „în strictă conformitate cu legislația” și au scopul de a asigura securitatea, potrivit The Straits Times . Problemele de conectivitate durează de peste cinci zile în capitala Rusiei și s-au extins recent și în Sankt Petersburg. Întreruperi masive de internet Primele probleme au apărut în seara de 5 martie 2026 , în districtele sudice ale Moscovei. Potrivit portalului tehnologic Kod Durova, autoritățile ar fi testat atunci o oprire completă a comunicațiilor mobile , care a afectat atât internetul, cât și apelurile telefonice. În zilele următoare, întreruperile s-au extins și în alte zone ale orașului, inclusiv în centrul capitalei. Principalii operatori de telecomunicații din Rusia - MTS, Beeline, MegaFon și T2 - au explicat problemele prin „restricții externe” impuse de serviciile speciale. Conform datelor citate de The Moscow Times , aproximativ 40% dintre toate sesizările privind întreruperi de internet din Rusia au provenit din Moscova . Restricții extinse și în Sankt Petersburg Pe 9 martie , peste 2.500 de rapoarte de întreruperi au fost înregistrate și în Sankt Petersburg. Autoritățile regionale au invocat activarea unui „regim de amenințare cu drone” ca justificare pentru limitarea conexiunilor. În timpul restricțiilor, utilizatorii au putut accesa doar serviciile incluse pe o „listă albă” guvernamentală , printre care: portalul administrativ Gosuslugi ; rețelele sociale rusești VKontakte și Odnoklassniki ; serviciile digitale ale companiei Yandex . Noua lege oferă control total FSB asupra rețelelor Blocajele apar la scurt timp după intrarea în vigoare a unei noi legi semnate de Vladimir Putin pe 20 februarie 2026 . Actul normativ obligă operatorii telecom să întrerupă serviciile la solicitarea Serviciului Federal de Securitate ( FSB ) , fără a mai avea nevoie de aprobarea unei instanțe. Legea prevede și că operatorii nu pot fi trași la răspundere pentru eventualele prejudicii cauzate utilizatorilor. Rusia, lider mondial la opriri de internet Întreruperile frecvente ale internetului au devenit o practică tot mai extinsă în Rusia. În 2025, țara a ocupat primul loc la nivel global la numărul de ore de blocare a internetului , cu peste 37.000 de ore de întreruperi , care au afectat aproape întreaga populație de 146 de milioane de persoane. Potrivit unui raport Top10VPN, pierderile economice generate de aceste măsuri au fost estimate la 11,9 miliarde de dolari , mai mult decât pierderile cumulate ale tuturor celorlalte state analizate. [...]
Starlink pregătește sateliții V2 care ar putea oferi „viteze 5G din spațiu” direct pe telefoane obișnuite , promițând o creștere majoră a capacității rețelei satelitare. Potrivit TechRadar , noua generație de sateliți Starlink ar urma să ofere o densitate a datelor de până la 100 de ori mai mare decât actualii sateliți V1 și ar putea permite conexiuni rapide direct pe smartphone-uri, fără echipamente speciale. Starlink, serviciul de internet prin satelit dezvoltat de compania SpaceX a lui Elon Musk , încearcă astfel să depășească limitările actuale ale comunicațiilor prin satelit. Până acum, aceste rețele s-au concentrat mai ales pe acoperire în zone izolate, nu pe viteze ridicate comparabile cu rețelele mobile terestre. Ce aduc nou sateliții Starlink V2 Noua generație de sateliți ar putea transforma modul în care telefoanele se conectează la internet atunci când nu există semnal clasic de la operatori. Principalele promisiuni ale sistemului: viteze de până la aproximativ 150 Mbps pentru utilizatori densitate a traficului de date de până la 100 de ori mai mare față de sateliții actuali conectare directă a smartphone-urilor LTE existente , fără antene sau dispozitive suplimentare acoperire continuă între rețelele terestre și cele prin satelit Sistemul funcționează prin sateliți aflați pe orbită joasă (LEO), care vor acționa practic ca „turnuri de telefonie mobilă în spațiu” . Telefoanele compatibile se vor conecta direct la acești sateliți atunci când semnalul terestru nu este disponibil. Planul de lansare al rețelei SpaceX intenționează să lanseze până la 15.000 de sateliți Starlink V2 , care vor extinde capacitatea și acoperirea globală a rețelei. În perioada de tranziție sunt deja lansați sateliți V2 Mini , utilizați ca soluții intermediare până la implementarea completă a noii constelații. Primele teste extinse ale serviciului îmbunătățit sunt așteptate la începutul anului 2027 . Starlink colaborează deja cu operatori mobili, inclusiv T-Mobile în Statele Unite , pentru a permite trecerea automată între rețelele mobile clasice și conexiunea prin satelit. Scopul este ca utilizatorii să nu observe întreruperi atunci când telefonul schimbă tipul de conexiune. Serviciul Starlink Mobile Serviciul de conectare directă a telefoanelor la satelit, cunoscut inițial sub numele Direct to Cell , a început lansarea comercială în 2025 în unele regiuni. În prezent oferă doar funcții limitate, precum mesaje text și trafic redus de date. Sateliții V2 ar trebui să schimbe radical această situație, aducând viteze comparabile cu rețelele mobile moderne și o experiență mult mai apropiată de cea a internetului terestru. Totuși, performanțele anunțate depind de implementarea completă a constelației de sateliți, ceea ce înseamnă că impactul real se va vedea abia după ce rețeaua va fi extinsă la scară globală. [...]
Platforma X a înregistrat cel mai mare trafic din istorie în timpul atacurilor asupra Iranului , a anunțat Elon Musk, după ce milioane de utilizatori au accesat rețeaua pentru actualizări în timp real despre operațiunea militară comună a SUA și Israelului. Potrivit relatărilor citate de News18 , Musk a scris că a fost „cea mai mare utilizare din toate timpurile”. Declarația a venit la scurt timp după miezul nopții de 1 martie 2026, când șeful departamentului de produs al platformei a susținut că ziua respectivă a fost „ cea mai mare din istoria X ”. Deși nu au fost publicate cifre oficiale privind noul record, precedentul maxim comunicat de Musk fusese de 417 miliarde de secunde cumulate de utilizare la nivel global într-o singură zi. Creșterea traficului a coincis cu desfășurarea operațiunii militare împotriva Iranului, confirmată de președintele american și de oficiali israelieni. Informațiile despre lovituri aeriene, reacții oficiale și represalii au circulat rapid pe platformă, transformând X într-un canal principal de actualizări nefiltrate. Separat, Musk a postat mesajul „Another one bites the dust”, interpretat de numeroși utilizatori ca o reacție la relatările privind moartea liderului suprem iranian. Postarea a strâns sute de mii de aprecieri și redistribuiri într-un interval scurt. Potrivit organizației NetBlocks, citată pe platforma X, conectivitatea la internet în Iran a scăzut semnificativ în timpul atacurilor, ceea ce ar fi limitat fluxul de informații din interiorul țării și ar fi amplificat dependența publicului internațional de rețelele sociale. Recordul de trafic consolidează poziționarea X drept un spațiu central pentru dezbateri și informații în momente de criză geopolitică, în pofida controverselor care au însoțit platforma în ultimii ani. [...]
Microsoft a anunțat o colaborare cu Starlink pentru extinderea conectivității la nivel global . Inițiativa vizează internet prin satelit pentru comunități, cu accent pe zone greu de acoperit prin infrastructură terestră, într-un moment în care Elon Musk, fondator și director general al SpaceX, se află în dispute publice și juridice care ating și ecosistemul Microsoft. Parteneriatul este prezentat ca un semn că Microsoft rămâne dispusă să lucreze cu companiile lui Musk, deși acesta a criticat recent Microsoft pe platforma sa de socializare X și este implicat într-un conflict legal cu OpenAI, companie susținută de Microsoft. „Prin colaborarea noastră cu Starlink, Microsoft combină conectivitatea prin sateliți pe orbită joasă cu modele de implementare bazate pe comunități și parteneriate cu ecosisteme locale”, a scris Melanie Nakagawa, director de sustenabilitate la Microsoft, într-o postare pe blog. Concret, Microsoft lucrează, împreună cu Starlink și cu un furnizor de servicii de internet din Kenya , la conectarea a 450 de „hub-uri” comunitare din țară, conform declarațiilor citate. Abordarea combină sateliți pe orbită joasă (sateliți care operează la altitudini mai mici decât cei geostaționari, ceea ce poate reduce întârzierile de transmisie) cu implementare locală, prin parteneri din comunități. Pentru SpaceX , proiectul poate însemna cerere suplimentară pentru serviciile sale, în contextul în care compania are deja contracte cu Departamentul Apărării al SUA și NASA și ar putea lua în calcul o listare la bursă în 2026, arată CNBC . În plan practic, colaborarea cu Microsoft aduce Starlink într-o inițiativă cu componentă socială și de infrastructură, orientată spre conectarea comunităților și susținerea unor ecosisteme locale. Elementele-cheie ale colaborării, așa cum sunt descrise de Microsoft și CNBC, includ: conectivitate prin sateliți pe orbită joasă, furnizată de Starlink; „modele de implementare” la nivel de comunitate, pentru a duce serviciul în teren; parteneriate cu ecosisteme locale, inclusiv furnizori de internet din țările vizate; un proiect-pilot/implementare în Kenya, cu obiectivul de a conecta 450 de hub-uri comunitare. [...]
Statele Unite pregătesc un portal online pentru a ocoli interdicțiile de conținut impuse în Europa , într-o mișcare care ar putea amplifica tensiunile dintre Washington și aliații săi occidentali. Potrivit Reuters , Departamentul de Stat dezvoltă platforma freedom.gov, destinată utilizatorilor din Europa și alte regiuni unde anumite tipuri de conținut – inclusiv discurs considerat instigator la ură sau propagandă extremistă – sunt restricționate prin lege. Surse citate de agenție afirmă că site-ul ar putea integra și o funcție de tip rețea virtuală privată, astfel încât traficul utilizatorilor să pară că provine din SUA. De asemenea, activitatea pe platformă nu ar urma să fie monitorizată. Lansarea, planificată inițial pentru Conferința de Securitate de la München de săptămâna trecută, a fost amânată din motive neclare. Proiectul este coordonat de subsecretarul pentru diplomație publică, Sarah Rogers, iar printre cei implicați se află și Edward Coristine , fost membru al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală. Domeniul freedom.gov a fost înregistrat pe 12 ianuarie 2026, însă la acest moment afișează doar o pagină de autentificare și elemente grafice. Inițiativa vine pe fondul criticilor administrației Trump la adresa legislației europene privind conținutul online, inclusiv Legea serviciilor digitale a Uniunii Europene și Legea privind siguranța online din Marea Britanie. În UE, platformele pot fi obligate să elimine rapid conținut calificat drept ilegal, iar sancțiunile pot ajunge la amenzi semnificative – compania X a fost amendată recent cu 120 de milioane de euro pentru neconformitate. Departamentul de Stat a declarat că nu există un program dedicat Europei pentru eludarea cenzurii, dar a subliniat că „libertatea digitală” și tehnologiile de protecție a confidențialității, precum rețelele virtuale private, reprezintă o prioritate. Criticii avertizează că portalul ar putea fi perceput în Europa drept o încercare directă de a submina legislațiile naționale și autoritatea autorităților de reglementare. În același timp, proiectul ar plasa Washingtonul într-o poziție delicată, încurajând indirect cetățenii altor state să ocolească propriile legi privind conținutul online. Dacă va fi lansată în forma discutată, platforma freedom.gov ar marca o schimbare notabilă în abordarea SUA privind promovarea libertății de exprimare, extinzând instrumente utilizate anterior în state autoritare către spațiul european. [...]
Rusia a încercat să blocheze complet WhatsApp în cadrul unei strategii de a împinge utilizatorii către aplicația de stat MAX, potrivit Reuters , care citează declarații ale companiei și reacții de la Kremlin. WhatsApp, deținută de Meta Platforms, susține că măsura face parte din eforturile Moscovei de a promova platforme locale și de a-și consolida controlul asupra spațiului său internet, pe fondul tensiunilor cu furnizorii străini de tehnologie după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Autoritățile ruse promovează o aplicație rivală susținută de stat, numită MAX, despre care criticii afirmă că ar putea fi folosită pentru urmărirea utilizatorilor; presa de stat a respins aceste acuzații ca fiind false. „Continuăm să facem tot ce putem pentru a menține utilizatorii conectați”, a transmis WhatsApp, în contextul în care compania descrie blocarea ca un demers menit să direcționeze publicul către o „aplicație de supraveghere deținută de stat”. Din perspectiva Kremlinului, revenirea WhatsApp pe piața rusă ar depinde de conformarea Meta cu legislația locală și de acceptarea unui dialog cu autoritățile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru agenția de stat TASS că, dacă Meta „îndeplinește” cerințele și intră în discuții, „există posibilitatea de a ajunge la un acord”, în timp ce menținerea unei poziții „intransigente” ar exclude această opțiune. Episodul se înscrie într-o serie de restricții aplicate în ultimii ani serviciilor de comunicare: în 2025, Rusia a început să limiteze unele apeluri pe WhatsApp și pe Telegram, acuzând platformele deținute de companii străine că refuză să furnizeze informații către forțele de ordine în anchete legate de fraudă și terorism. În decembrie, autoritățile au blocat și FaceTime, aplicația de apeluri video a Apple. Separat, Financial Times a relatat anterior că autoritățile ruse au eliminat aplicația de mesagerie securizată dintr-un echivalent al unui director online administrat de Roskomnadzor, autoritatea de reglementare în comunicații. Pentru utilizatori și companii, miza imediată este dacă promovarea MAX va fi însoțită de restricții mai dure asupra aplicațiilor străine și de o migrare forțată către servicii controlate sau influențate de stat. [...]
