Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Coreea de Sud a folosit sistemul național de alertare de urgență ca instrument antifraudă la examene, trimițând notificări care au făcut să sune simultan telefoanele din toată țara, într-o măsură fără precedent menită să depisteze dispozitive inteligente neautorizate în sălile de examen, potrivit Digi24. Decizia arată cum autoritățile extind rapid mijloacele operaționale de control pe fondul creșterii fraudelor cu ajutorul inteligenței artificiale.
Ministerul Educației sud-coreean a anunțat că 111 candidați au fost depistați cu dispozitive inteligente neautorizate la examenul național de admitere la facultate (Suneung), iar cinci au fost surprinși folosindu-le efectiv în timpul probei.
Pe fondul scandalurilor recente de fraudă, autoritățile au activat, în ziua examenului, sistemul național de alertare de urgență, folosit în mod normal pentru dezastre. Joi, între orele 08:00 și 15:00, au fost transmise trei alerte care au făcut ca telefoanele mobile din întreaga țară să sune simultan, inclusiv dacă erau setate pe modul silențios.
Alertele au ajuns și la telefoanele turiștilor care foloseau roaming. Telefoanele nu au sunat dacă erau închise sau setate pe modul avion. Potrivit informațiilor citate de BBC în material, scopul a fost identificarea dispozitivelor neautorizate aflate în sălile de examen.
Îngrijorările s-au amplificat după mai multe cazuri recente. Luna trecută, doi candidați au fost prinși folosind ochelari cu inteligență artificială pentru a copia la examenele de admitere la universitate, iar autoritățile au anunțat și recompense pentru cei care semnalează fraude. Ministerul Educației a mai comunicat că, la începutul lunii, patru elevi de gimnaziu și liceu au fost prinși în acest an folosind ochelari cu AI pentru a trișa.
În plus, cazul unui candidat care a obținut cel mai mare punctaj la examenul național de certificare pentru consultanții fiscali și a recunoscut că a fraudat testul folosind o microcameră, un telefon mobil și instrumente de inteligență artificială a accelerat introducerea unor măsuri suplimentare „în ultimul moment”, cu doar câteva zile înainte de Suneung.
Pe lângă alertele de urgență, candidaților li s-a cerut să acopere nasturii cămășilor și jachetelor pentru a preveni folosirea camerelor ascunse, iar autoritățile au verificat ochelarii purtați de elevi.
Aceste măsuri au generat îngrijorare și în rândul celor care nu intenționau să trișeze: un elev a spus pentru Korea Times că se teme ca ochelarii cu rame groase să nu fie confundați cu ochelari inteligenți, iar un alt candidat a declarat agenției Yonhap că a ales lentile de contact pentru a evita suspiciunile.
Suneung, organizat anual în noiembrie, durează opt ore, include aproximativ 200 de întrebări din mai multe discipline și este descris ca un moment care poate influența admiterea la universitate, cariera și statutul social. În ziua examenului, activitatea țării încetinește, inclusiv prin suspendarea lucrărilor de construcții și oprirea temporară a zborurilor, pentru a asigura condiții de examinare.
În acest context, extinderea instrumentelor de control – până la utilizarea infrastructurii naționale de alertare – indică o schimbare operațională majoră în modul în care statul încearcă să țină pasul cu frauda facilitată de AI.
Recomandate

CNIR își schimbă modul de lucru în proiectele de autostrăzi, integrând inteligența artificială pentru a accelera analiza documentațiilor și a detecta mai devreme riscurile de întârzieri și depășiri de costuri , potrivit Profit . Compania spune că AI nu înlocuiește specialiștii, ci îi sprijină, cu verificare umană pentru fiecare decizie și cu accent pe protecția datelor. Directorul CNIR, Gabriel Budescu, afirmă că instituția a trecut „de la teorie la practică” după ce echipa de conducere a finalizat un program de perfecționare în 12 module dedicat utilizării inteligenței artificiale. În paralel, CNIR a început să folosească platforma Claude și a achiziționat 25 de licențe, pentru extinderea rapidă a utilizării în rândul angajaților. Ce impact operațional urmărește CNIR Miza, în logica CNIR, este reducerea timpului consumat pe activități repetitive și creșterea vitezei de reacție în proiecte cu documentație voluminoasă, contracte complexe și termene strânse. Concret, instituția indică patru direcții în care AI ar aduce câștiguri: analiză mai rapidă a documentațiilor tehnice și contractuale; o imagine mai exactă asupra stadiului real al lucrărilor, pe baza datelor din teren; identificarea timpurie a riscurilor de întârziere sau de depășire a costurilor; planificare mai bună, cu mai mult timp alocat deciziilor, nu procesării administrative. În perioada următoare, CNIR spune că va extinde instruirea la nivelul întregului personal, printr-un curs de bază pentru utilizarea platformei Claude. „Omul decide”. Cum descrie CNIR rolul AI CNIR susține că utilizarea inteligenței artificiale este una „responsabilă”, iar deciziile rămân la oameni. În mesajul transmis de directorul instituției, poziționarea este explicită: „Inteligența artificială nu înlocuiește expertiza inginerilor, juriștilor și economiștilor noștri. O completează. O folosim responsabil: cu protecția datelor pe primul loc și cu verificare umană pentru fiecare decizie.” Context: presiunea livrărilor până la final de 2026 și riscul finanțării Integrarea AI vine într-un moment în care, până la finalul anului 2026, „mai multe tronsoane importante de autostradă și drum expres” ar trebui deschise circulației, însă calendarul depinde de finanțare, ritmul lucrărilor și capacitatea constructorilor de a închide șantierele cu restanțe. În același material, Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructură, indică drept cele mai plauzibile livrări Centura Bucureștiului A0 și o porțiune din Autostrada Moldovei, cu segmentul până la Bacău care „poate fi inaugurat până la finalul lunii august”, iar alte bucăți ar putea urma până la sfârșitul anului. Tot el avertizează că finanțarea rămâne un factor critic, în condițiile în care „ PNRR se termină în august”, iar după această dată restul lucrărilor ar urma să depindă de alte surse de bani. Pentru A0, Ciurea descrie un scenariu de finalizări „pe bucăți”, inclusiv situația în care un lot finalizat nu poate fi folosit normal din cauza blocajelor de pe loturile vecine, ceea ce poate amâna deschiderea efectivă în trafic. [...]

Google extinde Gemini pe Mac cu o funcție de „utilizare a computerului”, care poate executa sarcini în locul utilizatorului , un pas cu impact operațional direct pentru companiile și profesioniștii care lucrează în ecosistemul Apple, potrivit TechCrunch . Noua capabilitate permite aplicației Gemini pentru macOS să navigheze aplicații native și site-uri web „în fundal”, pentru a duce la capăt fluxuri de lucru în mai mulți pași. Ce face concret „computer use” în Gemini pe macOS Funcția permite unui agent AI să ia acțiuni direct pe computerul utilizatorului — în acest caz, pe un Mac — combinând operațiuni între fișiere locale, aplicații și web. După ce utilizatorul îi spune ce are de făcut, acesta vede agentul lucrând într-o previzualizare live în chat, în timp ce ecranul și cursorul rămân disponibile pentru alte activități. Ca și în cazul altor agenți AI de acest tip, utilizatorii pot: pune pe pauză sau opri execuția; aproba acțiunile înainte să se întâmple. De ce contează: automatizare „end-to-end” pe desktop, dar cu acces limitat Din perspectiva utilizării în organizații, miza este reducerea timpului consumat de sarcini repetitive și standardizabile. Google indică drept exemple: completarea de formulare, repetarea aceleiași operațiuni pe loturi de fișiere, organizarea fișierelor în foldere după criterii, sau crearea de prezentări din fișiere ori informații din tablouri de bord online. Pe de altă parte, disponibilitatea inițială este restrictivă: funcția este lansată în engleză, în SUA, și necesită aplicația Gemini pentru Mac plus un abonament Google AI Plus , Pro sau Ultra. Compania nu a precizat când va extinde funcția către alte piețe sau platforme. Context: Google recuperează teren la funcții „agentice” TechCrunch notează că Google intră mai târziu în această zonă, în condițiile în care alți producători importanți de modele AI — OpenAI, Anthropic și Meta — oferă de ceva vreme funcții agentice în aplicațiile lor desktop. Tot în această săptămână, Google a anunțat extinderea accesului la „ Tasks” în Gemini , o funcție în aplicație care ajută la acțiuni precum autentificarea pe site-uri, cumpărături online sau programări, iar recent a început să accepte testeri timpurii pentru agentul „CC”, anunțat în septembrie, orientat spre organizarea activităților de familie (e-mail, calendare, chat și sarcini). [...]

Codul din One UI 9.5 indică faptul că Samsung pregătește rularea locală a Galaxy AI pe viitoare laptopuri Android cu Snapdragon X Elite , ceea ce ar muta o parte din funcțiile de inteligență artificială direct pe dispozitiv, cu potențiale beneficii de latență și confidențialitate, potrivit Android Authority . Informațiile provin dintr-un „APK teardown” (analiză a codului unor aplicații aflate în dezvoltare), bazat pe One UI 9.5 Beta 1. Publicația avertizează că este vorba despre funcții „work in progress”, care s-ar putea să nu ajungă în versiunea finală. Ce sugerează codul: Galaxy AI „on-device” pe laptopuri Android Android Authority scrie că intrările noi apar în versiunile Android ale aplicațiilor Samsung pentru AI, ceea ce indică faptul că sunt gândite pentru One UI rulat pe laptop, nu pentru aplicații Windows. Laptopurile ar avea numele de cod „Origin” și ar folosi Snapdragon X Elite. În aplicația Samsung AI Core (care decide ce modele AI pot rula pe cipul dispozitivului), apare o intrare nouă pentru Snapdragon X Elite (sc8380), care ar activa local trei funcții de editare foto: Generative Edit : mutarea, redimensionarea și eliminarea obiectelor din fotografii; in-painting și out-painting : completarea zonelor eliminate și extinderea imaginii dincolo de margini; harmonization : integrarea vizuală a obiectelor editate în restul fotografiei. Un detaliu relevant din cod este că Snapdragon X Elite ar primi o „familie” separată în clasificarea internă a cipurilor (600). Lista ar include doar cipuri folosite efectiv de Samsung în dispozitivele sale, ceea ce întărește ipoteza unui produs Samsung bazat pe Android care utilizează acest procesor. Modele Gauss și traducere: indicii pentru procesare locală, nu doar în cloud În Samsung Semantic Core (serviciul din spatele modelelor lingvistice rulate pe dispozitiv), Snapdragon X Elite apare ca fiind compatibil cu modelul lingvistic Gauss , alături de cipul menționat pentru Galaxy S26 și de noile Snapdragon 8 Elite Gen 6. Codul ar indica și pregătiri pentru rularea pe dispozitiv a unor componente pentru: traducere, căutare semantică, modele de viziune (procesare de imagine). Interpretarea publicației este că Samsung ar putea aduce pe laptopuri instrumente de scriere și traducere care să ruleze local, nu exclusiv prin cloud, deși nu este confirmat ce set complet de funcții va fi livrat. Separat, site-ul SammyGuru a raportat că a identificat referințe la un model neanunțat „Gauss 4” în One UI 9.5, însă nu este clar ce versiune ar ajunge pe laptopuri. Editare video 8K și alte aplicații vizate Android Authority mai notează că Samsung Video Editor include un profil pentru Snapdragon X Elite X1E-80-100 , etichetat „Origin”, care ar seta pentru laptopuri aceleași limite de editare 8K ca pe telefoanele de vârf ale companiei. În plus, apar mențiuni ale cipului și în: serviciul de „story” din Samsung Gallery, aplicația Samsung Device Health Manager. Publicația amintește și de o scurgere anterioară despre un mod desktop pentru Samsung Internet în One UI 9.5, unde ar exista instrumente Galaxy AI într-un panou lateral — un indiciu că Samsung pregătește un pachet mai larg de aplicații „de laptop”. Ce urmează Samsung nu a anunțat oficial laptopurile sale Android. În acest stadiu, informațiile indică direcția de dezvoltare: extinderea Galaxy AI către laptopuri cu Snapdragon X Elite, cu accent pe procesare locală , dar rămâne de văzut ce funcții vor fi confirmate și în ce formă vor ajunge la lansare. [...]

Donald Trump spune că SUA și China au convenit asupra unor mecanisme minime de siguranță pentru inteligența artificială , după o discuție pe acest subiect cu președintele chinez Xi Jinping, în timpul vizitei sale în China, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută într-un interviu acordat postului NBC, în care Trump a spus că cei doi lideri „au căzut de acord asupra necesității unor mecanisme de siguranță”, cel puțin „la un nivel minimal”. Întrebat ce înseamnă acest „nivel minimal”, președintele american a precizat că nu au intrat în detalii privind definițiile. Ce înseamnă „mecanisme minime” și de ce contează Din informațiile disponibile în relatare, discuția indică o intenție politică de a introduce măsuri de siguranță în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, însă fără elemente concrete despre conținutul, calendarul sau forma acestor mecanisme. În lipsa detaliilor, rămâne neclar dacă este vorba despre principii generale, standarde tehnice sau viitoare reguli cu impact asupra companiilor din tehnologie. „Super Inteligență”, termenul oficial preferat de Trump Trump a folosit din nou termenul „Super Inteligență” (SI) pentru a se referi la inteligența artificială, menționând că este „foarte preocupat” de acest subiect. Agerpres notează că, în septembrie, Trump a semnat un decret care oficializează utilizarea termenului „Super Inteligență” în referirile viitoare ale administrației sale la „Inteligența Artificială”, pe motiv că expresia „inteligență artificială” ar avea o conotație negativă și ar suna „ca și cum (această tehnologie) ar fi falsă”. În industrie, „super-inteligența” este definită ca etapa în care AI ar depăși capacitățile umane de raționalizare și reflecție în toate domeniile, însă, potrivit opiniei generale citate în material, chiar și cele mai avansate modele sunt încă departe de acest stadiu. [...]

Google a introdus Gemini 4 Neon ca opțiune „de analiză profundă” în aplicația Gemini și în oferta pentru companii, mizând pe un raport performanță–cost mai bun decât modelele anterioare , potrivit The Next Web . Neon este poziționat între Gemini 4 Hydrogen și Gemini 4 Carbon și începe să fie disponibil „acum” în Gemini API , Gemini for business, Google Antigravity și aplicația Gemini. Modelul este al patrulea din seria Gemini 4 lansat după Argon (30 septembrie), după Carbon (10 noiembrie) și Hydrogen (două zile mai târziu). Anunțul a fost făcut de Koray Kavukcuoglu , SVP la Google DeepMind și arhitect-șef AI al Google, într-o postare pe blogul companiei. „Neon oferă raționament la nivel de vârf pentru fluxuri de lucru complexe și cu frecvență mare, mai rapid și mai eficient din punct de vedere al costurilor.” Costuri, viteză și poziționare în benchmark-uri Google a stabilit prețul la 3 dolari (aprox. 14 lei) per milion de tokeni de intrare și 15 dolari (aprox. 70 lei) per milion de tokeni de ieșire, cu intrare „cache-uită” la 0,15 dolari (aprox. 0,7 lei). Neon are o fereastră de context de 1 milion de tokeni și patru niveluri de „gândire”: low, medium, high (implicit) și xhigh. În evaluarea Artificial Analysis, Neon ar obține 61 de puncte în Artificial Analysis Intelligence Index la setarea xhigh, ceea ce îl plasează pe locul trei, în spatele OpenAI GPT-6.2 Astra și Anthropic Claude Fable 5.2. Modelul ar fi cu un punct peste Carbon. Aceeași analiză indică și de unde ar veni economiile: Neon ar folosi cu circa 15% mai mulți tokeni de ieșire per sarcină decât Carbon, dar ar avea un cost mai mic per sarcină (6,44 dolari, aprox. 30 lei, față de 7,76 dolari, aprox. 36 lei) datorită tokenilor mai ieftini, nu pentru că ar genera răspunsuri mai scurte. La viteză, Neon ar rula la aproximativ 110 tokeni de ieșire pe secundă, față de circa 57 pentru Carbon. Pe „coding agents”, Artificial Analysis a notat Neon cu 59, în timp ce Claude Fable 5.2 și Claude Opus 5.5 au avut 58. Costul per sarcină pentru Neon ar fi 6,86 dolari (aprox. 32 lei), comparativ cu 12,61 dolari (aprox. 59 lei) pentru Opus și 15,47 dolari (aprox. 72 lei) pentru Fable. Totuși, comparația de cost depinde de prețul efectiv al Carbon: cifrele folosesc tariful standard al Carbon (4 dolari și 20 dolari), dar până la 30 noiembrie Carbon are un preț introductiv de 2 dolari și 10 dolari, caz în care Neon este „cu 50% mai scump pentru moment”, potrivit Artificial Analysis. Ce se schimbă în aplicația Gemini și în Antigravity Pentru utilizatorii cu abonamente Google AI Pro și Ultra, Neon devine selectabil în aplicația Gemini și în Antigravity (instrumentul de programare cu agenți al Google). În aplicație, Neon îl înlocuiește pe Argon în zona „Deeper analysis”, a relatat 9to5Google. În această schemă, Hydrogen rămâne pentru sarcini uzuale, iar Carbon pentru lucru complex. În Antigravity, Neon poate acționa și ca „orchestrator”, coordonând în paralel subagenți Hydrogen, potrivit Google. Variantă „cyber” pentru apărători, prin Fairwind Google mai spune că o versiune „cyber” a lui Neon va ajunge în următoarele zile la apărători eligibili, prin Fairwind Program (același canal prin care „cyber defenders” au primit inițial Argon). Compania afirmă că Neon a obținut 90,5% la SEC-bench Pro (test de identificare a vulnerabilităților în cod), la aproximativ jumătate din costul per provocare față de rivali, și că păstrează protecțiile lui Carbon împotriva abuzurilor în zona de securitate cibernetică și biosecuritate, respingând totodată „mult mai puține” sarcini legitime din aceste domenii. [...]

Google își leagă planurile de infrastructură AI în spațiu de racheta New Glenn , cu o lansare dedicată în T1 2029 , într-un parteneriat cu Blue Origin pentru prima misiune „heavy-lift” (capacitate mare de transport) din cadrul Project Suncatcher, potrivit Google Blog . Miza operațională este accesul la energie solară „abundentă” pe orbită pentru a scala capacitatea de calcul necesară AI, prin sateliți proiectați să funcționeze ca unități de infrastructură. Ce presupune parteneriatul și ce livrează efectiv lansarea Google spune că lansarea este programată pentru trimestrul I 2029 și va folosi racheta New Glenn a Blue Origin. Conform informațiilor publicate, New Glenn ar urma să plaseze sateliții Google pe o orbită heliosincronă (o orbită în care satelitul trece peste aceeași zonă a Pământului la ore locale similare, utilă pentru expunere constantă la lumină). Fiecare satelit ar avea „aproximativ capacitatea unui rack de centru de date” — o formulare care indică o unitate modulară de calcul, fără ca Google să ofere în material detalii despre putere instalată, consum sau costuri. De ce contează: un pas operațional pe „foaia de parcurs” pentru compute în spațiu Google descrie Project Suncatcher ca un „moonshot” (proiect pe termen lung, cu risc ridicat) pentru a extinde infrastructura AI în spațiu, folosind energia solară disponibilă pe orbită. Lansarea dedicată cu New Glenn este prezentată ca un „milestone” (etapă critică) în planul pe termen lung de a extinde „limitele” capacității de calcul. Compania precizează că această misiune se bazează pe colaborări existente cu alți parteneri de sateliți și lansare, fără a-i nominaliza în textul publicat. Ce urmează și ce rămâne neclar În acest moment, informațiile publice se limitează la: calendarul țintă: T1 2029; vehiculul de lansare: New Glenn (Blue Origin); destinația orbitală: orbită heliosincronă; descrierea capacității: „aprox. un rack de centru de date” per satelit. Google nu publică în material date despre numărul de sateliți, buget, parametri tehnici ai încărcăturii sau criterii de performanță, astfel că impactul economic și dimensiunea operațională exactă a proiectului nu pot fi cuantificate pe baza sursei. Pentru context, Blue Origin a publicat separat o notă despre selecția New Glenn pentru Project Suncatcher, disponibilă la Blue Origin . [...]