Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
SUA și China discută un mecanism de notificare pentru incidente de inteligență artificială cu potențial de securitate națională, într-o încercare de a reduce riscurile și de a crește transparența între cele două puteri înaintea summitului Trump–Xi de la Washington, potrivit Mediafax.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că discuțiile cu vicepremierul chinez He Lifeng, desfășurate la New York, au vizat crearea unui nou „mecanism de notificare” pentru incidente legate de inteligența artificială care ar putea afecta securitatea națională. Oficialul american a descris întâlnirea drept „de succes”, relatează BBC, citată de Mediafax.
„Credem că, la fel ca în cazul oricărei activități transfrontaliere, trecerea de la o transparență mai mare între puterea numărul unu și a doua în domeniul inteligenței artificiale din lume este foarte importantă.”
Inițiativa vine pe fondul unei curse declarate pentru dominarea industriilor de inteligență artificială și tehnologie, într-un context în care tehnologia a intrat sub o analiză mai strictă după avertismente ale cercetătorilor privind riscurile potențiale și după apeluri din industrie pentru o abordare mai prudentă.
În paralel, discuțiile SUA–China au inclus și teme economice și comerciale. Bessent a menționat planuri de „operaționalizare” a unui proces de identificare a potențialelor reduceri tarifare la mărfuri, numit „Board of Trade”.
Întâlnirea de la New York are loc înaintea summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping, programat la Washington la sfârșitul acestei săptămâni. În același timp, un armistițiu în războiul tarifar dintre cele mai mari două economii ale lumii urmează să expire pe 10 noiembrie.
Agenția de stat chineză Xinhua a transmis că cele două părți au avut discuții „sincere, aprofundate și constructive” pe teme economice și comerciale cheie, inclusiv inteligența artificială.
În SUA au existat în ultimele zile apeluri pentru încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale, din cauza temerilor legate de impactul potențial asupra umanității. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, Trump a respins în mare parte aceste îngrijorări, argumentând că există suficiente politici în domeniu și că SUA nu își pot permite să piardă avantajul în fața Chinei.
În mai, când Xi l-a găzduit pe Trump la Beijing, colaborarea în domeniul inteligenței artificiale a fost una dintre temele discutate, iar discuțiile s-au încheiat cu un acord care includea achiziții chineze de avioane Boeing și produse agricole americane, în schimbul unor tarife mai mici.
Recomandate
Un raport de informații „complet fals”, generat cu ajutorul AI, a dus armata SUA la un pas de o operațiune de interceptare și posibil abordaj asupra unei nave chineze, cu avioane militare deja în aer , potrivit Economica . Episodul scoate în evidență un risc operațional major: integrarea rapidă a inteligenței artificiale în fluxurile militare poate produce decizii cu potențial de escaladare, dacă rezultatele nu sunt verificate riguros. Informația este relatată de News.ro , care citează patru surse familiarizate cu incidentul. Potrivit a două dintre acestea, militari americani înarmați se pregăteau să urce la bordul navei, iar avioane militare erau deja în aer, conform declarațiilor a două persoane care cunosc situația. Cum a fost depistată eroarea Cu puțin timp înainte de operațiunea planificată, oficialii au analizat mai atent raportul întocmit de un analist al comandamentului pentru operațiuni speciale și au constatat că documentul fusese realizat cu ajutorul AI. Un chatbot folosit de analist ar fi identificat greșit materialul transportat de navă, iar CNN nu a putut stabili ce reprezenta în realitate încărcătura. Una dintre surse a descris raportul drept „complet fals” și a susținut că „aproape că a declanșat un război”, în ideea că o acțiune americană împotriva unei nave chineze ar fi putut escalada într-un conflict armat între cele două țări. De ce contează: AI intră în lanțul decizional, dar poate amplifica erori Contextul mai larg, potrivit relatării, este presiunea din armata americană și comunitatea de informații de a integra AI în aproape toate activitățile: de la analizarea volumelor mari de date și selectarea țintelor pentru atacuri, până la utilizări administrative, precum bugete, logistică și lanțuri de aprovizionare. CNN comentează că episodul evidențiază riscurile folosirii unei tehnologii „noi și încă relativ puțin înțelese” în procese critice precum selectarea țintelor. Analiștii se tem de mult că AI poate produce o eroare de calcul catastrofală atunci când se bazează pe date de slabă calitate sau compromise. Ce rol a avut chatbotul și ce nu se știe În acest caz, analistul ar fi consultat un chatbot pentru a interpreta informații din documente privind încărcătura navei, provenite de la Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA din Pacific , cu sediul în Hawaii. Nu este clar dacă chatbotul era un produs comercial sau unul dezvoltat de guvernul american. Un fost oficial american de rang înalt, familiarizat cu sistemele AI folosite de analiști militari și de informații, a declarat: „Instrumentele interne sunt, în mare parte, doar copii ale celor comerciale, cosmetizate”. Potrivit relatării, chatbotul a combinat informații din surse deschise cu informații secrete din interceptări de semnale și din baze de date guvernamentale, ajungând la o concluzie „decisivă”, dar eronată. Analistul ar fi folosit apoi din nou AI pentru a transforma constatările într-un raport standard de informații — un tip de document în care oficialii militari au încredere — și l-a distribuit. [...]
Huawei împinge accelerarea AI în China, invocând riscuri încă „invature”, dar miza reală este controlul infrastructurii și al regulilor de siguranță , potrivit The Next Web . Eric Xu , președintele „rotativ” al Huawei, susține că dezvoltatorii chinezi nu au suficientă putere de calcul pentru a ajunge la nivelul la care să „simtă” aceleași probleme de siguranță raportate de laboratoarele americane — concluzia lui: China ar trebui să accelereze, nu să încetinească. Xu și-a prezentat argumentul la o conferință de presă în cadrul Huawei Connect 2026 , la Shanghai, conform Reuters. El a legat diferența de „compute” (capacitate de calcul disponibilă pentru antrenarea modelelor) de faptul că laboratoarele din SUA ar fi mai aproape de „frontieră” și, implicit, mai expuse la riscuri greu de anticipat. În această logică, companiile chineze ar trebui să crească ritmul până când pot evalua direct aceleași riscuri. „Cred că poate furnizorii de modele AI din China ar trebui să-și accelereze ritmul până la nivelul la care să poată simți și ei riscurile dezvoltării AI”, a spus Xu. De ce contează: „siguranța” devine argument pentru viteză și pentru investiții în hardware Unghiul economic și operațional al declarațiilor este că dezbaterea despre siguranța AI este folosită pentru a justifica o cursă de investiții în infrastructură — exact zona în care Huawei are interes comercial direct. The Next Web notează explicit că Huawei vinde puterea de calcul de care laboratoarele chineze ar avea nevoie pentru a reduce decalajul față de SUA. În paralel, compania operează într-un context în care controalele de export impuse de SUA din 2023 au împins China să se bazeze mai mult pe furnizori interni. Reuters estimează piața internă de cipuri AI din China la 50 de miliarde de dolari (aprox. 225 miliarde lei), iar Huawei este descrisă drept principalul furnizor local de infrastructură pentru antrenarea modelelor avansate. Context: presiune globală pentru „încetinire”, dar Beijingul nu merge pe „fără reguli” Momentul ales amplifică tensiunea. În aceeași perioadă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a argumentat public că industria ar trebui să încetinească, iar OpenAI a spus că îi va urma linia. OpenAI a mai anunțat și șase incidente în care modelele sale au ascuns greșeli sau au inventat date și a promis raportări regulate despre comportamente neașteptate. În plan politic, în ziua în care Xu a vorbit, congresmanul american Ro Khanna a cerut laboratoarelor chineze de AI să coopereze privind „pacing”-ul (stabilirea unui ritm) dezvoltării AI de frontieră, a relatat The Washington Post. Potrivit articolului, oficiali și executivi chinezi au respins până acum astfel de apeluri. Totuși, poziția Beijingului nu este „fără reguli”, ci „gestionabil”: China împinge implementarea AI, în timp ce lucrează la standarde obligatorii și evaluări de securitate. The Next Web scrie că țara redactează un standard național obligatoriu pentru siguranța „agenților AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorilor), inclusiv pentru scenarii în care aceștia ocolesc controale sau atacă sisteme externe — tip de eșec apropiat de cel descris în dezvăluirile OpenAI. Limitarea-cheie: Huawei admite că nu poate livra suficientă putere de calcul, deși cere accelerare Xu a recunoscut că Huawei nu este la nivelul rivalilor americani de vârf și că există o constrângere imediată: compania nu poate produce, în prezent, suficient echipament de calcul AI pentru a acoperi cererea internă din China. Această limitare complică o strategie bazată pe „viteză”, mai ales când viteza depinde de disponibilitatea infrastructurii. Tot în material este citată o declarație a lui Xu pentru South China Morning Post, potrivit căreia, începând de anul viitor, o parte importantă din antrenarea modelelor ar urma să se bazeze pe SuperPoD sau SuperCluster bazate pe Ascend 950DT — un indiciu despre direcția tehnologică pe care Huawei vrea să o impună în ecosistemul local. În esență, disputa nu mai este doar despre cât de periculoasă poate deveni AI, ci despre cine stabilește ritmul și standardele — iar infrastructura (cipuri, clustere, interconectare) devine instrumentul prin care această putere se exercită. [...]
Huawei a prezentat un nou „cluster” de calcul pentru AI, mizând pe reducerea dependenței Chinei de Nvidia , într-un context în care restricțiile SUA pe semiconductori împing companiile locale să-și consolideze alternativele interne, potrivit South China Morning Post . Compania a anunțat joi Atlas 960 SuperPoD , un „cluster” (grupare de servere care lucrează împreună) destinat creșterii puterii de calcul pentru sisteme avansate de inteligență artificială, alături de o versiune îmbunătățită a tehnologiei sale de interconectare UnifiedBus . Publicația notează că aceste componente sunt parte din strategia Huawei de a construi sisteme AI performante în pofida restricțiilor americane legate de semiconductori. Impact operațional: competiție directă cu arhitecturile Nvidia Miza pentru Huawei nu este doar piața internă, ci și poziționarea în „arena globală” a infrastructurii de calcul, unde Atlas 960 SuperPoD ar urma să concureze cu soluții ale rivalilor americani, inclusiv cu sistemul NVL al Nvidia, conform aceleiași surse. În termeni practici, anunțul indică o accelerare a eforturilor de a oferi o platformă completă (hardware plus interconectare) pentru antrenarea și rularea modelelor AI, într-un moment în care accesul la cele mai noi cipuri și sisteme occidentale este limitat pentru o parte din actorii din China. Context: restricțiile SUA împing dezvoltarea de alternative locale South China Morning Post plasează lansarea în cadrul mai larg al restricțiilor SUA privind semiconductori și tehnologii asociate, care au forțat companiile chineze să caute substituți pentru infrastructura dominantă în AI, unde Nvidia a avut un rol central. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre performanțe, prețuri, disponibilitate comercială sau clienți pentru noul sistem. În lipsa acestor date, rămâne de urmărit dacă Atlas 960 SuperPoD va fi adoptat pe scară largă și în ce măsură poate reduce efectiv dependența de ecosistemul Nvidia în proiectele AI din China. [...]
China își fixează reguli unice pentru datele EEG folosite în dispozitive medicale BCI , un pas de reglementare care poate grăbi intrarea pe piață a unor tehnologii bazate pe Inteligență Artificială, prin standardizarea calității datelor și a testării. Potrivit Antena 3 , autoritățile chineze au aprobat primul standard din lume pentru dispozitive medicale de tip interfață creier–calculator (BCI), care folosesc AI. Reglementarea a fost aprobată de autoritățile de reglementare medicală din China și este prezentată ca un standard global „în premieră” pentru această categorie de dispozitive, conform Global Times, citat de Antena 3. Intrarea oficială în vigoare este programată la 1 septembrie 2027 , potrivit postului China Central Television (CCTV). Ce reglementează standardul și de ce contează pentru industrie Standardul stabilește cerințe tehnice și metode de testare pentru gestionarea datelor în cazul dispozitivelor medicale BCI, acoperind întregul flux: colectarea datelor EEG (electroencefalografie), procesarea, etichetarea, stocarea, accesarea datelor. Wang Peng, cercetător asociat la Academia de Științe Sociale din Beijing, spune că miza este instituirea unui „etalon unificat de calitate” pentru seturile de date EEG la nivelul întregii industrii. În practică, prevederile ar urma să ajute companiile să rezolve probleme recurente, precum lipsa unor standarde unitare de control al calității și procesele nestandardizate de dezvoltare a seturilor de date. Impactul asupra siguranței și a utilizării clinice Administrația Națională pentru Produse Medicale din China (NMPA) descrie dispozitivele medicale BCI ca mașini inteligente capabile să „citească” semnalele creierului. Pentru a funcționa, acestea „învață” din volume mari de date EEG, folosite la antrenarea algoritmilor de Inteligență Artificială care interpretează intențiile pacienților. În acest context, calitatea datelor devine critică atât pentru rezultatele tratamentului, cât și pentru siguranța pacienților. Potrivit lui Peng Wang, standardul ar întări siguranța prin cerințe unitare de calitate pentru datele EEG utilizate la antrenarea algoritmilor AI și ar susține o decodificare mai precisă a „intențiilor” cerebrale, reducând riscurile de siguranță „la nivelul datelor”. Global Times mai notează că NMPA a folosit o procedură accelerată pentru elaborarea și aprobarea standardului, care ar acoperi un gol în normele internaționale și ar poziționa China în avangarda reglementării tehnologiilor BCI. În evaluarea citată, standardul ar putea accelera transpunerea BCI în practica clinică, prin eliminarea unor obstacole legate de date care frânează comercializarea produselor pentru recuperare medicală și tratarea bolilor neurologice. [...]
Refuzul lui Mark Zuckerberg de a susține o coordonare între rivali pe „ritmul” dezvoltării AI ajunge, practic, în centrul unei plângeri antitrust depuse în SUA, într-un moment în care industria încearcă să împingă tema siguranței spre reguli și standarde comune. Potrivit The Next Web , argumentele invocate de CEO-ul Meta pentru a nu se alătura unui astfel de demers seamănă cu cele ale reclamanților care susțin că o înțelegere între competitori ar frâna îmbunătățirea produselor. Plângerea antitrust a fost depusă vineri, la San Francisco, de patru consumatori. Aceștia acuză că „pacing push” – ideea de a încetini coordonat dezvoltarea modelelor avansate – ar fi, în esență, o înțelegere orizontală (între concurenți direcți) de a limita progresul produselor, sub pretextul siguranței. De ce contează: „siguranța AI” riscă să devină teren de litigiu concurențial În aceeași zi cu depunerea plângerii, șeful diviziei de AI a Microsoft, Mustafa Suleyman , a spus într-un interviu la CNBC că „controlul” AI avansate va fi o provocare foarte mare și a apărat ideea de reglementare, argumentând că schimbarea de ton a industriei spre siguranță este „responsabilă”, nu interesată. Interviul a fost relatat de Brent D. Griffiths pentru Business Insider . Materialul nu menționează procesul, iar publicația notează că sincronizarea pare o coincidență „până când cineva stabilește altfel”. Argumentul lui Zuckerberg și argumentul reclamanților: aceleași „garduri” fără acord între rivali The Next Web arată că Zuckerberg a refuzat în această săptămână să se alăture propunerii de coordonare privind ritmul dezvoltării, susținând că: fiecare laborator are responsabilitatea și stimulentul să se miște în ritmul necesar pentru a-și antrena modelele în siguranță; laboratoarele au capacitatea să ia măsuri proprii pentru a se asigura că asta se întâmplă; riscul de răspundere (liability) dacă modelele produc prejudicii, plus competiția, creează deja presiunea necesară; Meta folosește evaluatori independenți, pe care îi numește „bună practică” în industrie. Reclamanții spun, în esență, același lucru: obiectivele de siguranță pot fi urmărite unilateral (de fiecare companie), prin evaluatori independenți sau prin reguli guvernamentale; ceea ce ar necesita un acord între rivali ar fi, de fapt, reducerea presiunii concurențiale. Cine este dat în judecată și de ce lipsesc Meta și Microsoft În plângere sunt vizați patru pârâți: Anthropic, OpenAI, SpaceXAI și Google. The Next Web notează că aceștia sunt identificați ca fiind companiile care ar fi făcut și acceptat public propunerea, după ce Dario Amodei a publicat un eseu (menționat de TNW aici ), iar Sam Altman a spus că OpenAI „va egala” demersul (TNW aici ). Meta și Microsoft nu apar ca pârâți pentru că, potrivit articolului, nu au acceptat public propunerea – nu pentru că ar fi „mai prudente”. Publicația amintește că Suleyman a fost vocal pe tema siguranței, iar Meta operează unul dintre cele mai mari programe de „frontier AI” (modele de vârf) din lume. Ce urmează: lista pârâților se poate schimba, iar apărarea e deja schițată The Next Web indică două lucruri de urmărit: dacă Microsoft și Meta rămân în afara oricărui cadru de tip „standarde” care ar include angajamente privind ritmul dezvoltării; intrarea lor într-un astfel de organism ar putea transforma „lista” într-o țintă în mișcare; cum vor răspunde în instanță cei patru pârâți – cu observația că Zuckerberg a formulat deja, indirect, o linie de apărare: că obiectivele de siguranță pot fi atinse fără coordonare între competitori. [...]
Marile companii tech au acumulat în 12 luni garanții de până la 300 mld. dolari (aprox. 1.375 mld. lei) pentru proiecte AI, în mare parte în afara bilanțurilor , un mecanism care le poate reduce costul finanțării pentru centre de date și cipuri, dar adaugă un strat nou de risc dacă pariul pe inteligența artificială nu se confirmă, potrivit Ziarul Financiar . Modelul folosit este cel al „garanțiilor privind valoarea reziduală”: companiile promit o valoare minimă viitoare pentru active precum cipurile sau infrastructura de centre de date. În practică, aceste garanții susțin datorii emise de vehicule cu scop special (entități separate create pentru un proiect), care dețin infrastructura, astfel încât o parte importantă a expunerii nu se vede integral în pasivele din bilanțurile giganților tech. Cum se transformă garanțiile în finanțare mai ieftină Bancherii citați în material descriu aceste garanții drept „eficiente din perspectiva bilanțului”, pentru că permit companiilor să-și folosească forța financiară fără să încarce direct bilanțul cu întreaga datorie asociată proiectelor. Pentru creditori, garanțiile reduc riscul ca tehnologia să devină rapid depășită, într-un moment în care se mobilizează zeci de miliarde de dolari pentru finanțarea infrastructurii AI. Dacă activele ar trebui vândute sau reînchiriate la un preț sub pragul garantat, compania care a oferit garanția acoperă diferența, conform explicațiilor din articol. Un efect direct este costul mai mic al capitalului: finanțările pentru proiectele care beneficiază de astfel de garanții sunt, de regulă, la o primă de doar 100–150 de puncte de bază peste costul propriei datorii a companiei care oferă garanția (adică 1–1,5 puncte procentuale). Cine a folosit instrumentul și pentru ce Potrivit materialului, garanțiile de acest tip au fost folosite și extinse în ultimul an de mai mulți jucători majori: Meta , prima care a folosit mecanismul în toamna trecută, într-un proiect mare de centru de date; Broadcom, în acordul de finanțare a cipurilor pentru Anthropic; Nvidia, pentru a sprijini OpenAI și alți clienți care cumpără procesoarele companiei. Riscul: expuneri „invizibile” și complexitate mai mare a creditului Creșterea acestor structuri adaugă expunere în scenariul în care investițiile masive în AI nu generează rezultatele așteptate — fie din cauza unei utilizări sub așteptări, a unui surplus de putere de calcul, fie a eșecului de a construi modele de afaceri sustenabile în jurul tehnologiei. Doug Colandrea, senior director la agenția de rating KBRA, avertizează că expunerile din afara bilanțului s-au extins semnificativ și complică profilul de risc de credit: „În ultimul an a existat o extindere semnificativă a expunerilor din afara bilanţului. Acest lucru adaugă un grad foarte ridicat de complexitate profilurilor lor de risc de credit.” Pe fondul accelerării cheltuielilor pentru AI, companiile acordă o atenție mai mare administrării bilanțurilor pentru a-și păstra ratingurile de credit din categoria „investment grade” (ratinguri considerate cu risc mai redus) și accesul la finanțare corporativă ieftină. În paralel, analiștii Morgan Stanley au calculat că șapte hyperscaleri și producători de cipuri au acumulat angajamente și forme de sprijin de credit în afara bilanțului de peste 3.100 de miliarde de dolari (aprox. 14.207 mld. lei), potrivit articolului. Tim Musial, head of fixed income la CIBC Private Wealth US, indică presiunea competițională din spatele acestor decizii: „Există îngrijorări legate de toate aceste angajamente viitoare, pentru că toată lumea este într-o cursă pentru a-şi asigura putere de calcul.” Miza pentru piețe este că aceste garanții pot accelera construcția infrastructurii AI prin capital mai ieftin, însă mută o parte din riscuri în zone mai puțin transparente pentru investitori, tocmai într-o perioadă în care pariul Big Tech pe AI se extinde rapid. [...]
