Știri
Știri din categoria Internet
Piața de internet fix din România rămâne una dintre cele mai competitive din Europa, iar datele pentru 2025 confirmă această tendință. O analiză realizată de compania franceză independentă nPerf arată că utilizatorii români beneficiază de viteze ridicate, latențe reduse și servicii optimizate pentru diverse aplicații online. În acest context, Orange își menține poziția de lider general, urmat de Digi România și Vodafone.
Orange domină segmentul internetului fix, obținând cel mai mare scor agregat de 137.311 puncte, conform barometrului nPerf. Operatorul se remarcă printr-o viteză medie de descărcare de 371,7 Mbps, ideală pentru streaming video de înaltă definiție și utilizare simultană pe mai multe dispozitive. La viteza de încărcare, Orange înregistrează 282,9 Mbps, cea mai bună valoare din clasament. De asemenea, performanța de navigare este excelentă, cu un scor de 80,6%, iar la streaming video împarte prima poziție cu Vodafone.
Digi România se clasează pe locul al doilea, cu un scor total de 131.277 puncte, evidențiindu-se prin cea mai bună latență din sector, de 19,4 milisecunde. Acest aspect face ca serviciile Digi să fie atractive pentru utilizatorii interesați de jocuri online și apeluri video. Digi împarte prima poziție cu Orange pe segmentul de fibră optică și are o viteză de descărcare de 239,4 Mbps și o viteză de încărcare de 226,7 Mbps.
Vodafone se situează pe locul al treilea, cu 108.686 puncte, dar excelează la streaming video, unde împarte prima poziție cu un scor de 82,6%. Viteza de descărcare a Vodafone este de 189,1 Mbps, iar performanța la navigare este de 76,2%. Totuși, viteza de încărcare este un punct slab, cu doar 47,61 Mbps, iar latența medie de 33,8 milisecunde este cea mai mare dintre cei trei operatori analizați.
Analiza nPerf a evaluat indicatori precum viteza de descărcare, viteza de încărcare, latența, performanța navigării și calitatea streamingului video. Studiul s-a bazat pe 42.738 de teste efectuate de utilizatori în condiții reale, pe parcursul anului 2025, oferind o imagine detaliată asupra performanței rețelelor de internet fix din România.
| Operator | Scor total | Viteză descărcare (Mbps) | Viteză încărcare (Mbps) | Latență (ms) |
|---|---|---|---|---|
| Orange | 137.311 | 371,7 | 282,9 | 23,33 |
| Digi | 131.277 | 239,4 | 226,7 | 19,4 |
| Vodafone | 108.686 | 189,1 | 47,61 | 33,8 |
Acest tabel oferă o comparație clară a performanțelor celor trei operatori principali de internet fix din România, conform datelor nPerf pentru 2025.
Recomandate
România ocupă locul al treilea în Europa de Est la navigarea mobilă potrivit datelor publicate de nPerf , care a analizat performanța navigării pe internet de pe dispozitive mobile în perioada 1 ianuarie – 29 aprilie 2026. Studiul, bazat pe măsurători reale efectuate de utilizatori pe unele dintre cele mai accesate site-uri din lume, plasează România pe podiumul regional, în urma Slovaciei și Bulgariei. Datele arată că Slovacia conduce clasamentul cu un indice de navigare de 72,3%, fiind țara în care utilizatorii au beneficiat de cele mai rapide încărcări ale paginilor și de cea mai fluidă experiență de utilizare. Bulgaria ocupă poziția secundă cu 69,8%, în timp ce România se află foarte aproape, cu 67,2%. Clasamentul performanței navigării mobile în Europa de Est: Loc Țară Scor 1 Slovacia 72,3% 2 Bulgaria 69,8% 3 România 67,2% 4 Cehia 67,0% 5 Polonia 64,0% 6 Moldova 55,8% 7 Ucraina 55,6% Rezultatele evidențiază un grup relativ compact în partea superioară a clasamentului. Diferența dintre Slovacia și Polonia, aflată pe locul al cincilea, este de numai 8,3 puncte procentuale. În schimb, Moldova și Ucraina se află la o distanță considerabilă de lider, cu scoruri mai mici cu aproape 17 puncte procentuale. Potrivit nPerf, indicele de navigare reflectă experiența reală a utilizatorilor atunci când accesează pagini web, rețele sociale sau motoare de căutare de pe telefon. Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât paginile se încarcă mai rapid, iar interacțiunile sunt mai fluide. Astfel, poziția României în top sugerează că utilizatorii beneficiază de o infrastructură mobilă competitivă la nivel regional. La nivelul celor șapte state analizate, media se situează în jurul valorii de 64%, ceea ce indică o performanță generală bună a rețelelor mobile din Europa de Est, dar și existența unor diferențe semnificative între piețe. Studiul oferă o imagine a modului în care utilizatorii percep accesul la internet în activitățile de zi cu zi, de la citirea știrilor până la căutările online și utilizarea serviciilor digitale. [...]
Mai mulți abonați Digi spun că nu au primit oferte de retenție după notificarea privind actualizarea tarifelor în funcție de cursul euro , iar o parte dintre ei analizează trecerea la alți operatori, în special Orange, potrivit unei discuții publicate pe Reddit. În comunitatea românească „ roFrugal ”, un utilizator a întrebat dacă merită să solicite o reofertare de la Digi după ce compania a anunțat modificarea modului de calcul al prețurilor și a oferit posibilitatea rezilierii fără costuri suplimentare. Autorul postării susține că are un contract mai vechi și se gândește dacă poate obține condiții mai bune sau dacă ar fi mai avantajos să se mute la Orange. Majoritatea comentariilor indică însă că Digi nu este cunoscut pentru oferte de retenție agresive. Mai mulți clienți afirmă că, atunci când au încercat în trecut să negocieze, au primit cel mult câteva luni cu reducere de 50% sau beneficii minore adăugate la abonament. Alții spun că reprezentanții companiei nu au făcut nicio contraofertă, considerând că prețurile actuale sunt deja printre cele mai mici de pe piață. În paralel, au existat și utilizatori care au relatat experiențe pozitive cu Orange , în special datorită unor promoții pentru internet prin fibră optică. Totuși, alți clienți au criticat performanța serviciului, reclamând latență mai mare, echipamente mai slabe sau viteze care nu justifică diferența față de ofertele Digi. Discuția a evidențiat că experiența poate varia semnificativ în funcție de zonă și de infrastructura disponibilă. Printre principalele argumente invocate de cei care preferă să rămână la Digi se numără: prețurile considerate în continuare competitive; stabilitatea serviciilor de internet; lipsa problemelor tehnice frecvente; impactul relativ redus al majorării lunare pentru majoritatea clienților. De cealaltă parte, cei care iau în calcul schimbarea furnizorului invocă: promoțiile oferite de concurență; pachete care includ servicii suplimentare; posibilitatea obținerii unor viteze mai mari pe hârtie; dorința de a profita de ofertele dedicate noilor clienți. Un alt subiect discutat intens a fost procesul de instalare. Mai mulți utilizatori au explicat că trecerea de la Digi la Orange nu presupune neapărat găuri noi în pereți, deoarece în unele cazuri poate fi folosit traseul existent al cablurilor, ceea ce reduce considerabil disconfortul schimbării operatorului. Per ansamblu, opinia dominantă din discuție este că majorarea facturilor cu câțiva lei pe lună nu reprezintă un motiv suficient pentru schimbarea furnizorului în cazul clienților mulțumiți de serviciile actuale. Totuși, pentru cei aflați la final de contract sau în zone unde există promoții mai avantajoase, mutarea la un concurent rămâne o opțiune luată în calcul. [...]
Șeful Instagram avertizează că un feed cronologic ar reduce puternic timpul petrecut în aplicație , într-un moment în care Australia pregătește legislație care ar permite utilizatorilor să renunțe la feedurile algoritmice, potrivit 9to5Google . Mesajul are o miză operațională și economică directă: dacă utilizatorii „stau mai puțin”, scade și potențialul de monetizare al platformei. Declarațiile îi aparțin lui Adam Mosseri și au fost relatate de ABC, în contextul discuțiilor despre dreptul de „opt-out” (ieșire) din recomandările algoritmice. Mosseri a spus că „experiența medie a utilizatorului devine mult mai rea” atunci când revii la un feed cronologic. „Dacă treci la un feed cronologic, ajunge să fie copleșit de conținut de la companii, branduri și publicații… creatorii sunt înecați, iar apoi prietenii tăi sunt înecați și mai mult… ratezi mult mai mult conținut… și petreci mult mai puțin timp pe platformă…” De ce contează: engagementul și timpul petrecut sunt în joc Potrivit aceleiași relatări, Mosseri susține că interacțiunile (engagement) au scăzut cu până la 50% atunci când s-a trecut înapoi la un feed cronologic. Chiar dacă articolul nu detaliază metodologia sau perioada la care se referă această estimare, implicația este că un feed nealgoritmic ar lovi în indicatorii pe care se sprijină distribuția conținutului și, indirect, veniturile din publicitate. În logica prezentată, un feed cronologic ar favoriza conturile care pot publica mult și des — companii, branduri, publicații, influenceri „mereu online” — ceea ce ar putea împinge în jos postările creatorilor mai mici și ale prietenilor, dacă utilizatorul urmărește multe astfel de conturi. Context de reglementare: Australia vs. opțiunile deja existente Australia analizează o reglementare care ar obliga platformele să ofere utilizatorilor posibilitatea de a renunța la feedurile algoritmice. În paralel, Instagram ar fi respectat deja legislații care cer oferirea unei alegeri similare în alte jurisdicții, inclusiv în Olanda, potrivit materialului citat. În prezent, utilizatorii pot comuta și azi la un feed cronologic, însă aplicația revine implicit la feedul algoritmic la deschidere, ceea ce menține recomandările ca experiență standard. [...]
Începând cu 30 august 2026 , Google schimbă modul în care aplică politica „site reputation abuse” utilizatorilor din Spațiul Economic European, inclusiv celor din România. Potrivit Google Search Central , acțiunile manuale aplicate pentru această abatere nu vor mai retrograda paginile în rezultatele afișate în SEE. Politica, introdusă pentru combaterea fenomenului numit informal „parasite SEO”, vizează paginile realizate de terți și găzduite pe domenii cu autoritate în principal pentru a beneficia de reputația acestora. Sunt vizate, de exemplu, articolele comerciale izolate, fără autor sau supraveghere editorială, copiate de la un marketplace și publicate pe un site cunoscut doar pentru a obține poziții mai bune în Google. Schimbarea europeană nu înseamnă însă că asemenea pagini vor reveni automat la pozițiile anterioare. Google poate separa în sistemele sale secțiunea comercială de domeniul principal, astfel încât aceasta să fie evaluată treptat ca un site independent. Cu alte cuvinte, dispare efectul penalizării manuale pentru publicul din România, dar poate dispărea și avantajul SEO oferit de autoritatea publicației. Ce se schimbă concret pentru publisheri Google va ridica efectul acțiunilor manuale anterioare asupra rezultatelor din SEE, iar existența unei sancțiuni precedente nu va fi utilizată drept semnal negativ. Mesajul poate rămâne însă vizibil în Search Console, deoarece aceeași acțiune continuă să producă efecte pentru utilizatorii din afara SEE. Publisherii pot trimite în continuare cereri de reconsiderare și, în anumite cazuri, pot solicita mediere. Nu orice conținut afiliat, advertorial sau realizat de colaboratori reprezintă o încălcare. Documentația actualizată Google oferă trei exemple relevante: O secțiune de cupoane integrată în navigația publicației, administrată editorial, marcată comercial și adaptată publicului site-ului este puțin probabil să fie sancționată. Un articol afiliat fără autor, editor sau marcaj comercial, ascuns de navigația principală și copiat de la un terț rămâne problematic. Un material original realizat de un freelancer, cu autor identificat, supraveghere editorială și linkuri afiliate marcate corespunzător este considerat o utilizare legitimă. Pentru publicațiile din România, prioritatea nu ar trebui să fie eliminarea automată a secțiunilor comerciale, ci demonstrarea integrării lor reale: autori și responsabili editoriali identificați, marcarea relațiilor comerciale, conținut original, navigare din site-ul principal și o metodă prin care cititorii pot raporta ofertele incorecte. Linkurile plătite trebuie să păstreze atributele rel="sponsored" sau rel="nofollow" . Modificarea vine după ce Comisia Europeană a deschis, în noiembrie 2025, o investigație privind posibilitatea ca Google să limiteze modalități legitime de monetizare ale publisherilor. Comisia a salutat noua abordare, dar va monitoriza implementarea acesteia în baza Digital Markets Act, relatează Reuters . După 30 august, publisherii ar trebui să urmărească separat traficul din România și din alte state SEE față de SUA sau Regatul Unit. O recuperare în SEE, însoțită de pierderi în afara regiunii, ar indica efectul diferențiat al acțiunii manuale. Anunțul privește Google Search și nu promite eliminarea celorlalte reguli anti-spam ori o protecție generală pentru aparițiile în Discover și Top Stories. [...]
Traficul din asistenții AI rămâne mic ca volum, dar aduce deja venituri disproporționat de mari pentru e-commerce , potrivit datelor agregate într-un dashboard public lansat de DWF, prezentate de HotNews . Platforma trafic.dwf.ro centralizează anonim informații din 799 de proprietăți Google Analytics 4, totalizând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună, cu actualizare lunară. Datele indică o schimbare relevantă pentru companii: deși AI reprezintă încă o felie redusă din trafic, performanța comercială a acestui canal este deja peste media traficului organic din Google, ceea ce poate influența alocarea bugetelor și prioritățile de optimizare a vizibilității online. AI crește rapid, dar încă nu „mută” piața ca volum Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani, fiind singurul canal de trafic aflat pe creștere în setul de date analizat. Cu toate acestea, ponderea rămâne redusă: AI înseamnă 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. Dashboardul semnalează și „Dark AI Traffic” – trafic generat de AI care nu este identificat ca atare în rapoarte și ajunge atribuit canalelor Direct sau Organic. Estimările citate din studiul Loamly.ai (februarie 2026) indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI ar rămâne invizibil în acest fel. „Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” E-commerce: conversie mai bună și coș mai mare pentru vizitele din AI În comerțul online, vizitatorul venit din AI cumpără de circa 1,5 ori mai des decât cel din Google organic, potrivit datelor din cohortă: rata de conversie este 2,7% pentru AI, față de 1,82% pentru organic. În plus, coșul mediu este cu 28% mai mare (370 lei vs 289 lei). Veniturile atribuite traficului AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, ceea ce sugerează o intenție de cumpărare mai ridicată pentru acest tip de trafic. Dependență puternică de ChatGPT în trafic și venituri Un alt element cu impact operațional este concentrarea: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea este și mai mare: 97,8% din veniturile atribuite AI sunt asociate tot cu ChatGPT. În practică, asta înseamnă că „vizibilitatea în AI” poate deveni rapid o miză, dar și un risc de dependență de o singură platformă, dacă tendința se menține. Canalele tradiționale pierd trafic, dar businessul rezistă mai bine Pe zona de SEO, datele arată o diferență între trafic și rezultate comerciale: în ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În același timp, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani. Interpretarea propusă este că scade mai ales traficul informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare rămân mai stabile. Pe paid, tabloul este mixt: traficul paid a scăzut cu 1,7% în ultimul an, dar bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. CPC-ul mediu a urcat cu 19,5%, până la 0,77 lei. Pentru proprietățile cu Google Ads conectat în GA4, paid-ul arată creștere: +22,4% sesiuni și +19,5% venituri față de acum un an. La nivelul întregii cohorte, în ultimele 12 luni traficul total a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același interval, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9,8% mai multe venituri, sugerând o redistribuire a traficului și o reziliență mai mare a componentelor cu intenție comercială. „Nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Ce înseamnă pentru companii: măsurare și mix de canale Din datele prezentate, concluzia operațională pentru marketeri este că evaluarea performanței ar trebui să se mute mai mult spre valoarea comercială (venituri, conversie, coș mediu), nu doar spre volum de trafic. În paralel, AI apare ca un canal care merită introdus în mix „de acum”, chiar dacă ponderea este încă mică, pentru că este singurul în creștere și are deja randament comercial ridicat. Dashboardul este disponibil gratuit la trafic.dwf.ro și este actualizat lunar, iar proiectul este prezentat ca primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF. [...]
Intervenția CNA a dus la eliminarea integrală a conținutului despre „ambulanța neagră” de pe TikTok , după ce autoritatea a cerut platformei să acționeze împotriva mesajelor considerate ilegale, potrivit Antena 3 . CNA spune că subiectul „nu mai este prezent în platformă”, inclusiv prin ștergerea tuturor mesajelor marcate cu hashtagul „#ambulantaneagra”. Consiliul Național al Audiovizualului a anunțat că, în ședința din 11 august, a analizat sesizările primite privind mesaje audiovizuale cu tema „ambulanța neagră” sau „salvarea neagră”. În total, au fost examinate 90 de mesaje care promovau mitul „ambulanței care fură copii”, iar CNA a decis în unanimitate să solicite TikTok măsuri împotriva acestui conținut. Potrivit CNA, reprezentanții TikTok au comunicat pe 12 august că au eliminat mesajele reclamate și au extins măsura prin ștergerea tuturor mesajelor marcate „#ambulantaneagra”, urmând să monitorizeze și mesajele conexe. Eliminarea efectivă a videoclipurilor a avut loc miercuri, mai arată informațiile transmise. Contextul: dezinformare urmată de violențe Subiectul a intrat în atenția autorităților după un incident din județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată pe fondul unor informații false distribuite pe TikTok. Antena 3 notează că, pe 9 august, trei tineri (18, 22 și 24 de ani) din comuna Recea-Cristur au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind acuzați de distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, în legătură cu atacul. Ulterior, șapte persoane, inclusiv o femeie, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ce semnal transmite CNA către utilizatori În mesajul public, CNA a îndemnat utilizatorii marilor platforme să fie atenți la informațiile pe care le redistribuie și să se informeze din „surse competente”. Din perspectiva reglementării, cazul arată că autoritatea încearcă să obțină intervenții rapide ale platformelor atunci când conținutul online este considerat ilegal și are potențial de a produce efecte în lumea reală. [...]
