Sondaj AtlasIntel pentru Edge Institute: 83% dintre români folosesc instrumente de inteligență artificială - utilizarea e în principal personală, iar competențele declarate rămân preponderent de bază

Românii folosesc masiv AI, dar competențele rămân în urmă , ceea ce împinge presiunea spre companii și stat să recupereze prin formare și reguli de utilizare, arată un sondaj citat de Economedia . Datele indică o adopție accelerată „din mers”: tehnologia e deja folosită pe scară largă, inclusiv în muncă și educație, înaintea unor politici publice sau programe de instruire. Sondajul AtlasIntel pentru Edge Institute a fost realizat între 17 și 21 iunie 2026, pe un eșantion de 2.002 respondenți, reprezentativ național pentru populația adultă, în cadrul studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III”. Adopția a devenit normă, dar mai ales în viața personală Puțin peste 83% dintre români spun că folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context, iar 16,9% declară că nu le folosesc deloc. Utilizarea este dominată de zona personală (77,9%), în timp ce folosirea la locul de muncă (15,4%) și în educație (9,3%) rămân mai jos, semn că instituțiile și organizațiile nu au ținut pasul cu ritmul de adopție al populației. Frecvența utilizării este ridicată: dintre cei care folosesc AI, 50,7% o folosesc de câteva ori pe săptămână și 26,2% zilnic, ceea ce duce la aproape 77% dintre utilizatori care interacționează cu aceste instrumente cel puțin săptămânal. Utilizare trans-generațională, însă decalaj mare de competențe Adopția este puternic concentrată în rândul tinerilor: 97% dintre cei de 18–29 de ani folosesc AI, ponderea scade la 68,5% în grupa 50–59 de ani și la 29,3% după 70 de ani. În funcție de educație, utilizarea urcă de la 80% în rândul celor fără studii superioare la 93,3% la absolvenții de studii superioare. În același timp, autoevaluarea competențelor indică o utilizare mai degrabă „intuitivă”: 48,1% se consideră la nivel de bază, 40,8% la nivel mediu și doar 11,1% utilizatori avansați. Implicația operațională este directă: dacă AI intră în fluxuri de lucru fără instruire, cresc riscurile de erori, utilizare neconformă și rezultate inegale între angajați. Beneficii și riscuri: eficiență, dar și temeri legate de joburi și date Principalul beneficiu asociat AI este economisirea timpului (65,4%). Pe partea de riscuri, 55,5% sunt de acord că AI va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% cred că tehnologia creează riscuri pentru datele personale și securitate. Interesant, teama de pierdere a locurilor de muncă este mai puternică la nivel societal decât personal: deși 55,5% cred că AI va elimina joburi, doar 21,9% se declară îngrijorați că propriul loc de muncă ar putea fi afectat în următorii cinci ani, iar 51,1% spun că sunt puțin sau deloc îngrijorați. Unde acceptă românii AI în stat: administrativ, nu în decizii sensibile Întrebați despre folosirea AI în instituțiile publice, respondenții separă sarcinile administrative de deciziile cu impact direct asupra vieții și drepturilor. Confortul este cel mai scăzut pentru diagnostic medical (69,7% inconfortabili, 15,5% confortabili) și rămâne redus pentru decizii privind beneficii sociale (57,4% inconfortabili, 26,6% confortabili). În schimb, pentru sarcini administrative, percepția este mai echilibrată sau favorabilă: la trierea cererilor și dosarelor, 38% sunt confortabili față de 36,1% inconfortabili, iar la evaluarea performanței funcționarilor 42,2% sunt confortabili față de 37,2% inconfortabili. Mesajul, în termeni de guvernanță, este că AI e acceptată când accelerează munca administrativă, dar e respinsă când ar înlocui judecata umană în decizii despre sănătate sau drepturi. [...]