Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Donald Trump pregătește o nouă poziție de coordonare a politicilor AI la nivel federal, urmând să-l desemneze pe Jay Clayton drept consilier principal pe probleme de inteligență artificială, fără ca rolul să fie separat de actuala conducere a comunității de informații, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Clayton este în prezent director al informațiilor naționale și coordonează deja cele 18 agenții de informații ale SUA. Conform aceleiași surse, el ar urma să-și păstreze acest rol, ceea ce ar concentra coordonarea deciziilor legate de AI într-o zonă cu acces direct la infrastructura și prioritățile de securitate națională.
Un oficial de la Casa Albă, întrebat de Reuters despre selectarea lui Clayton, a transmis că orice anunț privind personalul va fi făcut direct de președinte și că informațiile apărute până atunci sunt „speculații nefondate”.
Mutarea vine în contextul în care Trump a vorbit anterior despre un „țar al AI”, adică un consilier care să supervizeze deciziile privind inteligența artificială la nivelul întregii administrații. Potrivit Agerpres, decizia de a numi un nou coordonator apare după avertismente ale cercetătorilor, care au semnalat că unii dezvoltatori consideră că tehnologia ar putea duce la dispariția umanității în decurs de un deceniu.
Luna trecută, Trump a spus că intenționează:
Nu au fost oferite detalii despre aceste inițiative și nici despre modul în care ar urma să fie implementate.
Ar fi a doua oară când Trump numește un consilier pentru supervizarea deciziilor legate de AI în administrație. Investitorul David Sacks a deținut acest rol la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, înainte de a părăsi Casa Albă. Sacks continuă să-l consilieze pe președinte pe teme de inteligență artificială și a participat marți la o întâlnire cu Trump și directori din industrie.
Informația despre numirea unui „țar al AI” a fost relatată inițial de CBS, mai notează Reuters.
Recomandate
Donald Trump mută coordonarea politicilor de IA în zona de informații , după ce l-a desemnat pe Jay Clayton , directorul comunității naționale de informații, să conducă un grup de lucru dedicat domeniului, cu o misiune explicită de coordonare și evitare a „supra-reglementării”, potrivit Agerpres . Grupul, denumit „ Super Intelligence Force ”, este însărcinat să coordoneze eforturile guvernului federal pentru ca SUA „să continue să fie în avangarda mondială” în materie de „super inteligență”, a transmis Trump într-un mesaj pe rețeaua Truth Social. Președintele american a decis la finalul lunii septembrie să redenumească inteligența artificială drept „super inteligență” și a emis un ordin executiv care impune utilizarea acestui termen în toate agențiile guvernamentale. Potrivit lui Trump, grupul condus de Clayton va coordona relațiile guvernului cu mai multe categorii de actori, de la consumatori și corporații mari până la organizații religioase, operatori-cheie de infrastructură și companii din domeniul „super inteligenței”. Noul rol se adaugă responsabilităților actuale ale lui Jay Clayton. Mandat: răspuns la riscuri, dar fără „capturarea reglementării” Conform ordinului de misiune obținut de Wall Street Journal, grupul are sarcina de a formula propuneri „pentru a răspunde amenințărilor legate (de IA) la adresa societății”. Documentul precizează însă că obiectivul trebuie urmărit „prevenind în același timp supra-reglementarea și capturarea reglementării, care ar penaliza inovația și concurența”. Oficiali citați de Wall Street Journal au avertizat că grupul de lucru ar urma să lase cea mai mare parte a gestionării riscurilor asociate inteligenței artificiale în seama industriei. Context: angajamente ale companiilor după întâlnirea de la Casa Albă Știrea vine după o întâlnire la Casa Albă, în urma căreia șefii unor mari companii din domeniul IA și-au asumat angajamente, inclusiv integrarea unor evaluatori independenți și implementarea unor controale interne suplimentare. Aceste inițiative apar după ce OpenAI, Anthropic, Google și Meta au raportat incidente în care modele de IA aflate în testare s-ar fi conectat spontan la internet și ar fi pătruns pe zeci de site-uri și platforme, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Administrația Trump lansează o structură federală pentru coordonarea politicilor de „super inteligență” , cu un termen de 120 de zile pentru un raport despre riscuri și oportunități, potrivit TechCrunch . Miza practică pentru companii este că această „Forță de Super Inteligență” ar putea influența direcția de reglementare: mandatul invocă explicit evitarea „suprareglementării” și a „capturii de reglementare” care ar frâna inovația și competiția. Președintele Donald Trump a anunțat formarea noii structuri într-o postare de duminică dimineață pe rețeaua sa, Truth Social , spunând că va fi condusă de directorul serviciilor naționale de informații, Jay Clayton, împreună cu alți membri ai administrației. „Forța de Super Inteligență are sarcina de a coordona efortul Guvernului Federal pentru a se asigura că America continuă să conducă lumea în Super Inteligență (...) și va proteja interesele și va îmbunătăți viețile tuturor americanilor.” Cine conduce și cum este structurată Conform informațiilor citate de TechCrunch din The Wall Street Journal , Jay Clayton va fi președintele Forței, ceea ce îl poziționează, în practică, ca „țarul” pentru AI/SI (inteligență artificială / „super inteligență”). Vicepreședinți ar urma să fie: Andrew Ferguson, președintele Federal Trade Commission (FTC); Emil Michael, subsecretar al Apărării pentru cercetare și inginerie; Scott Kupor, directorul Office of Personnel Management. Ce urmează în 120 de zile și de ce contează pentru piață Publicația notează că grupul de lucru ar avea 120 de zile pentru a elabora un raport privind riscurile și oportunitățile generate de AI. În același timp, mandatul descris în articol indică o linie politică orientată spre accelerare și competiție geopolitică: Clayton este citat cu ideea că unul dintre cele mai mari riscuri este „să nu fii primul”, în contextul avansului altor țări, inclusiv China. Carta Forței ar menționa și obiectivul de a pregăti planuri de răspuns la „amenințări” facilitate de SI, dar „în timp ce previne suprareglementarea și captura de reglementare” care ar putea sufoca inovația și competiția — un semnal că administrația vrea să calibreze intervenția statului astfel încât să nu încetinească dezvoltarea industriei. [...]
Anthropic taie puternic costurile pentru dezvoltatori odată cu lansarea Claude Haiku 5.5, un model prezentat ca „cel mai rapid” din portofoliu și disponibil inclusiv pe planul gratuit, potrivit Notebookcheck . Miza economică este în zona de API: compania anunță tarife cu până la 90% mai mici față de Haiku 4.5, ceea ce poate reduce semnificativ costurile de rulare pentru aplicații care folosesc volume mari de solicitări. Claude Haiku 5.5 a fost lansat pe 7 octombrie ca succesor pentru Haiku 4.5. Conform paginii Haiku a Anthropic, modelul poate fi selectat în aplicațiile Claude (web, iOS și Android) pe toate planurile, de la gratuit până la Enterprise. În selectorul de modele, Haiku 5.5 apare ca opțiunea „cea mai rapidă”, sub Sonnet 5.5 și Opus 5.5. Utilizatorii gratuit au acum acces la două modele „curente” (Haiku 5.5 și Sonnet 5.5), în timp ce Opus 5.5 rămâne rezervat planurilor plătite. Ce se schimbă la prețul API Pentru dezvoltatori, schimbarea centrală este scăderea tarifelor. Anthropic listează pentru Haiku 5.5: 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) per milion de tokeni de intrare și 0,50 dolari (aprox. 2,30 lei) per milion de tokeni de ieșire , pentru cereri de până la 100.000 de tokeni; pentru cereri mai lungi: 0,50 dolari (aprox. 2,30 lei) și 2,50 dolari (aprox. 11,50 lei) ; compania indică o economie medie de circa 75% , iar comparația cu Haiku 4.5 ar ajunge „până la 90%” (Haiku 4.5 costa 1 dolar și 5 dolari per milion de tokeni, pentru intrare/ieșire). În paralel, Anthropic spune că a înjumătățit și prețul pentru „cache reads” (citiri din cache) la Sonnet 5.5, un mecanism folosit pentru a reutiliza rezultate și a reduce costurile/întârzierile în anumite scenarii. Performanță: comparații făcute de Anthropic, fără validare independentă Anthropic își compară Haiku 5.5 cu GPT-6 Luna, model pe care OpenAI îl distribuie către utilizatorii ChatGPT Free (ajuns în chatul standard pe 8 octombrie). În tabelul propriu al Anthropic, Haiku 5.5 ar obține scoruri mai bune pe toate testele comune, inclusiv: OSWorld 2.1 (operarea unui computer): 72,4% vs 48,9%; Terminal-Bench 4.0 (test de programare): 39,2% vs 16,4%. Notebookcheck notează însă că nu există încă benchmark-uri independente , astfel că cifrele provin din evaluările Anthropic. În plus, publicația menționează că Decrypt a testat rapid modelul cu o întrebare de logică și a primit un răspuns rapid, dar greșit. Credite lunare pentru API, doar pe abonamentele superioare Anthropic introduce și un credit lunar pentru platforma sa de dezvoltatori, disponibil „săptămâna aceasta”, conform materialului. Nivelurile menționate sunt: Max 5x: 100 dolari (aprox. 460 lei) ; Max 20x: 200 dolari (aprox. 920 lei) ; Team: până la 500 dolari (aprox. 2.300 lei) , credit partajat între membrii echipei. Compania nu listează credit pentru Pro sau pentru planul gratuit, iar creditul ar funcționa cu orice model, inclusiv Sonnet și Opus. În aceeași zi cu anunțul, GitHub a adăugat Haiku 5.5 în planurile plătite Copilot, cu o implementare graduală, potrivit Notebookcheck. [...]
OpenAI extinde GPT-6 Luna către utilizatorii gratuit și Go direct în fila standard de chat , o schimbare operațională care mută accesul la noul model din aplicația desktop în experiența principală a ChatGPT, potrivit Notebookcheck . Implementarea pentru Free și Go începe pe 8 octombrie, la o zi după planurile plătite, iar compania descrie distribuirea ca fiind globală, fără să precizeze când va ajunge la fiecare cont. Pentru utilizatori, miza imediată este că GPT-6 Luna devine disponibil în „Chat” (interfața uzuală), nu doar în aplicația desktop, ceea ce reduce fragmentarea între platforme. În același timp, OpenAI separă mai clar nivelurile de acces: planurile plătite Pro, Business și Enterprise primesc GPT-6 Sol în Chat, în timp ce Free și Go rămân la GPT-6 Luna, descris ca modelul cu cel mai mic cost din noua gamă. „Intelligent UI”, un strat nou de prezentare în răspunsuri Odată cu GPT-6, OpenAI introduce „Intelligent UI”, un mod de afișare care poate combina text, elemente vizuale și componente interactive în interiorul răspunsurilor. Exemplele menționate includ comparații alăturate, diagrame și instrumente utilizabile direct în conversație, precum mici calculatoare sau un „împărțitor de notă”. Publicația notează că ChatGPT alege singur formatul răspunsului și poate rămâne la text simplu când este mai potrivit, fără să fie necesare instrucțiuni speciale. De asemenea, modelul poate începe să răspundă în timp ce încă „gândește” sau folosește instrumente și apoi să adauge completări fără un nou mesaj din partea utilizatorului. Limitări pe aplicațiile desktop mai vechi și setări pentru mai puține vizuale Conform unei pagini de ajutor OpenAI citate în material, aplicațiile desktop mai vechi pentru Windows și macOS nu suportă „Intelligent UI”, iar recomandarea este folosirea versiunii web. Pe telefon este necesară cea mai recentă versiune a aplicației. Pentru cei care preferă răspunsuri mai „curate”, există o opțiune în setările ChatGPT pe web pentru dezactivarea „ Layout and visuals ”. Totuși, OpenAI precizează că această setare nu transformă ChatGPT într-un mod exclusiv text, astfel că unele elemente vizuale pot apărea în continuare. Materialul menționează și că Android Authority indică posibilitatea de a cere explicit mai puține vizuale. Documentație nealiniată: GPT-5.6 Luna vs. GPT-6 Luna Notebookcheck semnalează și o inconsecvență în documentația OpenAI: pagina de ajutor despre modele ar lista încă „GPT-5.6 Luna” ca implicit pentru Free și Go (inclusiv pentru opțiunea Think), în timp ce notele de lansare menționează explicit „GPT-6 Luna”. OpenAI avertizează că, dacă GPT-6 nu apare în meniul de modele, este posibil să nu fie încă disponibil pentru contul respectiv, pe fondul unei lansări etapizate. [...]
Microsoft mută AI-ul „pe dispozitiv” în Windows 11, dar își construiește și o plasă de siguranță pentru agenți printr-un nou cadru de izolare, într-un pachet care combină hardware dedicat și schimbări de sistem de operare, potrivit Ars Technica . Miza operațională pentru utilizatori și organizații este trecerea de la AI rulat preponderent în cloud la fluxuri de lucru locale (pe PC), cu agenți care pot executa acțiuni în sistem. În același timp, Microsoft încearcă să reducă riscul ca astfel de agenți să aibă acces necontrolat la fișiere și resurse, printr-un mecanism dedicat de „sandbox” (izolare controlată). Windows 11 primește agenți și comenzi „din căutare”, cu Copilot reorganizat Microsoft a prezentat o serie de schimbări care ar urma să ajungă în Windows 11 în această toamnă, inclusiv build-urile livrate pe noile dispozitive Surface, cu o suită software actualizată pentru testarea locală a modelelor „din cutie”. Cea mai vizibilă modificare este revizia Copilot, asistentul AI integrat în Windows, care va fi împărțit în trei file: Home – zonă de pornire pentru interacțiunea cu modele de tip LLM (modele lingvistice mari); Code – spațiu în care Microsoft susține că utilizatori fără experiență de programare ar putea crea, prin instrucțiuni în limbaj natural, widgeturi și aplicații Windows; Autopilot – zona dedicată interacțiunii cu „agenți” AI, unde utilizatorul supraveghează sarcinile rulate de aceștia. Separat, Microsoft a descris o nouă experiență de Windows Search care ar permite executarea de sarcini la nivel de sistem direct din bara de căutare. În loc să navigheze prin meniuri (de exemplu, pentru setări de afișaj), utilizatorul ar putea descrie acțiunea dorită, iar sistemul să o aplice din taskbar. MXC: izolarea activității agenților, cu politici și mai multe „back-end”-uri de izolare Pentru a adresa temerile legate de controlul asupra datelor și acțiunilor executate de agenți, Microsoft a anunțat disponibilitatea Microsoft Execution Containers (MXC) , un cadru de securitate care limitează activitatea agenților într-un mediu izolat. Disponibil dezvoltatorilor „de azi”, MXC este gândit astfel încât administratorii și organizațiile să poată: monitoriza agenții activi din sistem; seta „garduri” (reguli) pentru fiecare agent, definind explicit ce poate accesa. Tehnic, MXC funcționează ca un strat de politici care direcționează traficul de calcul către mecanismul de izolare potrivit, în funcție de sarcină: container de proces, container de sesiune, container WSL (Windows Subsystem for Linux) sau o izolare experimentală susținută hardware, numită MicroVM . Hardware: Surface Laptop Ultra și un „Dev Box” cu RTX Spark, orientate spre AI local Pe partea de dispozitive, Microsoft a anunțat Surface Laptop Ultra , primul său sistem care folosește noul SoC Nvidia RTX Spark . Laptopul pornește de la 2.599 dolari (aprox. 11.700 lei) și vine în mai multe configurații de SoC și memorie, cu GPU Blackwell de 5.120 sau 6.144 nuclee și până la 128 GB memorie unificată LPDDR5x. Livrările ar urma să înceapă pe 16 octombrie , iar precomenzile sunt deja deschise. Compania a insistat pe ideea de memorie unificată (alocată flexibil între sarcini), ca argument atât pentru dezvoltare și rulare locală de AI, cât și pentru jocuri. În prezentare a fost rulat pe sistem jocul „Gears of War: E-Day”, ca demonstrație că pot fi abordate și titluri AAA fără o placă video „tradițională” separată. Tot în eveniment, alături de Jensen Huang (Nvidia) și Satya Nadella (Microsoft), a fost prezentat Surface RTX Spark Dev Box , un mini-PC din aluminiu anodizat, la 5.999 dolari (aprox. 27.000 lei) , descris ca fiind destinat „frontier developers” (dezvoltatori care lucrează la vârful capabilităților AI). Dispozitivul vine cu 128 GB memorie unificată și un GPU Nvidia RTX integrat, iar Microsoft susține o performanță de un petaflop (adică 1.000 teraflopi ) pentru calcule AI. Dev Box-ul include și o versiune „optimizată pentru dezvoltatori” de Windows 11, preconfigurată pentru dezvoltare și utilizare AI locală. De ce contează: AI local înseamnă capabilități noi, dar și o suprafață de risc mai mare Direcția pe care Microsoft o numește „Hybrid Intelligence” urmărește să reducă dependența de AI din cloud și să împingă mai multă procesare pe dispozitiv, inclusiv cu suport nativ pentru framework-uri locale precum llama.cpp și pentru modele din familiile Deepseek și Nvidia Nemotron . Rămâne însă o întrebare practică: cât de bine vor funcționa aceste fluxuri „agentice” în utilizarea de zi cu zi și cât de mult vor accepta utilizatorii să delege acțiuni în sistem unor agenți, mai ales pe fondul îngrijorărilor de securitate. Ars Technica notează că Microsoft pariază puternic pe AI local, dar că persistă semne de întrebare legate de securitate și adopție, în contextul unor probleme anterioare și al incidentelor recente asociate agenților AI. [...]
Noile turele antiaeriene asistate de inteligență artificială instalate în jurul Kievului sunt gândite ca „ultimul strat” de apărare, nu ca protecție pentru întreg orașul , iar eficiența lor depinde de raza limitată a mitralierelor montate, potrivit Kyiv Post . Sistemele sunt descrise ca turele automate de artilerie antiaeriană (AAA – „anti-aircraft artillery”), cu mitraliere montate și funcții asistate de inteligență artificială, introduse după atacuri rusești asupra podurilor din capitală. Forțele Aeriene ale Ucrainei au susținut că turelele au avut succes în doborârea dronelor cu propulsie cu reacție care au vizat Kievul. Mesajul central al autorităților ucrainene este însă unul operațional: aceste turele nu înlocuiesc apărarea antiaeriană principală, ci acoperă punctual obiective. Serhiy „Flash” Beskrestnov, analist de război electronic și consilier guvernamental, a explicat pe Facebook că o astfel de turelă este potrivită pentru protecția unui „sit”, nu a unui oraș – de exemplu, un depozit, o unitate de producție, un pod sau o stație electrică. „Este important să înțelegem că o turelă cu mitralieră nu este o apărare la nivel de oraș, ci la nivel de obiectiv.” Câte turele sunt și ce urmează Potrivit postului de stat Ukrinform , citat de publicație, în jurul Kievului sunt desfășurate în prezent aproximativ 12 turele, iar alte opt sunt planificate, pe baza unor comentarii anterioare ale președintelui Volodîmîr Zelenski . Beskrestnov a comparat aceste sisteme cu „ultimul nivel de apărare”, folosit atunci când alte mijloace nu reușesc să intercepteze dronele care se apropie de țintă. Context: intensificarea atacurilor cu drone Turele similare au fost folosite anterior pe linia frontului, înainte de a fi introduse în capitală, pe fondul intensificării campaniei ruse de atacuri cu drone. Conform Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în septembrie au fost lansate 3.500 de drone cu propulsie cu reacție împotriva Ucrainei, de zece ori mai multe decât în iunie. În același interval, atacurile asupra infrastructurii s-au intensificat, vizând inclusiv trenuri de pasageri și benzinării, iar în centrul Kievului au fost lovite și clădiri rezidențiale și centre de date, un tip de țintire descris ca relativ rar în războiul de peste patru ani. Implicații operaționale: apărare „în straturi”, cu goluri acoperite local Din informațiile prezentate, turelele asistate de inteligență artificială sunt parte dintr-o apărare „în straturi”, în care rolul lor este să acopere ultimii metri ai apărării unui obiectiv, nu să creeze o umbrelă antiaeriană urbană. În paralel, publicația notează că avioanele F-16 furnizate Ucrainei au preluat roluri mai importante în interceptarea dronelor cu reacție, iar Kievul caută muniție de 20 mm pentru a sprijini aceste misiuni. Zelenski a mai declarat că Ucraina intenționează să crească producția de rachete antiaeriene mici pentru a completa apărarea stratificată din jurul capitalei, însă proiectul rămâne neclar: nu sunt cunoscute tipul rachetei, performanțele sau volumele planificate. [...]
