Știri
Tag: edge institute

O geacă de piele purtată și semnată de Jensen Huang a fost vândută cu 960.000 de dolari (aprox. 4,3 milioane lei), un preț de peste 20 de ori mai mare decât estimarea inițială, într-o licitație care arată cât de repede se transformă „revoluția inteligenței artificiale” într-o piață de obiecte de colecție cu mize financiare. Informațiile apar în Digi24 . Geaca a fost adjudecată la Sotheby’s după 65 de oferte și o competiție între 45 de colecționari. Potrivit CNBC, valoarea de vânzare în magazine pentru un astfel de produs este „puțin sub 10.000 de dolari”, ceea ce amplifică diferența dintre prețul de retail și cel obținut la licitație. De ce contează: „memorabilia” din tehnologie începe să se tranzacționeze ca un activ rar Sotheby’s a explicat că interesul ridicat reflectă apetitul în creștere al colecționarilor pentru obiecte asociate cu inteligența artificială și cu personalitățile care au contribuit la dezvoltarea acesteia. În termeni de piață, licitația sugerează că notorietatea liderilor din marile companii de tehnologie poate genera prime de preț comparabile cu cele din sport sau divertisment, chiar și pentru obiecte care, în mod normal, sunt bunuri de consum. Context: obiectul și „brandul personal” al lui Jensen Huang Jensen Huang, co-fondator și CEO al Nvidia, este cunoscut pentru faptul că poartă aproape exclusiv geci negre din piele Tom Ford, devenite parte a imaginii sale publice în ultimii aproape 20 de ani. Modelul scos la licitație a fost purtat în 2023, la un eveniment organizat de Foxconn în Taipei. Huang a glumit în repetate rânduri pe seama stilului său vestimentar, descriindu-se drept „tipul cu geaca de piele” și spunând că soția și fiica îi aleg hainele. Unde merg banii Casa de licitații a anunțat că încasările vor fi donate către Edge Institute , o organizație non-profit care finanțează burse, granturi și programe dedicate inovării. [...]

Românii folosesc masiv AI, dar competențele rămân în urmă , ceea ce împinge presiunea spre companii și stat să recupereze prin formare și reguli de utilizare, arată un sondaj citat de Economedia . Datele indică o adopție accelerată „din mers”: tehnologia e deja folosită pe scară largă, inclusiv în muncă și educație, înaintea unor politici publice sau programe de instruire. Sondajul AtlasIntel pentru Edge Institute a fost realizat între 17 și 21 iunie 2026, pe un eșantion de 2.002 respondenți, reprezentativ național pentru populația adultă, în cadrul studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III”. Adopția a devenit normă, dar mai ales în viața personală Puțin peste 83% dintre români spun că folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context, iar 16,9% declară că nu le folosesc deloc. Utilizarea este dominată de zona personală (77,9%), în timp ce folosirea la locul de muncă (15,4%) și în educație (9,3%) rămân mai jos, semn că instituțiile și organizațiile nu au ținut pasul cu ritmul de adopție al populației. Frecvența utilizării este ridicată: dintre cei care folosesc AI, 50,7% o folosesc de câteva ori pe săptămână și 26,2% zilnic, ceea ce duce la aproape 77% dintre utilizatori care interacționează cu aceste instrumente cel puțin săptămânal. Utilizare trans-generațională, însă decalaj mare de competențe Adopția este puternic concentrată în rândul tinerilor: 97% dintre cei de 18–29 de ani folosesc AI, ponderea scade la 68,5% în grupa 50–59 de ani și la 29,3% după 70 de ani. În funcție de educație, utilizarea urcă de la 80% în rândul celor fără studii superioare la 93,3% la absolvenții de studii superioare. În același timp, autoevaluarea competențelor indică o utilizare mai degrabă „intuitivă”: 48,1% se consideră la nivel de bază, 40,8% la nivel mediu și doar 11,1% utilizatori avansați. Implicația operațională este directă: dacă AI intră în fluxuri de lucru fără instruire, cresc riscurile de erori, utilizare neconformă și rezultate inegale între angajați. Beneficii și riscuri: eficiență, dar și temeri legate de joburi și date Principalul beneficiu asociat AI este economisirea timpului (65,4%). Pe partea de riscuri, 55,5% sunt de acord că AI va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% cred că tehnologia creează riscuri pentru datele personale și securitate. Interesant, teama de pierdere a locurilor de muncă este mai puternică la nivel societal decât personal: deși 55,5% cred că AI va elimina joburi, doar 21,9% se declară îngrijorați că propriul loc de muncă ar putea fi afectat în următorii cinci ani, iar 51,1% spun că sunt puțin sau deloc îngrijorați. Unde acceptă românii AI în stat: administrativ, nu în decizii sensibile Întrebați despre folosirea AI în instituțiile publice, respondenții separă sarcinile administrative de deciziile cu impact direct asupra vieții și drepturilor. Confortul este cel mai scăzut pentru diagnostic medical (69,7% inconfortabili, 15,5% confortabili) și rămâne redus pentru decizii privind beneficii sociale (57,4% inconfortabili, 26,6% confortabili). În schimb, pentru sarcini administrative, percepția este mai echilibrată sau favorabilă: la trierea cererilor și dosarelor, 38% sunt confortabili față de 36,1% inconfortabili, iar la evaluarea performanței funcționarilor 42,2% sunt confortabili față de 37,2% inconfortabili. Mesajul, în termeni de guvernanță, este că AI e acceptată când accelerează munca administrativă, dar e respinsă când ar înlocui judecata umană în decizii despre sănătate sau drepturi. [...]