Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
$349.06+1.56%META
$665.52-0.53%MSFT
$493.46-1.51%XBR/USD$98.08-2.46%WTI/USD$93.61-3.02%CO1$101.73-1.50%CL1$98.20-1.56%Refuzul lui Mark Zuckerberg de a susține o coordonare între rivali pe „ritmul” dezvoltării AI ajunge, practic, în centrul unei plângeri antitrust depuse în SUA, într-un moment în care industria încearcă să împingă tema siguranței spre reguli și standarde comune. Potrivit The Next Web, argumentele invocate de CEO-ul Meta pentru a nu se alătura unui astfel de demers seamănă cu cele ale reclamanților care susțin că o înțelegere între competitori ar frâna îmbunătățirea produselor.
Plângerea antitrust a fost depusă vineri, la San Francisco, de patru consumatori. Aceștia acuză că „pacing push” – ideea de a încetini coordonat dezvoltarea modelelor avansate – ar fi, în esență, o înțelegere orizontală (între concurenți direcți) de a limita progresul produselor, sub pretextul siguranței.
În aceeași zi cu depunerea plângerii, șeful diviziei de AI a Microsoft, Mustafa Suleyman, a spus într-un interviu la CNBC că „controlul” AI avansate va fi o provocare foarte mare și a apărat ideea de reglementare, argumentând că schimbarea de ton a industriei spre siguranță este „responsabilă”, nu interesată.
Interviul a fost relatat de Brent D. Griffiths pentru Business Insider. Materialul nu menționează procesul, iar publicația notează că sincronizarea pare o coincidență „până când cineva stabilește altfel”.
The Next Web arată că Zuckerberg a refuzat în această săptămână să se alăture propunerii de coordonare privind ritmul dezvoltării, susținând că:
Reclamanții spun, în esență, același lucru: obiectivele de siguranță pot fi urmărite unilateral (de fiecare companie), prin evaluatori independenți sau prin reguli guvernamentale; ceea ce ar necesita un acord între rivali ar fi, de fapt, reducerea presiunii concurențiale.
În plângere sunt vizați patru pârâți: Anthropic, OpenAI, SpaceXAI și Google. The Next Web notează că aceștia sunt identificați ca fiind companiile care ar fi făcut și acceptat public propunerea, după ce Dario Amodei a publicat un eseu (menționat de TNW aici), iar Sam Altman a spus că OpenAI „va egala” demersul (TNW aici).
Meta și Microsoft nu apar ca pârâți pentru că, potrivit articolului, nu au acceptat public propunerea – nu pentru că ar fi „mai prudente”. Publicația amintește că Suleyman a fost vocal pe tema siguranței, iar Meta operează unul dintre cele mai mari programe de „frontier AI” (modele de vârf) din lume.
The Next Web indică două lucruri de urmărit:
Recomandate
Mark Zuckerberg mizează pe piață și litigii, nu pe frâne de reglementare, pentru controlul IA , într-un moment în care marile companii din tehnologie discută tot mai des despre standarde comune și auto-reglementare, potrivit Agerpres . Șeful Meta respinge apelurile de suspendare sau încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale, argumentând că „mecanismele pieței” și riscul de acțiuni în justiție sunt „cele mai bune garanții” în fața acestei tehnologii. Într-o postare pe X, Zuckerberg a susținut că utilizatorii nu vor folosi „agenți” (programe de tip asistent care execută sarcini) care nu sunt „aliniați” intereselor lor, iar acest lucru creează un stimulent economic pentru laboratoare să-și ajusteze modelele. În acest context, „alinierea” înseamnă efortul de a face modelele de IA să se comporte conform intențiilor oamenilor, iar Zuckerberg anticipează că laboratoarele care nu se concentrează pe această zonă „vor rămâne în urmă”. De ce se reaprinde dezbaterea: securitate și modele care se perfecționează singure Îngrijorările legate de IA au crescut în ultimele săptămâni, după „mai multe incidente de securitate” și după apariția unei noi capacități a modelelor de a se perfecționa singure, fără intervenție umană, notează materialul citat de Agerpres. Pe acest fundal, discuția se mută tot mai mult spre întrebarea dacă sectorul se poate auto-reglementa. În paralel, companii precum OpenAI, Anthropic și Google analizează crearea unui organism comun pentru elaborarea unor standarde, în încercarea de a răspunde presiunilor publice și politice privind riscurile. Poziționarea Meta: evaluări independente, dar fără reguli care întârzie lansările În timp ce o parte a industriei, condusă de directorul general al Anthropic, Dario Amodei, pledează pentru încetinirea dezvoltării IA, Zuckerberg spune că amenințarea cu procese obligă deja laboratoarele să acționeze responsabil. Ca exemplu, el indică decizia Meta de a amâna cu „mai multe luni” lansarea sistemului Muse AI (care include agenți personalizați), pentru a consolida măsurile de securitate și siguranță. Zuckerberg s-a declarat și în favoarea evaluărilor independente ale sistemelor de IA, menționând că Meta Superintelligence Labs folosește deja experți externi. Totodată, el a cerut un „ecosistem mai vast și mai diversificat de evaluatori” la nivelul întregului sector, într-o critică voalată la adresa Anthropic, companie acuzată de unii că ar favoriza evaluatori cu care are legături strânse. Pe linia de reglementare, Meta se opune oricăror reguli care ar putea încetini dezvoltarea domeniului. Compania intenționează să investească anul acesta până la 145 de miliarde de dolari (aprox. 652,5 miliarde lei) în infrastructura sa de IA, iar fondatorul său a spus la începutul lunii august că nicio regulă nu ar trebui să întârzie lansarea modelelor americane „nici măcar cu o lună”. Opinia lui Zuckerberg a fost salutată de mai multe personalități din Silicon Valley apropiate Casei Albe, care contestă, la rândul lor, intensificarea avertismentelor privind riscurile IA și apelurile de încetinire a dezvoltării acesteia. [...]
Marile companii tech au acumulat în 12 luni garanții de până la 300 mld. dolari (aprox. 1.375 mld. lei) pentru proiecte AI, în mare parte în afara bilanțurilor , un mecanism care le poate reduce costul finanțării pentru centre de date și cipuri, dar adaugă un strat nou de risc dacă pariul pe inteligența artificială nu se confirmă, potrivit Ziarul Financiar . Modelul folosit este cel al „garanțiilor privind valoarea reziduală”: companiile promit o valoare minimă viitoare pentru active precum cipurile sau infrastructura de centre de date. În practică, aceste garanții susțin datorii emise de vehicule cu scop special (entități separate create pentru un proiect), care dețin infrastructura, astfel încât o parte importantă a expunerii nu se vede integral în pasivele din bilanțurile giganților tech. Cum se transformă garanțiile în finanțare mai ieftină Bancherii citați în material descriu aceste garanții drept „eficiente din perspectiva bilanțului”, pentru că permit companiilor să-și folosească forța financiară fără să încarce direct bilanțul cu întreaga datorie asociată proiectelor. Pentru creditori, garanțiile reduc riscul ca tehnologia să devină rapid depășită, într-un moment în care se mobilizează zeci de miliarde de dolari pentru finanțarea infrastructurii AI. Dacă activele ar trebui vândute sau reînchiriate la un preț sub pragul garantat, compania care a oferit garanția acoperă diferența, conform explicațiilor din articol. Un efect direct este costul mai mic al capitalului: finanțările pentru proiectele care beneficiază de astfel de garanții sunt, de regulă, la o primă de doar 100–150 de puncte de bază peste costul propriei datorii a companiei care oferă garanția (adică 1–1,5 puncte procentuale). Cine a folosit instrumentul și pentru ce Potrivit materialului, garanțiile de acest tip au fost folosite și extinse în ultimul an de mai mulți jucători majori: Meta , prima care a folosit mecanismul în toamna trecută, într-un proiect mare de centru de date; Broadcom, în acordul de finanțare a cipurilor pentru Anthropic; Nvidia, pentru a sprijini OpenAI și alți clienți care cumpără procesoarele companiei. Riscul: expuneri „invizibile” și complexitate mai mare a creditului Creșterea acestor structuri adaugă expunere în scenariul în care investițiile masive în AI nu generează rezultatele așteptate — fie din cauza unei utilizări sub așteptări, a unui surplus de putere de calcul, fie a eșecului de a construi modele de afaceri sustenabile în jurul tehnologiei. Doug Colandrea, senior director la agenția de rating KBRA, avertizează că expunerile din afara bilanțului s-au extins semnificativ și complică profilul de risc de credit: „În ultimul an a existat o extindere semnificativă a expunerilor din afara bilanţului. Acest lucru adaugă un grad foarte ridicat de complexitate profilurilor lor de risc de credit.” Pe fondul accelerării cheltuielilor pentru AI, companiile acordă o atenție mai mare administrării bilanțurilor pentru a-și păstra ratingurile de credit din categoria „investment grade” (ratinguri considerate cu risc mai redus) și accesul la finanțare corporativă ieftină. În paralel, analiștii Morgan Stanley au calculat că șapte hyperscaleri și producători de cipuri au acumulat angajamente și forme de sprijin de credit în afara bilanțului de peste 3.100 de miliarde de dolari (aprox. 14.207 mld. lei), potrivit articolului. Tim Musial, head of fixed income la CIBC Private Wealth US, indică presiunea competițională din spatele acestor decizii: „Există îngrijorări legate de toate aceste angajamente viitoare, pentru că toată lumea este într-o cursă pentru a-şi asigura putere de calcul.” Miza pentru piețe este că aceste garanții pot accelera construcția infrastructurii AI prin capital mai ieftin, însă mută o parte din riscuri în zone mai puțin transparente pentru investitori, tocmai într-o perioadă în care pariul Big Tech pe AI se extinde rapid. [...]
Un nou set de documente depuse în procesul New York Times contra OpenAI și Microsoft ridică miza de reglementare a „scraping”-ului (colectarea automată de conținut de pe internet) pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială , potrivit Tom's Hardware . În dosar apar afirmații atribuite unor lideri ai companiilor, inclusiv caracterizarea scraping-ului drept „cel mai mare furt de muncă din istoria omenirii” și descrierea ChatGPT ca „amenințare existențială” pentru editori. Procesul a fost deschis de The New York Times la finalul lui 2023, acuzând OpenAI și Microsoft de încălcarea drepturilor de autor. Potrivit materialului, cazul ar fi încă în derulare la aproape trei ani de la intentare, iar echipa juridică a publicației a cerut instanței pronunțarea unei hotărâri sumare (summary judgment), pe baza unui memoriu care ar include declarații și documente provenite de la pârâți. Ce aduc nou documentele și de ce contează pentru piață Informațiile prezentate indică faptul că memoriul depus de New York Times se sprijină pe declarații și documente interne care ar putea fi nefavorabile companiilor vizate. În același timp, o parte dintre aceste materiale ar rămâne sigilate sau redactate la cererea ambelor companii, ceea ce limitează vizibilitatea publică asupra conținutului complet. Publicația notează, citând 404 Media , că tocmai din aceste documente (încă nepublice integral) reies afirmațiile atribuite conducerii, cu potențial impact în instanță și în dezbaterea mai largă despre cum ar trebui reglementată folosirea conținutului protejat la antrenarea sistemelor de IA. Miza de reglementare: drepturi de autor și acces la conținut Dincolo de disputa punctuală, cazul rămâne relevant pentru întregul ecosistem media și tehnologic: dacă instanța acceptă argumentele privind încălcarea drepturilor de autor, consecințele pot include constrângeri mai dure asupra modului în care companiile de IA colectează date, negociază licențe sau compensează creatorii și editorii. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre o decizie a instanței sau despre calendarul următorilor pași, ci semnalează intensificarea demersului juridic prin cererea de hotărâre sumară și prin apariția unor afirmații interne considerate sensibile. [...]
O dronă de atac demonstrată în Suedia a identificat și lovit ținte fără comunicații externe , folosind un modul Nvidia Jetson Orin Nano și un model de viziune computerizată rulat integral la bord, ceea ce ridică miza operațională și de reglementare a armelor autonome, potrivit Tom's Hardware . Demonstrația, relatată inițial de Ars Technica, a fost realizată de Scaleout Systems , un startup suedez de inteligență artificială, în cadrul programului Affordable Loitering Modular Ammunition (ALMA). Compania a folosit o muniție rătăcitoare (loitering munition) cu cost redus de la BAE Systems Bofors, în cadrul evenimentului „Winter Demo 2026” al BAE. De ce contează: autonomie „la marginea rețelei”, fără legături radio Elementul cu impact direct este faptul că procesarea a fost făcută „onboard edge intelligence” – adică pe dronă, local, fără a depinde de conexiuni la rețea sau de centre de date. În scenariile de război electronic, unde comunicațiile pot fi bruiate, o astfel de arhitectură poate păstra funcționalitatea misiunii, cel puțin în limitele parametrilor setați de operator. În demonstrație, drona a: detectat și geolocalizat ținte; le-a clasificat și ierarhizat, alegând ca prioritate un „vehicul de geniu blindat” (armored engineering vehicle); a zburat autonom către țintă și a lansat un exploziv. Cum a decurs misiunea și ce rol a mai avut omul Conform materialului, intervenția umană a fost redusă la minimum: după o apăsare de buton pentru pornirea sistemului, inputul manual a fost „opțional”, iar pilotul desemnat a rămas în rol de controlor de siguranță (failsafe). Misiunea a rulat în parametri stabiliți de om. Cronologia indicată: aproximativ 200 de secunde pentru recunoaștere; misiunea completă în mai puțin de 320 de secunde. Publicația notează că misiunea s-a încheiat fără a fi necesară comunicarea, susținând afirmația Scaleout privind reziliența la război electronic. Context: tehnologie comercială, utilizare militară Drona a folosit Nvidia Jetson Orin Nano, un modul de calcul compact, folosit frecvent în aplicații de inteligență artificială la marginea rețelei (edge AI). Demonstrația sugerează că modele de viziune computerizată „mici” (non-frontier) pot fi suficiente pentru sarcini critice de identificare și angajare a țintelor, fără infrastructură externă. Ce nu reiese din informațiile disponibile: detalii despre performanța modelului (rate de eroare, condiții de testare), reguli de angajare a țintelor sau nivelul exact de autonomie permis în afara demo-ului. [...]
Jensen Huang respinge ideea unor noi reglementări pentru AI și cere accelerarea dezvoltării , susținând că riscurile „apocaliptice” sunt nefondate, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine într-un moment în care discuțiile despre controlul inteligenței artificiale se intensifică, iar poziția șefului Nvidia are potențial să influențeze dezbaterea de reglementare din industrie. Publicația relatează, citând un material Bloomberg bazat pe un interviu CBS, că Huang a spus că există „0% șanse” ca inteligența artificială să distrugă omenirea până la finalul deceniului. În aceeași logică, el a argumentat că, deși AI se dezvoltă „într-un ritm extrem de rapid”, scenariile de tip „sfârșitul lumii” sunt „în mare parte nefondate”. Ce spune Nvidia despre riscuri și ritmul dezvoltării În declarațiile preluate, Huang respinge ideea alimentării fricii în spațiul public și consideră că nu are sens să „stârnești teamă în America”. În plus, el pledează pentru accelerarea dezvoltării, afirmând că „ar trebui să mergem cât de repede putem, indiferent de oricine altcineva”. De ce contează: presiune în dezbaterea de reglementare Dincolo de componenta de opinie, poziția exprimată de CEO-ul Nvidia are relevanță directă pentru discuțiile despre reglementarea AI, pentru că se plasează explicit împotriva introducerii unor noi reguli și minimizează argumentele de tip „doom” (scenarii catastrofice) asociate cu tehnologia. Tom’s Hardware notează că Huang a respins avertismentele de acest tip, inclusiv cele atribuite Anthropic, companie cunoscută pentru accentul pus pe siguranța AI. Informațiile disponibile în material sunt limitate la aceste declarații și la contextul de atribuire (Bloomberg/CBS); nu sunt oferite detalii despre ce reglementări concrete vizează Huang sau ce propuneri legislative sunt în discuție. [...]
Donald Trump pregătește o „Forță AI” și un post de „țar” al inteligenței artificiale, semnalând o posibilă schimbare de direcție în politica SUA: accelerare a dezvoltării, cu control lăsat în mare parte pe seama cadrului juridic existent , potrivit HotNews . Președintele SUA a anunțat, într-o postare pe Truth Social, că nu va permite ca industria AI să fie „decimată” sau „sufocată” în dezvoltarea ei, ci că administrația o va sprijini. În același timp, Trump a indicat că partea de „rău” asociată tehnologiei ar urma să fie gestionată prin sistemul de justiție penală și civilă deja existent, fără a detalia un nou cadru de reglementare. Ce înseamnă „Forța AI” și „țarul AI” în arhitectura decizională Inițiativa prevede înființarea unei „Forțe AI”, după modelul Forței Spațiale. Separat, Trump a spus că va crea un post de „țar al AI” (un rol de coordonare la nivel înalt), însă nu a numit încă pe nimeni și a adăugat că „numai persoanele cu un coeficient de inteligență ridicat pot candida” pentru această funcție. Casa Albă nu a oferit, deocamdată, detalii despre mandatul noii structuri sau despre atribuțiile concrete ale viitorului coordonator. Miza de reglementare: presiune pe Congres și pe agenda de securitate În paralel, membrii Congresului reiau discuțiile despre reglementarea sectorului, pe fondul avertismentelor privind riscurile de securitate și control. Geoffrey Hinton , laureat al Premiului Nobel și supranumit „nașul AI”, le-ar fi spus legislatorilor, într-o ședință cu ușile închise, că timpul se scurge și că ar exista „poate un an” pentru a finaliza această sarcină. Tot pe zona de securitate, Chris Lehane, director pentru afaceri globale al OpenAI , a avertizat că utilizatorii și companiile trebuie să se pregătească pentru atacuri cibernetice „continue și persistente” realizate cu ajutorul AI, pe măsură ce modelele devin mai avansate. Componenta geopolitică: AI ca prioritate în competiția cu China Trump a respins avertismentele din ultimele săptămâni, numindu-le o „farsă”, și a susținut că SUA trebuie să prioritizeze dezvoltarea AI pentru a învinge China, repetând mesajul: „Cine câștigă în domeniul AI, câștigă totul”. Un oficial guvernamental a precizat că siguranța AI va fi „pe agendă” la întâlnirea pe care Trump urmează să o aibă cu liderul chinez Xi Jinping, fără alte detalii despre măsuri sau calendar. [...]
