Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Inginerii Uber au creat un program de inteligență artificială care anticipează reacțiile șefului, folosind tehnologia pentru a testa ideile înainte de a le prezenta conducerii, relatează Mediafax. Inițiativa, apărută în cadrul companiei conduse de Dara Khosrowshahi, are un scop pragmatic: reducerea stresului și creșterea șanselor ca propunerile să fie în linie cu așteptările directorului executiv.
Povestea a fost relatată chiar de Khosrowshahi în podcastul „The Diary of a CEO”. Liderul Uber a recunoscut că a fost surprins de ingeniozitatea echipei și a dorit să afle cum a fost construit sistemul care îi poate anticipa reacțiile, însă angajații au evitat să ofere detalii tehnice.
Potrivit declarațiilor sale, utilizarea inteligenței artificiale este deja extinsă în cadrul Uber:
Khosrowshahi estimează că, pe termen lung, eficiența inginerilor ar putea crește cu până la 25%. Deși tehnologia ar permite reducerea personalului, compania intenționează, cel puțin pe termen scurt, să continue recrutările pentru a accelera dezvoltarea.
Discuția depășește însă nivelul operațional. Mai mulți lideri din industria tehnologică sugerează că, în viitor, inclusiv funcțiile de conducere ar putea fi preluate de algoritmi. Sam Altman, directorul OpenAI, a afirmat că inteligența artificială ar putea deveni într-o zi un director executiv mai bun decât el. O opinie similară a exprimat și Sundar Pichai, șeful Alphabet, care consideră că rolul de director executiv ar putea fi printre cele mai ușor de automatizat în viitor.
Deocamdată, modelele actuale nu dispun de învățare în timp real suficient de avansată pentru a înlocui complet factorul uman. Totuși, experimentul intern de la Uber arată că inteligența artificială nu mai este doar un instrument tehnic, ci începe să influențeze direct procesele decizionale și dinamica relației dintre angajați și conducere.
Recomandate
Administrația Trump interzice utilizarea Anthropic în guvern, iar OpenAI semnează un acord cu Pentagonul , potrivit unei investigații publicate de NBC News . Decizia vine după luni de tensiuni între Departamentul Apărării și compania Anthropic privind condițiile de utilizare a sistemelor sale de inteligență artificială în scopuri militare. Președintele Donald Trump a anunțat că toate agențiile federale trebuie să înceteze „imediat” folosirea tehnologiei Anthropic, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că firma va fi desemnată „risc pentru lanțul de aprovizionare la adresa securității naționale”. O astfel de etichetare ar interzice contractorilor militari să colaboreze cu compania. Agențiile ar avea la dispoziție șase luni pentru a încheia contractele existente. Decizia survine pe fondul divergențelor legate de utilizarea inteligenței artificiale pentru arme autonome sau supraveghere internă. Anthropic, condusă de Dario Amodei , a cerut garanții ferme că tehnologia sa nu va fi folosită pentru supraveghere în masă sau sisteme letale complet autonome. Pentagonul a susținut că trebuie să poată utiliza modelele „pentru orice scop legal”. La scurt timp după anunțul Casei Albe, directorul OpenAI, Sam Altman, a transmis că firma sa a încheiat un acord cu Departamentul Apărării pentru a implementa modelele sale pe rețele clasificate. El a precizat că înțelegerea include interdicții privind supravegherea în masă și utilizarea autonomă a forței letale, precum și mecanisme suplimentare de siguranță. Anthropic a reacționat afirmând că nu a primit o notificare oficială și a amenințat cu acțiuni în instanță, susținând că desemnarea ar crea un precedent periculos pentru companiile americane care negociază cu guvernul. Mai mulți lideri din industria tehnologică au criticat măsura, iar un grup de parlamentari democrați a acuzat Pentagonul că exercită presiuni nejustificate asupra unei companii private. Până în această săptămână, Anthropic era singura companie majoră de inteligență artificială autorizată să opereze pe rețele clasificate ale guvernului american. Contractul său cu Pentagonul putea ajunge la 200 de milioane de dolari. Rămâne neclar cum va fi redistribuită această capacitate tehnologică și dacă alte companii vor urma modelul OpenAI în relația cu Departamentul Apărării. [...]
Perplexity a lansat „Perplexity Computer” , un sistem care orchestrează 19 modele de inteligență artificială , într-o platformă unificată capabilă să gestioneze proiecte complete, de la documentare și proiectare până la scriere de cod și implementare. Anunțul a fost făcut pe 25 februarie 2026, iar detaliile au fost prezentate de directorul executiv Aravind Srinivas într-o postare pe LinkedIn , ulterior reluată și pe X . Noua platformă funcționează ca o „orchestră” de modele, fiecare specializat pe o anumită sarcină: unul analizează, altul scrie cod, altul redactează texte. Utilizatorii pot atribui manual modele pentru sub-sarcini distincte, ceea ce permite un control mai fin al resurselor și al costurilor de procesare. Ce integrează „Perplexity Computer” Sistemul combină într-un singur mediu: un sistem de fișiere; instrumente de tip linie de comandă; un navigator cu acces la internet în timp real; conexiuni personale la aplicații externe; memorie persistentă pentru proiecte complexe. Potrivit companiei, platforma poate „cerceta, proiecta, scrie cod, implementa și administra orice proiect cap-coadă”, mutând practic funcțiile unui calculator tradițional în cloud. Acces și costuri Produsul este disponibil inițial pentru abonații Max, nivelul premium al companiei, la 200 de dolari pe lună, cu tarifare suplimentară în funcție de utilizare. Abonații Pro vor primi acces ulterior, după finalizarea testelor de încărcare. Modelul de monetizare este bazat pe consum, nu pe publicitate. Contextul lansării Lansarea vine într-o perioadă intensă pentru companie. În ultima lună, Perplexity a: actualizat funcția Deep Research; introdus opțiunea Model Council, care consultă simultan mai multe modele avansate; anunțat extinderea navigatorului Comet pe iPhone în martie. Tot pe 25 februarie, Samsung a organizat un eveniment dedicat noii game Galaxy S26 , unde a fost prezentată integrarea asistentului Perplexity sub comanda vocală „Hey Plex”.. Prin „Perplexity Computer” , compania încearcă să redefinească rolul inteligenței artificiale, nu doar ca instrument de răspuns la întrebări, ci ca infrastructură completă de execuție a sarcinilor digitale, într-un moment în care competiția pentru automatizarea proiectelor complexe se intensifică. [...]
O reclamă generată cu inteligență artificială, în care Elon Musk, Jeff Bezos și Sam Altman apar îmbătrâniți, a devenit virală , adunând peste 4 milioane de vizualizări pe Instagram și stârnind dezbateri despre viitorul muncii și costurile energetice ale tehnologiei, potrivit Business Insider . Clipul de 40 de secunde, realizat de start-up-ul belgian AiCandy , este prezentat ca o reclamă fictivă pentru o companie imaginară din 2036, „Energym”. În video, versiuni îmbătrânite ale celor trei lideri din tehnologie susțin, pe un ton neutru, că după pierderea locurilor de muncă din cauza automatizării, oamenii ar putea produce energie pedalând biciclete pentru a alimenta exact mașinile care i-au înlocuit. Conceptul aparține fondatorilor AiCandy, Hans Buyse și Jan De Loore, care au explicat pe LinkedIn că ideea pornește de la un scenariu post-criză financiară și ironizează atât obsesia pentru eficiență energetică, cât și cultura performanței fizice. Ideea a fost inițial o reacție la criticile legate de consumul mare de energie al inteligenței artificiale. Succesul a depășit așteptările: redistribuirile pe rețeaua X au adunat aproape 2 milioane de vizualizări suplimentare, iar senatorul american Chris Murphy a distribuit clipul pe Instagram, comentând că „nu pare chiar o parodie”. În paralel, autorii s-au plâns că unele conturi au republicat materialul fără a le acorda credit. Impactul viral vine într-un moment în care îngrijorările privind consumul energetic al centrelor de date sunt tot mai prezente. Conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, citate de publicații de specialitate, consumul global al centrelor de date ar putea ajunge la circa 1.050 terawați-oră până în 2026, un nivel comparabil cu cel al Japoniei. Deocamdată, AiCandy spune că analizează propunerile de colaborare primite, dar, în ton cu ironia clipului, fondatorii au transmis că așteaptă „un mesaj de la Elon”. [...]
Un robot umanoid chinezesc va fi vândut în Europa la circa 45.000 de dolari , potrivit Știrile PRO TV , iar dispozitivul promite nu doar performanțe tehnice, ci și capacitatea de a interacționa social cu oamenii. Mașinăria, dezvoltată de o companie din China , folosește inteligență artificială și este prezentată drept un pas înainte în integrarea roboților umanoizi în activități cotidiene și industriale. Ce poate face robotul Producătorii susțin că modelul este capabil să: danseze și să execute mișcări complexe; desfășoare activități industriale; comunice și să interacționeze social; răspundă la comenzi prin sisteme avansate de inteligență artificială. Astfel de abilități îl plasează într-o categorie tot mai competitivă, în care roboții umanoizi sunt testați atât pentru uz casnic, cât și pentru industrie, în contextul deficitului de forță de muncă și al automatizării accelerate. Cât costă și când ajunge în Europa Varianta intermediară a modelului va avea un preț de aproximativ 45.000 de dolari, echivalentul a peste 40.000 de euro la cursul actual. Intrarea pe piața europeană este anunțată „în curând”, fără o dată exactă, însă interesul pentru astfel de tehnologii este în creștere în 2026 , pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale. În ultimii ani, roboții umanoizi au devenit o prezență constantă la marile târguri de tehnologie, iar companiile mizează pe integrarea lor treptată în fabrici, spații comerciale și, eventual, în locuințe. Rămâne de văzut dacă prețul și utilitatea practică vor convinge piața europeană să adopte rapid acest nou val de automatizare. [...]
O comparație făcută de Sam Altman între antrenarea AI și „antrenarea” unui om reaprinde dezbaterea despre viziunea liderilor tech asupra viitorului . Declarația a fost făcută la un summit din India dedicat impactului inteligenței artificiale. Întrebat despre consumul ridicat de energie necesar pentru antrenarea modelelor precum ChatGPT, CEO-ul OpenAI a răspuns că și dezvoltarea unui om presupune resurse considerabile. El a afirmat, pentru The Indian Express, că este nevoie de aproximativ 20 de ani și de toată hrana consumată în acest interval pentru ca o persoană să devină inteligentă . Afirmația vine într-un moment în care impactul energetic al centrelor de date este intens discutat. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, acestea au reprezentat circa 1,5% din consumul global de electricitate în 2024, iar până în 2030 se estimează o creștere anuală de aproximativ 15%, de peste patru ori mai rapidă decât în alte sectoare. Autorul analizei atrage atenția că formularea lui Altman depășește simpla figură de stil. Compararea dezvoltării umane cu un proces tehnologic de „antrenare” ar indica, în opinia sa, o viziune utilitaristă asupra vieții, în care copilăria devine o investiție, hrana un input energetic, iar inteligența un rezultat măsurabil și optimizabil. În logica industriei tehnologice, antrenarea presupune introducerea de date, consum de energie și obținerea unei performanțe scalabile. Aplicarea aceleiași grile asupra oamenilor estompează diferența dintre ființă umană și sistem informatic, susține analiza, alimentând temeri că eficiența ar putea deveni criteriul dominant în evaluarea valorii. Altman a mai declarat că inteligența artificială generală este „mai aproape decât credem”, afirmație care, în contextul dezbaterii despre resurse și impact asupra mediului, amplifică întrebările legate de direcția în care se îndreaptă dezvoltarea tehnologică. Textul subliniază că astfel de declarații ar trebui să determine o reflecție mai amplă la nivel guvernamental, în condițiile în care companiile din domeniul inteligenței artificiale concentrează o influență tot mai mare asupra economiei și societății. [...]
Nvidia investește 4 miliarde de dolari în Lumentum și Coherent pentru a accelera infrastructura AI , într-un pariu major pe tehnologia interconectărilor optice necesare viitoarelor centre de date dedicate inteligenței artificiale. Potrivit Channel News Asia , compania americană va aloca câte 2 miliarde de dolari fiecărei firme, în cadrul unor acorduri strategice multianuale. Investițiile sunt însoțite de angajamente de achiziții de ordinul miliardelor de dolari și de drepturi de acces la capacități viitoare de producție pentru echipamente laser și soluții avansate de rețelistică optică. În paralel, Nvidia a anunțat parteneriatul direct cu Lumentum printr-un comunicat oficial publicat pe site-ul companiei Nvidia . Extinderea producției în Statele Unite Ambele acorduri au o componentă strategică internă. Lumentum intenționează să construiască o nouă unitate de fabricație în Statele Unite, în timp ce Coherent va folosi finanțarea pentru a-și extinde operațiunile americane și capacitățile de cercetare și dezvoltare. Obiectivul este consolidarea lanțului de aprovizionare local pentru componente esențiale centrelor de date AI. Directorul executiv al Nvidia , Jensen Huang , a declarat că dezvoltarea inteligenței artificiale generează „cea mai amplă construcție de infrastructură de calcul din istorie”, iar fotonica pe siliciu va sta la baza noii generații de centre de date la scară de gigawați. De ce sunt esențiale interconectările optice Pe măsură ce centrele de date AI conectează mii sau chiar milioane de unități de procesare grafică, cablurile tradiționale din cupru devin limitative din punct de vedere al latenței și al consumului energetic. Soluțiile optice oferă viteze mai mari și eficiență energetică superioară pentru legăturile dintre rack-uri și clădiri. Acordurile poziționează Lumentum și Coherent drept furnizori-cheie în tranziția către infrastructuri optice pentru inteligență artificială. Reacția pieței a fost imediată: acțiunile ambelor companii au crescut cu peste 7% în tranzacțiile pre-deschidere, potrivit relatărilor financiare. Prin această mișcare, Nvidia își consolidează controlul asupra lanțului tehnologic necesar expansiunii globale a centrelor de date AI, într-un moment în care competiția pentru infrastructură devine la fel de intensă ca dezvoltarea cipurilor în sine. [...]
