Știri
Știri din categoria Internet
Piața de internet fix din România rămâne una dintre cele mai competitive din Europa, iar datele pentru 2025 confirmă această tendință. O analiză realizată de compania franceză independentă nPerf arată că utilizatorii români beneficiază de viteze ridicate, latențe reduse și servicii optimizate pentru diverse aplicații online. În acest context, Orange își menține poziția de lider general, urmat de Digi România și Vodafone.
Orange domină segmentul internetului fix, obținând cel mai mare scor agregat de 137.311 puncte, conform barometrului nPerf. Operatorul se remarcă printr-o viteză medie de descărcare de 371,7 Mbps, ideală pentru streaming video de înaltă definiție și utilizare simultană pe mai multe dispozitive. La viteza de încărcare, Orange înregistrează 282,9 Mbps, cea mai bună valoare din clasament. De asemenea, performanța de navigare este excelentă, cu un scor de 80,6%, iar la streaming video împarte prima poziție cu Vodafone.
Digi România se clasează pe locul al doilea, cu un scor total de 131.277 puncte, evidențiindu-se prin cea mai bună latență din sector, de 19,4 milisecunde. Acest aspect face ca serviciile Digi să fie atractive pentru utilizatorii interesați de jocuri online și apeluri video. Digi împarte prima poziție cu Orange pe segmentul de fibră optică și are o viteză de descărcare de 239,4 Mbps și o viteză de încărcare de 226,7 Mbps.
Vodafone se situează pe locul al treilea, cu 108.686 puncte, dar excelează la streaming video, unde împarte prima poziție cu un scor de 82,6%. Viteza de descărcare a Vodafone este de 189,1 Mbps, iar performanța la navigare este de 76,2%. Totuși, viteza de încărcare este un punct slab, cu doar 47,61 Mbps, iar latența medie de 33,8 milisecunde este cea mai mare dintre cei trei operatori analizați.
Analiza nPerf a evaluat indicatori precum viteza de descărcare, viteza de încărcare, latența, performanța navigării și calitatea streamingului video. Studiul s-a bazat pe 42.738 de teste efectuate de utilizatori în condiții reale, pe parcursul anului 2025, oferind o imagine detaliată asupra performanței rețelelor de internet fix din România.
| Operator | Scor total | Viteză descărcare (Mbps) | Viteză încărcare (Mbps) | Latență (ms) |
|---|---|---|---|---|
| Orange | 137.311 | 371,7 | 282,9 | 23,33 |
| Digi | 131.277 | 239,4 | 226,7 | 19,4 |
| Vodafone | 108.686 | 189,1 | 47,61 | 33,8 |
Acest tabel oferă o comparație clară a performanțelor celor trei operatori principali de internet fix din România, conform datelor nPerf pentru 2025.
Recomandate
România ocupă locul al treilea în Europa de Est la navigarea mobilă potrivit datelor publicate de nPerf , care a analizat performanța navigării pe internet de pe dispozitive mobile în perioada 1 ianuarie – 29 aprilie 2026. Studiul, bazat pe măsurători reale efectuate de utilizatori pe unele dintre cele mai accesate site-uri din lume, plasează România pe podiumul regional, în urma Slovaciei și Bulgariei. Datele arată că Slovacia conduce clasamentul cu un indice de navigare de 72,3%, fiind țara în care utilizatorii au beneficiat de cele mai rapide încărcări ale paginilor și de cea mai fluidă experiență de utilizare. Bulgaria ocupă poziția secundă cu 69,8%, în timp ce România se află foarte aproape, cu 67,2%. Clasamentul performanței navigării mobile în Europa de Est: Loc Țară Scor 1 Slovacia 72,3% 2 Bulgaria 69,8% 3 România 67,2% 4 Cehia 67,0% 5 Polonia 64,0% 6 Moldova 55,8% 7 Ucraina 55,6% Rezultatele evidențiază un grup relativ compact în partea superioară a clasamentului. Diferența dintre Slovacia și Polonia, aflată pe locul al cincilea, este de numai 8,3 puncte procentuale. În schimb, Moldova și Ucraina se află la o distanță considerabilă de lider, cu scoruri mai mici cu aproape 17 puncte procentuale. Potrivit nPerf, indicele de navigare reflectă experiența reală a utilizatorilor atunci când accesează pagini web, rețele sociale sau motoare de căutare de pe telefon. Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât paginile se încarcă mai rapid, iar interacțiunile sunt mai fluide. Astfel, poziția României în top sugerează că utilizatorii beneficiază de o infrastructură mobilă competitivă la nivel regional. La nivelul celor șapte state analizate, media se situează în jurul valorii de 64%, ceea ce indică o performanță generală bună a rețelelor mobile din Europa de Est, dar și existența unor diferențe semnificative între piețe. Studiul oferă o imagine a modului în care utilizatorii percep accesul la internet în activitățile de zi cu zi, de la citirea știrilor până la căutările online și utilizarea serviciilor digitale. [...]
Mai mulți abonați Digi spun că nu au primit oferte de retenție după notificarea privind actualizarea tarifelor în funcție de cursul euro , iar o parte dintre ei analizează trecerea la alți operatori, în special Orange, potrivit unei discuții publicate pe Reddit. În comunitatea românească „ roFrugal ”, un utilizator a întrebat dacă merită să solicite o reofertare de la Digi după ce compania a anunțat modificarea modului de calcul al prețurilor și a oferit posibilitatea rezilierii fără costuri suplimentare. Autorul postării susține că are un contract mai vechi și se gândește dacă poate obține condiții mai bune sau dacă ar fi mai avantajos să se mute la Orange. Majoritatea comentariilor indică însă că Digi nu este cunoscut pentru oferte de retenție agresive. Mai mulți clienți afirmă că, atunci când au încercat în trecut să negocieze, au primit cel mult câteva luni cu reducere de 50% sau beneficii minore adăugate la abonament. Alții spun că reprezentanții companiei nu au făcut nicio contraofertă, considerând că prețurile actuale sunt deja printre cele mai mici de pe piață. În paralel, au existat și utilizatori care au relatat experiențe pozitive cu Orange , în special datorită unor promoții pentru internet prin fibră optică. Totuși, alți clienți au criticat performanța serviciului, reclamând latență mai mare, echipamente mai slabe sau viteze care nu justifică diferența față de ofertele Digi. Discuția a evidențiat că experiența poate varia semnificativ în funcție de zonă și de infrastructura disponibilă. Printre principalele argumente invocate de cei care preferă să rămână la Digi se numără: prețurile considerate în continuare competitive; stabilitatea serviciilor de internet; lipsa problemelor tehnice frecvente; impactul relativ redus al majorării lunare pentru majoritatea clienților. De cealaltă parte, cei care iau în calcul schimbarea furnizorului invocă: promoțiile oferite de concurență; pachete care includ servicii suplimentare; posibilitatea obținerii unor viteze mai mari pe hârtie; dorința de a profita de ofertele dedicate noilor clienți. Un alt subiect discutat intens a fost procesul de instalare. Mai mulți utilizatori au explicat că trecerea de la Digi la Orange nu presupune neapărat găuri noi în pereți, deoarece în unele cazuri poate fi folosit traseul existent al cablurilor, ceea ce reduce considerabil disconfortul schimbării operatorului. Per ansamblu, opinia dominantă din discuție este că majorarea facturilor cu câțiva lei pe lună nu reprezintă un motiv suficient pentru schimbarea furnizorului în cazul clienților mulțumiți de serviciile actuale. Totuși, pentru cei aflați la final de contract sau în zone unde există promoții mai avantajoase, mutarea la un concurent rămâne o opțiune luată în calcul. [...]
ANCOM obligă DIGI să deschidă rețeaua de internet fix în 5.894 de localități , o intervenție de reglementare care poate schimba concurența pe piața locală și, implicit, opțiunile disponibile pentru circa 4,6 milioane de locuitori, potrivit HDSatelit . Autoritatea a adoptat o decizie pentru piața de gros a serviciilor de acces local la puncte fixe și a desemnat DIGI Romania drept furnizor cu „putere semnificativă” în localitățile vizate. În aceste zone, compania este fie singurul furnizor de acces la internet fix, fie lider cu o cotă totală de peste 97%, conform analizei ANCOM. Ce obligații primește DIGI și de ce contează Măsurile impuse urmăresc să susțină concurența și să creeze condiții pentru ca alți furnizori să poată veni cu oferte către utilizatorii finali, folosind infrastructura existentă. Printre obligații se numără: permiterea accesului local pentru terți la rețeaua DIGI, la anumite elemente de rețea și facilități asociate, în condiții „echitabile și nediscriminatorii”; publicarea unei oferte de referință pentru: accesul fizic la bucla locală FTTP (fibră până la punct fix), accesul virtual VULA (acces virtual la rețea, folosit pentru a furniza servicii peste infrastructura altui operator); aplicarea unor tarife „echitabile și rezonabile” pentru accesul local la rețea. În practică, reglementarea vizează piața de gros (relația dintre operatori), cu efect potențial în piața cu amănuntul (ofertele pentru clienți), dacă alți furnizori aleg să intre sau să se extindă în localitățile respective. Baza deciziei: analiză 2023–2025 și reglementare „ex-ante” ANCOM spune că a ajuns la această decizie după o analiză derulată în perioada 2023–2025, la nivel de localitate, luând în calcul structura pieței, nivelul concurenței și evoluția indicatorilor din retail. Concluzia a fost existența unei piețe relevante pentru reglementare „ex-ante”, adică intervenție înainte ca problemele de concurență să producă efecte. Localitățile analizate au, potrivit ANCOM, o populație de 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării. Când intră în vigoare și cadrul legal Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, pe 13 mai 2026 și a intrat în vigoare în aceeași zi. Analiza a fost realizată în baza Directivei UE 2018/1972 și a OUG nr. 111/2011, precum și a recomandărilor Comisiei Europene privind menținerea concurenței efective pe piețele de comunicații electronice. ANCOM precizează că documentele aferente reglementării sunt disponibile pe site-ul instituției. [...]
Administrația Trump negociază un pachet legislativ care ar introduce limite federale largi asupra discursului online , într-un schimb politic ce ar reduce capacitatea statelor americane de a reglementa inteligența artificială, potrivit Futurism . Miza, arată publicația, este o înțelegere între Casa Albă și senatori-cheie pentru a „înghesui” într-un pachet masiv de legislație două direcții: pe de o parte, restrângerea posibilității statelor de a impune reguli pentru AI; pe de altă parte, adoptarea unor măsuri federale care ar limita ce au voie cetățenii să spună online. Futurism notează că informația despre negocieri este atribuită unei relatări Axios. În material se arată că administrația Trump și aliații săi prezintă demersul ca fiind legat de „siguranță” și „securitate națională”, însă îl plasează în contextul în care guverne statale progresiste încearcă să limiteze construirea de centre de date pentru AI și să crească răspunderea companiilor de tehnologie pentru prejudiciile produse de sistemele lor. „Schimbul” din Congres: mai puțină reglementare AI la nivel de stat, mai multă cenzură federală Potrivit relatării citate, parlamentari conduși de senatoarea republicană Marsha Blackburn ar fi dispuși să renunțe la pârghiile de reglementare a AI în schimbul adoptării a trei inițiative federale de „cenzură”, descrise astfel în articol: Kids Online Safety Act (KOSA); NO FAKES Act; un mandat federal de verificare a vârstei. Deși limbajul acestor măsuri poate părea „de bun-simț” ca reglementare a spațiului online, activiști citați de Futurism susțin că ele ar echivala cu un regim de cenzură „anti-democratic”. Avertismentul FIRE și efectul asupra platformelor mari Futurism citează poziția Foundation for Individual Rights and Expression (FIRE) , organizație axată pe Primul Amendament, care avertizează că: „Luate împreună, aceste proiecte de lege ar schimba fundamental internetul așa cum îl știm.” Publicația subliniază că FIRE este finanțată și de interese private conservatoare, inclusiv de miliardarul Charles Koch, iar opoziția sa ar indica un conflict între Trump și segmente din elita economică americană. În cazul KOSA, articolul afirmă că legea ar obliga giganții rețelelor sociale să restricționeze discursul legal, pe baza reglementărilor Federal Trade Commission (FTC) . În interpretarea prezentată, asta ar oferi guvernului federal o putere extinsă asupra platformelor, într-un context în care „câteva corporații” controlează o mare parte din infrastructura web și rețelele sociale. Ca exemplu de amplitudine, Futurism menționează că simpla reglementare a Instagram (Meta) ar afecta circa 71% dintre cetățenii americani care spun că folosesc aplicația în mod regulat. Ce urmează și de ce contează pentru mediul de afaceri digital Materialul sugerează că adoptarea KOSA ar putea „în mod funcțional” să încheie posibilitatea de a naviga anonim pe internet și ar putea amplifica eforturile lui Trump de a criminaliza grupuri de opoziție de stânga din SUA, însă formularea indică o evaluare/anticipare, nu un rezultat deja produs. Dacă pachetul avansează, implicațiile operaționale pentru companiile de tehnologie ar putea fi majore: conformarea la reguli federale mai stricte privind conținutul și verificarea vârstei ar schimba modul de proiectare și moderare a produselor, în timp ce limitarea reglementării AI la nivel de stat ar redesena cadrul de risc juridic pentru dezvoltatori și operatori. Futurism notează, totodată, că trecerea prin Congres depinde de „manevre” politice pentru obținerea sprijinului necesar. [...]
Traficul generat de boți a ajuns majoritar pe internet, iar asta pune presiune pe modelul economic al platformelor , care depind de publicitate, potrivit Adevărul , pe baza datelor Cloudflare . Compania de securitate cibernetică și găzduire web Cloudflare spune că, pentru prima dată, volumul de trafic produs de boți și agenți bazați pe inteligență artificială (IA) l-a depășit pe cel generat de utilizatori umani. Matthew Prince , cofondator și director executiv al Cloudflare, a confirmat schimbarea într-o postare pe platforma X și a susținut că momentul a venit mai devreme decât estimările inițiale, care indicau finalul lui 2027. Conform monitorizărilor Cloudflare, boții sunt responsabili pentru 57,4% din totalul solicitărilor de accesare a site-urilor web analizate, în timp ce utilizatorii umani generează 42,6%. Explicația invocată de experți ține de diferența de „viteză” dintre oameni și software: un utilizator accesează, de regulă, câteva pagini înainte de a decide ceva, în timp ce un agent bazat pe IA poate scana și analiza mii de site-uri în același interval. De ce contează pentru bani: publicitatea nu funcționează cu boți Schimbarea structurii traficului ridică, în analiza citată, întrebări economice pentru platformele online, în condițiile în care o parte importantă din finanțarea internetului se bazează pe publicitate. Problema este că sistemele automatizate nu reacționează și nu dau clic pe reclame, ceea ce poate eroda eficiența acestui model. În acest context, o soluție discutată de specialiști ar fi taxarea boților pentru accesul la date. O astfel de schimbare ar putea restructura finanțarea internetului și, potrivit unor analiști citați, ar putea apărea inclusiv scenariul în care navigarea să devină complet gratuită pentru utilizatorii umani, iar costurile să fie suportate de companiile care dezvoltă tehnologii IA. Context: „teoria internetului mort” și poziția Cloudflare Creșterea activității automatizate readuce în discuție „teoria internetului mort”, ipoteza că mediul online ar putea ajunge dominat de algoritmi care interacționează între ei, în detrimentul conținutului uman. Conducerea Cloudflare respinge însă această viziune, argumentând că instrumentele de IA pot permite mai multor oameni să creeze conținut fără cunoștințe avansate de programare. [...]
China accelerează construcția constelației „Qianfan” pentru internet prin satelit , după două lansări reușite în două zile consecutive, care duc totalul sateliților deja plasați pe orbită la 182, potrivit IT Home . Ritmul contează operațional: proiectul intră într-o fază de „industrializare” a lansărilor, necesară pentru a ajunge la o rețea funcțională de acoperire regională și, ulterior, globală. Pe 5 iunie 2026, la ora 14:34 (ora Chinei), o rachetă Long March 8 a lansat de la Centrul Comercial de Lansări Spațiale Hainan un set de 12 sateliți „Qianfan” pe orbită polară, misiunea fiind declarată un succes. Informația este atribuită de publicație postului CCTV News. Cu o zi înainte, compania Yuanxin Satellite (垣信卫星) a lansat încă 18 sateliți „Qianfan” de la Centrul de Lansare Taiyuan, folosind o rachetă Long March 6A, iar toți sateliții ar fi intrat în parametri normali după separare. IT Home notează că, înaintea lansării din 5 iunie, numărul total de sateliți „Qianfan” ajunsese la 182, semn că „asamblarea” constelației se accelerează. Ce urmărește proiectul: internet satelitar cu latență redusă și evoluție spre 6G Conform unei prezentări oficiale citate de publicație, Yuanxin Satellite, entitatea care construiește și operează constelația, vizează furnizarea către utilizatori globali a unor servicii de internet prin satelit (bandă largă) cu: latență redusă, viteză mare, fiabilitate ridicată. În plus, serviciul ar avea „compatibilitate bună” cu sistemele de comunicații existente și ar putea evolua gradual pentru a susține standarde 6G, cu obiectivul final de acoperire „fără întreruperi” între rețele terestre, satelitare, aeriene și maritime. Țintele de desfășurare: 1.296 de sateliți în primele două faze, apoi peste 15.000 Planul proiectului „Qianfan” este structurat în trei etape, potrivit aceleiași surse: Faza 1: 648 sateliți pentru acoperire regională; Faza 2: încă 648 sateliți, pentru un total de 1.296 și acoperire globală; Faza 3: peste 15.000 de sateliți pentru servicii integrate și diversificate. În acest context, cele două lansări consecutive indică o creștere a capacității operaționale de a pune rapid pe orbită loturi de sateliți — o condiție esențială pentru ca o constelație de asemenea dimensiuni să devină utilizabilă comercial. [...]
