SpaceX închiriază către Reflection AI capacitate de calcul în centrul Colossus 2 - contract de circa 6,3 mld. dolari până în 2029, cu plăți de 150 mil. dolari pe lună

SpaceX își consolidează pivotul spre afacerea de „închiriere” de putere de calcul , după ce a semnat cu Reflection AI un contract de circa 6,3 miliarde de dolari (aprox. 29 mld. lei) până în 2029, potrivit The Next Web . Acordul adaugă un nou chiriaș major în centrele de date „Colossus” din Memphis și întărește ideea că SpaceX monetizează infrastructura AI ca linie de business separată, nu doar ca suport pentru propriile modele. Reflection AI va plăti 150 milioane de dolari pe lună (aprox. 690 mil. lei) pentru a închiria cipuri Nvidia în „Colossus 2”, cu plăți începând de la 1 iulie 2026 și până în 2029, suma totală ajungând la aproximativ 6,3 miliarde de dolari, conform CNBC (link în sursă). The Information a relatat prima despre tranzacție, iar contractul permite oricăreia dintre părți să renunțe cu un preaviz de 90 de zile după primele trei luni. Puterea de calcul ar rula pe sisteme Nvidia GB300, menționează publicația. Nvidia, furnizor și investitor în același timp Structura tranzacției este relevantă pentru dinamica pieței: Nvidia nu doar furnizează hardware-ul (cipurile), ci este și investitor în Reflection AI. Tech Funding News (link în sursă) scrie că Nvidia ar fi investit circa 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 mld. lei) în startup anul trecut, ceea ce pune compania „de ambele părți” ale contractului: vinde tehnologia și sprijină financiar clientul care o închiriază. Cine este Reflection AI și ce urmărește Reflection AI este un startup „open-source” (în sensul că promovează „open weights” – modele cu parametri publicați, spre deosebire de laboratoarele „închise”), fondat în 2024 de Misha Laskin și Ioannis Antonoglou, ambii foști Google DeepMind; Antonoglou a contribuit la dezvoltarea AlphaGo, potrivit articolului. Compania a atras 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 mld. lei) în octombrie, la o evaluare de 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 mld. lei), cu Nvidia, Sequoia și Lightspeed printre investitori. Acum ar strânge din nou capital la o evaluare de 25 miliarde de dolari (aprox. 115 mld. lei), potrivit Bloomberg (link în sursă). The Next Web notează că Reflection nu a lansat încă un „frontier model” public (model de vârf, la limita performanței curente), iar compania are legături cu proiecte ale Departamentului Energiei din SUA și inițiative AI ale Pentagonului. SpaceX, din constructor de infrastructură pentru Grok în „proprietar” de centre de date Miza economică pentru SpaceX este că „Colossus” a devenit, în practică, o afacere de închiriere de capacitate. Publicația afirmă că SpaceX a construit inițial Colossus pentru Grok (modelul xAI), dar ulterior a transformat situl într-un business de tip „compute landlord”, inclusiv pe fondul faptului că nu ar fi reușit să facă centrul de date să funcționeze pentru propriile modele. Reflection intră într-o listă de chiriași care, potrivit articolului, include deja: Anthropic , cu plăți de aproximativ 1,25 miliarde de dolari pe lună (aprox. 5,75 mld. lei); Google, cu 920 milioane de dolari pe lună (aprox. 4,23 mld. lei). Tech Funding News mai susține (link în sursă) că aceste contracte ar duce SpaceX la peste 80 miliarde de dolari (aprox. 368 mld. lei) venituri angajate din compute până în 2029. Context operațional: Colossus 2 și dimensiunea infrastructurii Colossus 2 este campusul mai nou dintre cele două din Memphis. Colossus 1 ar găzdui deja peste 220.000 de GPU-uri Nvidia, iar SpaceX ar viza ca întregul complex să ajungă la o putere de 2 gigawați, ceea ce ar transforma Memphis într-una dintre cele mai mari concentrări de putere de calcul pentru AI, potrivit articolului. De ce contează Deși contractul cu Reflection (150 milioane de dolari/lună) este mult mai mic decât cel cu Anthropic, The Next Web îl tratează ca pe un semnal: infrastructura SpaceX ajunge să finanțeze, prin capacitate disponibilă, și „tabăra” modelelor deschise din cursa AI. În paralel, pentru Nvidia, tranzacția este încă un exemplu de model în care compania „vinde uneltele” și deține participații în „mina” care le folosește. [...]