Știri din categoria Inteligență artificială

Acasă/Știri/Inteligență artificială/Siri capătă „ochi” – Apple pregătește...

Siri capătă „ochi” – Apple pregătește ochelari și dispozitive purtabile bazate pe inteligență artificială

Tim Cook discutând despre viitorul dispozitivelor purtabile Apple.

Tim Cook sugerează că următorul mare pariu al Apple îl reprezintă dispozitivele purtabile cu inteligență artificială, centrate pe funcția „Visual Intelligence”, care îi permite asistentului Siri să „vadă” și să interpreteze mediul utilizatorului, potrivit unei analize publicate de Bloomberg și preluate de mai multe publicații de tehnologie.

În ediția din 22 februarie a buletinului „Power On”, jurnalistul Mark Gurman scrie că directorul general al Apple transmite intern semnale similare celor care au precedat lansarea Apple Watch și Vision Pro, indicând o nouă categorie strategică: purtabile alimentate de inteligență artificială. Într-o reuniune cu angajații, Cook ar fi descris inteligența artificială drept „una dintre cele mai profunde oportunități din viața noastră”.

Trei dispozitive, aceeași direcție

Potrivit informațiilor relatate de 9to5Mac, Apple accelerează dezvoltarea a trei dispozitive:

  • ochelari inteligenți, cu nume de cod N50;
  • un pandantiv AI, descris drept „ochii și urechile” iPhone-ului;
  • căști AirPods echipate cu camere.

Toate ar urma să integreze camere nu pentru fotografie clasică, ci pentru a furniza context vizual în timp real asistentului Siri. Conform relatărilor din MacRumors, ochelarii ar include două camere – una pentru captură video și foto, cealaltă dedicată procesării vizuale și recunoașterii obiectelor. Producția ar putea începe la finalul lui 2026, cu o lansare estimată în 2027.

Pandantivul ar fi un dispozitiv circular subțire, cu două camere și mai multe microfoane, care poate fi purtat la gât sau prins de haine. AirPods cu cameră ar fi cel mai avansat proiect și ar putea ajunge pe piață încă din 2026.

Pariul pe integrare și ecosistem

Strategia Apple mizează pe integrarea strânsă cu iPhone-ul, dispozitivele nefiind autonome, ci dependente de telefon pentru procesare. În paralel, Siri ar urma să fie modernizat cu ajutorul modelelor Gemini dezvoltate de Google, în baza unui acord anunțat anterior.

Mișcarea vine într-un context competitiv intens: Meta a obținut succes comercial cu ochelarii inteligenți Ray-Ban, iar Google dezvoltă platforma Android XR pentru dispozitive similare. Apple pare să repete o strategie familiară – intră mai târziu pe piață, dar încearcă să definească standardul categoriei.

Rămâne însă incert dacă noua generație de Siri, amânată de mai multe ori din 2024, va fi pregătită la timp pentru a susține această expansiune hardware. Dacă planurile se concretizează, 2026-2027 ar putea marca cea mai importantă extindere a portofoliului Apple de la lansarea Apple Watch.

Tag-uri:dispozitive purtabileinteligenta artificialavisual intelligencetim cooksiriochelari inteligentiapple
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăbloomberg.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Un utilizator interacționează cu un telefon mobil, evidențiind tehnologia Apple.
Inteligență artificială21 feb. 2026

Apple lansează Ferret-UI Lite, model AI de 3 miliarde de parametri – navigare în aplicații direct pe dispozitiv

Apple a prezentat Ferret-UI Lite, un model AI compact care poate naviga autonom în aplicații direct pe dispozitiv , fără a trimite date în cloud, potrivit lucrării publicate pe arXiv . Modelul are 3 miliarde de parametri, dar, susțin autorii, egalează sau depășește performanța unor agenți pentru interfețe grafice de până la 24 de ori mai mari. Ferret-UI Lite este un model multimodal conceput pentru a înțelege și a interacționa cu interfețe de aplicații mobile, web și desktop. Scopul este rularea integrală pe dispozitiv, ceea ce ar permite asistenților virtuali să execute sarcini în numele utilizatorului fără ca informațiile sensibile să părăsească telefonul sau calculatorul. Cum funcționează Principala dificultate pentru modelele mici este interpretarea elementelor dense și de dimensiuni reduse de pe ecran. Apple a introdus o tehnică numită „decupare în faza de inferență”, care presupune două etape: modelul analizează inițial întregul ecran și face o predicție aproximativă; apoi „mărește” zona relevantă, pentru a citi cu precizie iconițe sau text de mici dimensiuni. Antrenarea a fost realizată și cu ajutorul unui sistem sintetic, bazat pe patru roluri simulate – generator de sarcini, planificator, executor și critic – care reproduc interacțiuni reale, inclusiv erori precum atingeri nereușite sau ferestre pop-up neașteptate. Astfel, modelul a fost învățat să corecteze greșeli și să își continue sarcina. Rezultate raportate Conform datelor prezentate în lucrare: 91,6% pe benchmark-ul ScreenSpot-V2; 53,3% pe ScreenSpot-Pro; 61,2% pe OSWorld-G; 28,0% rată de succes pe AndroidWorld; 19,8% pe OSWorld în sarcini de navigare. Pe ScreenSpot-Pro, modelul a depășit alți agenți de 3 miliarde de parametri cu peste 15 puncte procentuale. Legătura cu viitorul Siri Publicarea cercetării vine în contextul pregătirii unei versiuni modernizate a asistentului Siri, așteptată în primăvara lui 2026, odată cu iOS 26.4 . Un model capabil să „citească” și să opereze aplicații local ar putea sta la baza unor funcții avansate, precum executarea de sarcini complexe în mai multe aplicații consecutive. Apple subliniază avantajul confidențialității: rularea pe dispozitiv ar însemna că mesaje, date financiare sau informații medicale nu sunt transmise către servere externe. Limitări Autorii recunosc că modelul performează mai bine în sarcini scurte și directe și întâmpină dificultăți în operațiuni complexe, cu mai mulți pași. Deocamdată, nu există confirmarea integrării Ferret-UI Lite într-un produs comercial, însă direcția cercetării indică intenția Apple de a dezvolta agenți AI eficienți și orientați spre protecția datelor. [...]

Fondatorii OpenAI discutând despre impactul inteligenței artificiale asupra societății.
Inteligență artificială22 feb. 2026

OpenAI împlinește 10 ani – bilanțul unei companii care a schimbat industria AI

OpenAI marchează 10 ani de existență, după ce a transformat radical industria tehnologică prin lansarea ChatGPT , însă întrebarea rămâne dacă organizația și-a îndeplinit promisiunea inițială de a dezvolta o inteligență artificială generală care să „beneficieze întreaga umanitate”. Fondată la finalul anului 2015 ca organizație non-profit, OpenAI a fost creată de un grup de lideri din tehnologie, printre care Sam Altman, Elon Musk, Ilya Sutskever, Greg Brockman, Wojciech Zaremba și John Schulman , beneficiind de finanțare importantă din partea lui Peter Thiel, Reid Hoffman și a unor companii precum Microsoft și Amazon Web Services. Obiectivul declarat al inițiativei a fost dezvoltarea unei inteligențe artificiale care să aducă beneficii întregii umanități. Momentul de cotitură: ChatGPT Lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022, a reprezentat punctul de inflexiune. Instrumentul a popularizat inteligența artificială generativă la scară globală și a determinat o reașezare rapidă a strategiilor în marile companii tehnologice. Susținut financiar și strategic de Microsoft, OpenAI a devenit un actor central în integrarea modelelor AI în produse comerciale. Reacția competiției a fost rapidă. Google, de exemplu, a accelerat reorganizarea echipelor interne pentru a recupera decalajul în domeniul AI generative, într-un context în care ChatGPT a devenit cel mai popular chatbot de pe piață. De la non-profit la jucător global În doar un deceniu, OpenAI a trecut de la statutul de laborator de cercetare la o companie profund integrată în ecosistemul tehnologic global. Modelele sale stau la baza unor produse utilizate zilnic de milioane de oameni și companii. În ultimii ani, relația cu Microsoft a evoluat, iar apropierea de alte grupuri din industrie, precum Oracle, indică o tendință de diversificare și consolidare a independenței strategice. Promisiunea AGI, încă în lucru Obiectivul declarat – dezvoltarea unei inteligențe artificiale generale care să aducă beneficii întregii umanități – rămâne ambițios și încă nerealizat. Deși progresele tehnologice sunt evidente, dezbaterea privind impactul social, etic și economic al acestor sisteme este mai intensă ca oricând. La zece ani de la înființare, OpenAI nu mai este un experiment idealist, ci un actor dominant într-o industrie aflată în plină expansiune. Rămâne însă de văzut dacă evoluția sa va confirma promisiunea fondatoare sau va redefini sensul acesteia într-un peisaj tehnologic tot mai competitiv. [...]

Lideri internaționali la summitul dedicat inteligenței artificiale din New Delhi.
Inteligență artificială22 feb. 2026

India și SUA semnează un parteneriat strategic în AI – resping reglementarea globală centralizată

India și Statele Unite au semnat un Parteneriat pentru Oportunități în Inteligența Artificială , respingând explicit ideea unei reglementări globale centralizate și promovând un model orientat spre inovație și investiții. Acordul a fost parafat pe 20 februarie 2026, la Summitul India AI Impact de la New Delhi, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei . Documentul, anexă bilaterală la Declarația Pax Silica , prevede adoptarea unor regimuri de reglementare care „avansează inovația tehnologică și promovează investițiile”, facilitarea fluxurilor transfrontaliere de capital de risc, parteneriate în centre de date de nouă generație și cooperare în domeniul procesoarelor avansate și al capacităților de calcul. Respingerea guvernanței globale Directorul Biroului pentru Politică în Știință și Tehnologie de la Casa Albă, Michael Kratsios, a declarat în discursul său că administrația Trump „respinge total guvernanța globală a inteligenței artificiale”, susținând că supravegherea centralizată ar frâna competiția și ar limita accesul țărilor în curs de dezvoltare la economia digitală, conform declarațiilor publicate de Casa Albă . Washingtonul promovează conceptul de „suveranitate reală în AI”, care presupune adoptarea tehnologiilor dezvoltate în SUA, dar cu păstrarea controlului național asupra datelor și direcției strategice. Viziuni diferite la nivel internațional Poziția americană contrastează cu abordarea Uniunii Europene. La același summit, președintele francez Emmanuel Macron a apărat Actul european privind inteligența artificială, susținând că Europa poate fi simultan un centru de inovare și un spațiu reglementat sigur, potrivit France 24 . Summitul, încheiat pe 21 februarie 2026 cu adoptarea Declarației de la New Delhi de către 88 de state, a fost marcat și de angajamente financiare majore din partea companiilor tehnologice. În paralel, India a aderat oficial la inițiativa Pax Silica, alianță condusă de SUA pentru consolidarea lanțurilor globale de aprovizionare în domeniul semiconductorilor și al inteligenței artificiale. Parteneriatul semnat la New Delhi confirmă apropierea strategică dintre Washington și New Delhi în domeniul tehnologiilor emergente și marchează o delimitare clară față de modelul european de reglementare strictă, într-un moment în care competiția globală pentru dominația în AI se intensifică. [...]

Sam Altman discută despre viitorul centrelor de date în spațiu.
Inteligență artificială22 feb. 2026

Centrele de date în spațiu nu vor conta în acest deceniu, spune Sam Altman; OpenAI contrazice public planurile lui Elon Musk pentru infrastructura AI orbitală

Centrele de date plasate în spațiu nu vor conta în acest deceniu , susține directorul OpenAI, Sam Altman , contrazicând public viziunea lui Elon Musk privind mutarea infrastructurii pentru inteligență artificială pe orbită. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat la New Delhi și sunt relatate de The Indian Express . Întrebat despre ideea amplasării centrelor de date în spațiu pentru a răspunde cererii tot mai mari de putere de calcul, Altman a catalogat-o drept „ridicolă” în condițiile actuale. El a invocat costurile ridicate ale lansărilor și dificultatea intervențiilor tehnice în orbită, subliniind că un centru de date orbital „nu va conta la scară largă în acest deceniu”. Poziția sa contrastează cu cea a lui Elon Musk, fondatorul SpaceX și rival al OpenAI, care promovează ideea folosirii sateliților și a energiei solare din spațiu pentru a susține expansiunea inteligenței artificiale. Divergența reflectă ruptura dintre cei doi, cândva cofondatori ai OpenAI în 2015. Musk a părăsit compania în 2018, ulterior criticând transformarea acesteia într-o structură cu profit limitat și apropierea de Microsoft. În 2023, el a lansat propria companie de inteligență artificială, xAI. De ce este discutată varianta spațială Creșterea rapidă a modelelor avansate de inteligență artificială a dus la o explozie a consumului de energie al centrelor de date. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că până în 2026 consumul acestora s-ar putea dubla. Sursele regenerabile nu asigură încă stabilitate fără capacități mari de stocare, iar energia nucleară necesită ani pentru dezvoltare. Susținătorii centrelor orbitale invocă: acces constant la energie solară; reducerea presiunii asupra rețelelor electrice terestre; posibil costuri energetice mai mici pe termen lung. Altman consideră însă că obstacolele logistice și financiare depășesc beneficiile imediate. Relația tensionată, dar cu aprecieri În ciuda rivalității, Altman a recunoscut calitățile lui Musk, lăudându-i competența în inginerie și capacitatea de a mobiliza echipe performante. Totuși, a admis că o reconciliere personală este puțin probabilă. Disputa dintre cei doi evidențiază o miză mai largă: cine și cum va construi infrastructura uriașă necesară pentru următoarea etapă a inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea de calcul devine una dintre cele mai mari provocări tehnologice și energetice ale deceniului. [...]

Laboratorul LARIAD din Franța se concentrează pe robotică și inteligență artificială în apărare.
Inteligență artificială21 feb. 2026

Franța lansează laboratorul LARIAD pentru robotică militară - Pariu pe inteligența artificială în apărare

Ministerul francez al Forțelor Armate a creat un laborator dedicat roboticii și inteligenței artificiale pentru apărare , în parteneriat cu ENSTA și Agenția Ministerială pentru Inteligență Artificială de Apărare, potrivit Zone Militaire . Noul centru, denumit LARIAD, își propune să devină un actor de referință la nivel național și european în domeniul roboticii inteligente și colaborative. Laboratorul este rezultatul colaborării dintre AMIAD și Unitatea de Informatică și Ingineria Sistemelor din cadrul ENSTA, instituție aflată sub tutela Direcției Generale pentru Armament și integrată în Institutul Politehnic din Paris. ENSTA are în prezent aproximativ 2.200 de studenți ingineri, 300 de doctoranzi și 200 de cadre didactice. Ce va face LARIAD Potrivit Ministerului Forțelor Armate, laboratorul va: dezvolta soluții de inteligență artificială pentru navigație și interacțiune între sisteme robotice eterogene; susține cercetarea în robotică prin publicații științifice și contribuții deschise; crea un ecosistem de cooperare cu parteneri industriali și academici; utiliza platforme robotice și infrastructură de calcul din campusurile ENSTA de la Paris-Saclay și Brest. Directorul AMIAD, Bertrand Rondepierre , a subliniat că apropierea dintre mediul științific și cel militar este esențială pentru menținerea capacității de inovare, în timp ce directoarea ENSTA, Estelle Iacona, a arătat că parteneriatul va contribui la dezvoltarea unor sisteme autonome terestre, navale și aeriene „fiabile și adaptate mediilor exigente”. Nu este clar dacă LARIAD va avea acces la supercalculatorul clasificat ASGARD, inaugurat în septembrie 2025 la Mont-Valérien, unul dintre cele mai puternice sisteme europene dedicate inteligenței artificiale pentru apărare. Proiectele dezvoltate în cadrul noului laborator ar putea sprijini programul Pendragon al armatei franceze de uscat, care urmărește constituirea unei unități robotizate de luptă aero-terestră. Inițiativa reflectă accelerarea investițiilor europene în tehnologii autonome, pe fondul lecțiilor extrase din conflictele recente. [...]

Un robot îmbrăcat la costum, pregătit să vorbească la un microfon.
Inteligență artificială21 feb. 2026

Politicienii români și testul detectorului AI - instituțiile care recunosc utilizarea inteligenței artificiale în activitatea oficială

Guvernul României confirmă utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în activitatea oficială , iar detectoarele de conținut indică texte generate artificial inclusiv în comunicate ale unor ministere. Informația a fost relatată de Euronews România , care arată că platforme precum ChatGPT , Gemini sau Perplexity au devenit instrumente de lucru pentru unii politicieni. Potrivit sursei citate, Executivul a admis că folosește aplicații bazate pe inteligență artificială în procesul de documentare și redactare. În paralel, analiza cu ajutorul unor programe de detectare a conținutului generat automat a semnalat pasaje cu probabilitate ridicată de a fi produse de astfel de sisteme în comunicate oficiale. Unii politicieni recunosc deschis că apelează la inteligență artificială pentru a se informa sau pentru a pregăti materiale legate de măsuri destinate cetățenilor. Argumentul invocat este eficiența: acces rapid la sinteze, explicații și structurarea informației. Specialiștii atrag însă atenția asupra riscurilor. Introducerea unor date sensibile în chatboturi comerciale poate genera vulnerabilități de securitate, în special dacă informațiile nu sunt gestionate în medii controlate. De asemenea, există riscul preluării necritice a unor informații inexacte sau incomplete, în lipsa unei verificări riguroase. Subiectul deschide o dezbatere mai amplă despre utilizarea inteligenței artificiale în administrația publică: între modernizare și eficiență, pe de o parte, și nevoia de reguli clare privind protecția datelor și responsabilitatea decizională, pe de altă parte. [...]