Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

SUA și China discută un mecanism de notificare pentru incidente de inteligență artificială cu potențial de securitate națională, într-o încercare de a reduce riscurile și de a crește transparența între cele două puteri înaintea summitului Trump–Xi de la Washington, potrivit Mediafax.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că discuțiile cu vicepremierul chinez He Lifeng, desfășurate la New York, au vizat crearea unui nou „mecanism de notificare” pentru incidente legate de inteligența artificială care ar putea afecta securitatea națională. Oficialul american a descris întâlnirea drept „de succes”, relatează BBC, citată de Mediafax.
„Credem că, la fel ca în cazul oricărei activități transfrontaliere, trecerea de la o transparență mai mare între puterea numărul unu și a doua în domeniul inteligenței artificiale din lume este foarte importantă.”
Inițiativa vine pe fondul unei curse declarate pentru dominarea industriilor de inteligență artificială și tehnologie, într-un context în care tehnologia a intrat sub o analiză mai strictă după avertismente ale cercetătorilor privind riscurile potențiale și după apeluri din industrie pentru o abordare mai prudentă.
În paralel, discuțiile SUA–China au inclus și teme economice și comerciale. Bessent a menționat planuri de „operaționalizare” a unui proces de identificare a potențialelor reduceri tarifare la mărfuri, numit „Board of Trade”.
Întâlnirea de la New York are loc înaintea summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping, programat la Washington la sfârșitul acestei săptămâni. În același timp, un armistițiu în războiul tarifar dintre cele mai mari două economii ale lumii urmează să expire pe 10 noiembrie.
Agenția de stat chineză Xinhua a transmis că cele două părți au avut discuții „sincere, aprofundate și constructive” pe teme economice și comerciale cheie, inclusiv inteligența artificială.
În SUA au existat în ultimele zile apeluri pentru încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale, din cauza temerilor legate de impactul potențial asupra umanității. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, Trump a respins în mare parte aceste îngrijorări, argumentând că există suficiente politici în domeniu și că SUA nu își pot permite să piardă avantajul în fața Chinei.
În mai, când Xi l-a găzduit pe Trump la Beijing, colaborarea în domeniul inteligenței artificiale a fost una dintre temele discutate, iar discuțiile s-au încheiat cu un acord care includea achiziții chineze de avioane Boeing și produse agricole americane, în schimbul unor tarife mai mici.
Recomandate

Donald Trump spune că SUA și China au convenit asupra unor mecanisme minime de siguranță pentru inteligența artificială , după o discuție pe acest subiect cu președintele chinez Xi Jinping, în timpul vizitei sale în China, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută într-un interviu acordat postului NBC, în care Trump a spus că cei doi lideri „au căzut de acord asupra necesității unor mecanisme de siguranță”, cel puțin „la un nivel minimal”. Întrebat ce înseamnă acest „nivel minimal”, președintele american a precizat că nu au intrat în detalii privind definițiile. Ce înseamnă „mecanisme minime” și de ce contează Din informațiile disponibile în relatare, discuția indică o intenție politică de a introduce măsuri de siguranță în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, însă fără elemente concrete despre conținutul, calendarul sau forma acestor mecanisme. În lipsa detaliilor, rămâne neclar dacă este vorba despre principii generale, standarde tehnice sau viitoare reguli cu impact asupra companiilor din tehnologie. „Super Inteligență”, termenul oficial preferat de Trump Trump a folosit din nou termenul „Super Inteligență” (SI) pentru a se referi la inteligența artificială, menționând că este „foarte preocupat” de acest subiect. Agerpres notează că, în septembrie, Trump a semnat un decret care oficializează utilizarea termenului „Super Inteligență” în referirile viitoare ale administrației sale la „Inteligența Artificială”, pe motiv că expresia „inteligență artificială” ar avea o conotație negativă și ar suna „ca și cum (această tehnologie) ar fi falsă”. În industrie, „super-inteligența” este definită ca etapa în care AI ar depăși capacitățile umane de raționalizare și reflecție în toate domeniile, însă, potrivit opiniei generale citate în material, chiar și cele mai avansate modele sunt încă departe de acest stadiu. [...]

Un scandal care lovește în Nvidia reaprinde presiunea politică pe controalele SUA la exportul de cipuri AI către China , după ce un senator republican a cerut explicații despre cum ar fi ajuns cele mai avansate procesoare ale companiei în China, în pofida restricțiilor, potrivit The Guardian . Senatorul John Kennedy (Louisiana) a folosit o formulare provocatoare într-un interviu la NBC, comparând presupusa relație extraconjugală a fostului CEO Nvidia, Jensen Huang, cu o „afacere” cu costuri uriașe pentru securitatea națională, pe fondul acuzațiilor că o persoană descrisă drept „spion chinez” ar fi fost implicată într-o rețea care a facilitat vânzări de cipuri în contradicție cu regulile americane. Huang a demisionat din funcția de CEO pe 12 noiembrie, după ce au apărut acuzații privind relații extraconjugale cu Alice Huang (menționată și ca Huang Le) și cu două angajate Nvidia. Conform articolului, Alice Huang ar fi fost director executiv la Megaspeed International, companie despre care se afirmă că a facilitat aproximativ 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) în vânzări de cipuri, încălcând controalele la export impuse de SUA, în condițiile în care administrația Trump a interzis vânzarea către China a cipurilor avansate pentru inteligență artificială. Miza: cum ar fi fost ocolite controalele la export Kennedy a spus că este mai puțin interesat de comportamentul personal al lui Huang și mai interesat de modul în care China ar fi reușit să obțină cipurile Nvidia, cerând ca secretarul Comerțului, Howard Lutnick, și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, să fie audiați sub jurământ în fața unei comisii a Senatului. În același registru, Kennedy a sugerat că liderii Departamentului Comerțului fie sunt incompetenți, fie au permis cu bună știință ca situația să se întâmple. El a adăugat că, dacă Lutnick „oferă” cipurile americane, ar trebui să se oprească. Ce spun oficialii administrației Trump În apariții televizate separate, directorul național de informații, Jay Clayton, a declarat la CNN că suspectează că China a reușit să obțină cele mai avansate cipuri AI ale Nvidia. La Fox News, Clayton a spus: „Există cipuri care au ajuns în locuri în care nu ar fi trebuit.” La rândul său, Scott Bessent a declarat la CBS că administrația a fost în contact cu managementul interimar al Nvidia, cu directorii principali și cu avocații companiei, încercând să afle cine era responsabil de conformitate (respectarea regulilor) în companie. În emisiune, Bessent a afirmat: „Este în interesul Nvidia să se miște rapid în această privință, pentru că vrem să știm care a fost cultura.” Contextul politic: presiune pe Departamentul Comerțului Articolul notează că Lutnick este sub presiune din cauza acuzațiilor că ar fi ignorat avertismente potrivit cărora Megaspeed ar fi introdus ilegal cipuri în China. În același timp, alți lideri ai administrației, inclusiv Bessent, ar fi dorit includerea Megaspeed pe o listă neagră comercială, însă Departamentul Comerțului ar fi întârziat aplicarea măsurii. Pentru Nvidia și pentru piața de cipuri AI, episodul mută discuția din zona de reputație în cea de conformitate și aplicare a regimului de export: dacă acuzațiile se confirmă, presiunea politică se poate traduce în controale mai dure, anchete și cerințe suplimentare pentru companiile care vând tehnologie avansată cu utilizare strategică. [...]

Google extinde Gemini pe Mac cu o funcție de „utilizare a computerului”, care poate executa sarcini în locul utilizatorului , un pas cu impact operațional direct pentru companiile și profesioniștii care lucrează în ecosistemul Apple, potrivit TechCrunch . Noua capabilitate permite aplicației Gemini pentru macOS să navigheze aplicații native și site-uri web „în fundal”, pentru a duce la capăt fluxuri de lucru în mai mulți pași. Ce face concret „computer use” în Gemini pe macOS Funcția permite unui agent AI să ia acțiuni direct pe computerul utilizatorului — în acest caz, pe un Mac — combinând operațiuni între fișiere locale, aplicații și web. După ce utilizatorul îi spune ce are de făcut, acesta vede agentul lucrând într-o previzualizare live în chat, în timp ce ecranul și cursorul rămân disponibile pentru alte activități. Ca și în cazul altor agenți AI de acest tip, utilizatorii pot: pune pe pauză sau opri execuția; aproba acțiunile înainte să se întâmple. De ce contează: automatizare „end-to-end” pe desktop, dar cu acces limitat Din perspectiva utilizării în organizații, miza este reducerea timpului consumat de sarcini repetitive și standardizabile. Google indică drept exemple: completarea de formulare, repetarea aceleiași operațiuni pe loturi de fișiere, organizarea fișierelor în foldere după criterii, sau crearea de prezentări din fișiere ori informații din tablouri de bord online. Pe de altă parte, disponibilitatea inițială este restrictivă: funcția este lansată în engleză, în SUA, și necesită aplicația Gemini pentru Mac plus un abonament Google AI Plus , Pro sau Ultra. Compania nu a precizat când va extinde funcția către alte piețe sau platforme. Context: Google recuperează teren la funcții „agentice” TechCrunch notează că Google intră mai târziu în această zonă, în condițiile în care alți producători importanți de modele AI — OpenAI, Anthropic și Meta — oferă de ceva vreme funcții agentice în aplicațiile lor desktop. Tot în această săptămână, Google a anunțat extinderea accesului la „ Tasks” în Gemini , o funcție în aplicație care ajută la acțiuni precum autentificarea pe site-uri, cumpărături online sau programări, iar recent a început să accepte testeri timpurii pentru agentul „CC”, anunțat în septembrie, orientat spre organizarea activităților de familie (e-mail, calendare, chat și sarcini). [...]

Nvidia a oprit livrările de cipuri AI către China , deși exista un acord special de licențiere negociat între Washington și Beijing în 2025, potrivit Mediafax . Decizia are un impact direct asupra veniturilor dintr-o piață importantă și arată cât de fragil rămâne comerțul cu tehnologie avansată, chiar și atunci când există aprobări punctuale. Într-o conferință privind rezultatele financiare, Colette Kress , director executiv interimar al Nvidia, a spus că estimările companiei nu mai includ produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date și că livrările către China au fost oprite. „Previziunile noastre nu includ niciun produs licențiat din gama Hopper pentru centrele de date și nu mai livrăm produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date către China.” Ce înseamnă pentru businessul Nvidia Nvidia a vândut către China produse licențiate pentru centre de date din generația Hopper în valoare de 2,4 miliarde de dolari (aprox. 11,0 miliarde lei) în trimestrul încheiat la 25 octombrie, conform informațiilor citate de Reuters . Oprirea livrărilor taie, cel puțin temporar, o sursă materială de venituri din segmentul de cipuri pentru inteligență artificială. Familia Hopper include modelul H200, descris ca procesor folosit pentru antrenarea și rularea modelelor avansate de inteligență artificială. Contextul de reglementare: controale, apoi relaxare, dar livrările se opresc SUA au introdus în 2022 controale la export pentru cipurile H200, pentru a restricționa accesul Chinei. Ulterior, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping, administrația americană a anunțat că va permite vânzarea modelului H200 către clienții chinezi aprobați. În ianuarie, SUA și-au relaxat politica de acordare a licențelor pentru H200, permițând analizarea individuală a cererilor de export, sub rezerva unor condiții de securitate. Washingtonul ar fi aprobat vânzările de H200 către 10 companii chineze, între care Alibaba, Tencent și ByteDance (proprietarul TikTok), potrivit Reuters. Rămâne neclar din informațiile disponibile de ce Nvidia a decis să oprească livrările în pofida acestui cadru de licențiere; compania indică însă că nu mai include aceste produse în previziuni și că nu mai livrează către China. [...]

Inteligența artificială mută bani și putere în lanțul de producție al Hollywoodului , iar presiunea se vede mai ales în joburile „din spate” (montaj, colorizare, voice-over) și în publicitate, unde costurile pot fi tăiate rapid prin conținut generat automat, potrivit unei discuții din emisiunea „Next. Economia viitorului” publicată de Adevărul . Specialistul în industrii creative Cătălin Anchidin spune că AI este deja „prieten și dușman” pentru industrie: accelerează procesele și reduce cheltuieli, dar împinge o parte din forța de muncă spre înlocuire. În dialog, Anchidin descrie o schimbare operațională cu efect economic direct: în reclame, actorii și artiștii de voice-over pot fi substituiți mai ușor, iar în cinema AI intră tot mai mult în preproducție și postproducție. El dă ca exemplu folosirea unor instrumente de inteligență artificială pentru întinerirea/îmbătrânirea actorilor (menționând filmul „The Irishman”), ca semn că tehnologia era deja integrată înainte ca subiectul să devină o temă de conflict deschis. Unde se taie costuri și ce joburi sunt expuse Anchidin indică drept zone vulnerabile activitățile tehnice pe care publicul le vede rar, dar care consumă timp și bugete mari în producție: montaj; colorizare; procese de prelucrare a imaginilor și generare de secvențe (inclusiv cascadorii) care înainte necesitau resurse semnificative. În paralel, el susține că AI a creat o piață de conținut „facil” în online, unde pare că „oricine poate să facă” produse media, însă nu neapărat și unele care să convingă publicul pe termen lung. Reglementarea devine miza: etichetarea conținutului și bariere pentru „actorii AI” Un alt punct central al discuției este lipsa de reglementare, care complică atât încrederea publicului, cât și distribuția veniturilor. Anchidin vorbește despre demersuri pentru ca utilizatorii să fie avertizați când pornesc un conținut generat de inteligență artificială, tocmai pentru a limita confuzia și manipularea (de tip deepfake). În zona actorilor, el menționează o reacție instituțională: SAG-AFTRA (sindicatul actorilor de la Hollywood) ar fi schimbat regula astfel încât, „cel puțin până în 2030”, actorii generați cu AI să nu aibă acces la Hollywood. În același timp, discuția rămâne deschisă asupra folosirii imaginii unor vedete în campanii și producții, ca instrument de marketing. De ce nu e doar o poveste despre „dispariția actorilor” Anchidin respinge ideea că AI va „omorî” cinemaul, făcând o paralelă cu panica istorică de la apariția televiziunii. El argumentează că publicul nu poate fi „păcălit foarte ușor” la nesfârșit și dă un exemplu de piață: un film generat cu AI lansat în cinematografele din China ar fi fost un eșec. În același timp, el plasează discuția într-un context mai larg al industriei, afectată în ultimii ani de pandemie, schimbarea obiceiurilor de consum prin streaming și grevele scenariștilor și actorilor, cu efecte în lanț asupra producției și veniturilor. Ce urmează: o industrie „în două viteze” În viziunea invitatului, se conturează două direcții care vor rula în paralel: o zonă de producție cinematografică ce va folosi masiv AI și o zonă care va continua să mizeze pe actori și pe componentele umane ale creației. El sugerează inclusiv posibilitatea apariției, în timp, a unor categorii dedicate filmelor generate cu AI la marile gale, pe măsură ce investițiile se mută în această zonă. Pe termen scurt, presiunea rămâne pe joburile tehnice și pe publicitate, acolo unde automatizarea poate reduce rapid costurile, iar disputa se mută tot mai mult din zona „tehnologiei” în zona regulilor: cine are drepturi, cine încasează și cum este informat publicul când consumă conținut generat de inteligență artificială. [...]

Google mută istoricul căutărilor din AI Mode direct pe pagina principală , printr-o bară laterală pliabilă care listează conversațiile recente și permite reluarea lor dintr-un click, potrivit Notebookcheck . Schimbarea, disponibilă pe desktop, ridică miza operațională și de confidențialitate mai ales în scenariile în care același computer este folosit de mai multe persoane. Google a început să activeze treptat funcția la nivel global, după ce Robby Stein , vicepreședinte de produs pentru Google Search, a anunțat pe 19 noiembrie pe X introducerea „unei bare laterale pliabile” pentru acces rapid la căutările recente din AI Mode. La o verificare făcută pe 21 noiembrie, într-un cont autentificat pe google.de, funcția nu era încă vizibilă, ceea ce sugerează o implementare graduală. Ce include noua bară laterală Panoul din stânga afișează firele (conversațiile) anterioare din AI Mode și adaugă câteva comenzi dedicate: buton pentru inițierea unui fir nou; căutare în fire mai vechi; opțiune de conectare a unui „notebook” Gemini (un spațiu de lucru asociat ecosistemului Gemini). Când este restrânsă, bara se reduce la o bandă îngustă gri. În material se menționează că Google nu a anunțat o setare care să permită eliminarea completă a barei laterale. Deocamdată, funcția este limitată la browsere pe desktop. De ce contează pe calculatoarele partajate Mutarea listei de conversații pe pagina principală schimbă nivelul de expunere: dacă mai multe persoane folosesc același computer și contul Google rămâne autentificat, întrebările adresate în AI Mode pot deveni vizibile direct din homepage, fără a mai intra explicit în AI Mode. Notebookcheck dă exemple de situații în care acest lucru poate fi sensibil: întrebări despre rezultate medicale, o aplicație pentru un job sau dificultăți financiare. Practic, oricine deschide browserul și extinde panoul poate vedea subiectele recente. Cum poate fi gestionat istoricul Conform paginii de ajutor pentru AI Mode citate în articol, utilizatorii pot șterge: fire individuale; întreg istoricul AI Mode, din panoul de istoric din stânga, pe desktop. Controlul mai amplu este în „My Google Activity”, la „Search Services History”, de unde istoricul poate fi oprit și activitatea trecută poate fi ștearsă. Totuși, ștergerea nu înseamnă dispariția completă a datelor: o pagină de ajutor Google despre „Search Services History” menționează că datele deja folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială sunt deconectate de cont și păstrate până la patru ani. Alternativa pentru întrebări sensibile: „fire temporare” Pentru întrebări pe care utilizatorii nu vor să le vadă în istoric, Google a introdus pe 17 noiembrie „fire temporare” în AI Mode. Acestea se pornesc dintr-o pictogramă din colțul din dreapta sus al AI Mode, iar compania susține că sesiunile sunt „complet detașate de cont”, nu apar în istoric și dispar după închiderea firului. Funcția este în curs de extindere globală pe browsere desktop și mobile, în toate limbile suportate de AI Mode, potrivit articolului. [...]