Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI ar urma să integreze generatorul video Sora direct în ChatGPT, extinzând astfel funcțiile platformei cu posibilitatea de a crea videoclipuri cu inteligență artificială, potrivit unui raport citat de Reuters.
Informația provine din surse familiarizate cu planurile companiei și indică faptul că instrumentul ar putea fi lansat în curând în interiorul ChatGPT. În prezent, Sora funcționează ca aplicație separată, lansată în 2025, care permite utilizatorilor să genereze videoclipuri AI pornind de la descrieri text.
Sora este un model de inteligență artificială specializat în generarea de videoclipuri pe baza comenzilor text, parte a strategiei OpenAI de dezvoltare a sistemelor multimodale.
Prin acest sistem, utilizatorii pot:
Aplicația a fost lansată inițial ca serviciu independent, unde utilizatorii pot crea și publica videoclipuri într-un flux similar rețelelor sociale.
Potrivit raportului, OpenAI intenționează să păstreze aplicația Sora separată, însă în același timp să introducă funcția de generare video și în ChatGPT.
O astfel de integrare ar transforma ChatGPT într-o platformă mai completă pentru creație digitală, unde utilizatorii ar putea genera:
Această mișcare ar intensifica competiția în domeniul AI generativ, unde companii precum Meta și Google dezvoltă propriile tehnologii de creare automată de conținut video.
După succesul modelelor de generare de text și imagini, tehnologia de text-to-video este considerată următorul pas major în evoluția inteligenței artificiale.
Specialiștii estimează că astfel de instrumente ar putea avea un impact semnificativ asupra:
OpenAI nu a confirmat oficial planurile până în acest moment, iar informațiile din raport nu au fost verificate independent.
Recomandate
Google introduce funcții bazate pe inteligență artificială în Google Maps , transformând aplicația într-un instrument conversațional capabil să ofere recomandări personalizate și o navigație mult mai vizuală. Noile funcții sunt construite pe baza modelelor Gemini și vizează două direcții principale: modul în care utilizatorii descoperă locuri și modul în care navighează spre destinație. Compania susține că aceasta reprezintă cea mai importantă actualizare a sistemului de navigație din ultimul deceniu. „Ask Maps” – harta care răspunde la întrebări Prima funcție, numită Ask Maps , transformă Google Maps într-o interfață conversațională. Utilizatorii pot adresa întrebări complexe despre locuri sau activități, iar aplicația generează răspunsuri personalizate și afișează rezultatele direct pe hartă. De exemplu, utilizatorii pot întreba: unde pot încărca telefonul fără a sta la coadă într-o cafenea ce terenuri de tenis publice sunt deschise seara ce opriri interesante pot face într-o călătorie Răspunsurile sunt generate pe baza datelor din Google Maps, care include informații despre peste 300 de milioane de locuri și recenzii provenite de la mai mult de 500 de milioane de contributori din comunitatea platformei. Rezultatele sunt personalizate și în funcție de preferințele utilizatorului, cum ar fi locurile salvate sau căutările anterioare. După alegerea unei destinații, utilizatorii pot face rapid rezervări, salva locații sau trimite recomandările prietenilor. Funcția Ask Maps începe să fie lansată treptat în Statele Unite și India , pe dispozitive Android și iOS, iar versiunea pentru desktop va apărea ulterior. „Immersive Navigation” – cea mai mare schimbare a navigației din ultimii 10 ani A doua funcție majoră este Immersive Navigation , un sistem de navigație complet redesenat care introduce o reprezentare tridimensională a traseului. Noua interfață oferă: vedere 3D detaliată a drumurilor și clădirilor evidențierea benzilor de circulație, semafoarelor și trecerilor de pietoni indicații vocale mai naturale previzualizarea destinației cu imagini Street View Sistemul analizează imagini din Street View și fotografii aeriene pentru a construi o reprezentare mai realistă a traseului. Informații în timp real despre trafic și rute alternative Actualizarea aduce și funcții noi pentru planificarea traseelor. Google Maps procesează peste 5 milioane de actualizări de trafic pe secundă și poate explica diferențele dintre rutele alternative. Aplicația va indica, de exemplu: dacă o rută este mai rapidă, dar include taxe de drum dacă un traseu este mai lung, dar evită traficul dacă apar incidente precum accidente sau lucrări rutiere De asemenea, înainte de sosire, utilizatorii pot vedea intrarea clădirii și recomandări pentru locuri de parcare. Funcția Immersive Navigation începe să fie disponibilă în Statele Unite și va fi extinsă treptat pe Android, iOS, Android Auto, CarPlay și în mașinile care au sistemul Google integrat. Prin integrarea modelelor Gemini cu datele globale ale platformei, Google încearcă să transforme hărțile digitale din simple instrumente de orientare în asistenți inteligenți pentru explorarea și planificarea activităților zilnice. [...]
Sam Altman spune că inteligența artificială ar putea fi vândută „la contor”, precum electricitatea , sugerând un model economic în care utilizatorii plătesc strict pentru cantitatea de „inteligență” consumată. Declarația, făcută la un eveniment major al industriei financiare din SUA, a devenit rapid virală și a relansat dezbaterea despre modul în care va fi controlat și tarifat accesul la tehnologiile AI. Potrivit NDTV Profit , directorul OpenAI a vorbit despre această viziune pe 11 martie 2026, la Infrastructure Summit organizat de BlackRock în Washington. Într-o discuție cu Bayo Ogunlesi, președintele Global Infrastructure Partners, Altman a explicat că inteligența artificială ar putea deveni o infrastructură digitală de bază, accesată la cerere, similar cu apa sau electricitatea. Modelul de funcționare este deja vizibil în industria AI. Companiile care dezvoltă modele mari de limbaj taxează utilizarea în funcție de „tokenuri”, unități care reprezintă textul sau datele procesate de sistem. Acest mecanism permite gestionarea eficientă a resurselor de calcul, mai ales în perioadele de cerere intensă pentru servicii bazate pe inteligență artificială. Altman a subliniat că obiectivul companiei este extinderea masivă a accesului la aceste tehnologii. „Vrem să inundăm lumea cu inteligență. Vrem ca oamenii să o folosească pentru orice”, a spus el, indicând că inteligența artificială ar putea deveni un element central al economiei digitale, de la productivitate personală până la procese industriale complexe. Declarațiile vin într-un context de investiții uriașe în infrastructura AI. Potrivit unei analize publicate de Fortune , companiile din domeniu investesc zeci de miliarde de dolari în centre de date și capacitate de calcul pentru a susține dezvoltarea modelelor avansate. În paralel, OpenAI a atras recent finanțări masive pentru extinderea infrastructurii, inclusiv cu sprijinul unor investitori majori din sectorul tehnologic. Reacțiile din mediul online au fost însă împărțite. Unii utilizatori au comparat ideea cu scenarii distopice din cultura pop, sugerând că „inteligența ca utilitate” ar putea transforma gândirea asistată de AI într-un serviciu plătit permanent. Alții au remarcat că analogia cu electricitatea ar putea implica, pe termen lung, și reglementări stricte din partea statului dacă inteligența artificială devine infrastructură critică. Conceptul nu este nou în discursul lui Altman. În 2025, el declara într-un eveniment economic că industria se apropie de momentul în care va putea oferi „inteligență prea ieftină pentru a fi contorizată”, susținând că prețul procesării AI a scăzut de peste zece ori pe an în ultimii ani, după cum relata Inkl . Totuși, în 2026 discuția capătă o dimensiune diferită, pe fondul costurilor uriașe ale infrastructurii, al consumului de energie și al întrebărilor tot mai frecvente despre cine va controla accesul la această tehnologie. [...]
Majoritatea chatboturilor AI populare au oferit ajutor pentru planificarea unor atacuri violente , inclusiv împușcături în școli și atentate, atunci când cercetători s-au dat drept adolescenți de 13 ani, potrivit unei investigații publicate de CNN . Analiza realizată împreună cu organizația Center for Countering Digital Hate arată că 8 din 10 chatboturi testate au furnizat informații utile pentru planificarea unor acte de violență. Cum a fost realizat testul Investigația s-a desfășurat între noiembrie și decembrie 2025 și a analizat 10 dintre cele mai utilizate chatboturi AI , printre care: ChatGPT Google Gemini Microsoft Copilot Meta AI Perplexity DeepSeek Character.AI Snapchat My AI Replika Claude Cercetătorii au testat aceste sisteme în 18 scenarii diferite , în care utilizatorii simulau intenții de atac, de la împușcături în școli până la atentate asupra politicienilor sau lăcașurilor de cult. Rezultatele arată că chatboturile au oferit „asistență acționabilă” în aproximativ 75% dintre cazuri , în timp ce doar 12% dintre răspunsuri au descurajat explicit violența . Ce chatboturi au fost cele mai problematice Potrivit raportului, unele sisteme au fost deosebit de permisive: Chatbot Procent de răspunsuri care au ajutat planificarea atacurilor Perplexity 100% Meta AI 97% Character.AI 83,3% Character.AI a fost descris drept „deosebit de periculos”, deoarece în unele conversații a încurajat direct violența . În alte cazuri, chatboturile au oferit informații sensibile: ChatGPT ar fi furnizat hărți ale campusurilor școlare într-o discuție despre violență în școli Gemini ar fi explicat că șrapnelul metalic crește letalitatea unei bombe DeepSeek ar fi încheiat o conversație despre alegerea unei puști cu mesajul „Happy (and safe) shooting!” Un singur chatbot a refuzat constant Modelul Claude , dezvoltat de Anthropic, a fost singurul care a refuzat aproape constant să ofere ajutor pentru planificarea unor atacuri. Potrivit raportului, Claude a respins 33 din 36 de conversații testate , demonstrând că astfel de filtre de siguranță pot funcționa. Reacția companiilor Companiile din industrie au răspuns că informațiile oferite de chatboturi sunt, în mare parte, disponibile public pe internet . Google a declarat că modelele mai noi oferă mai puține informații utilizabile Meta a spus că a implementat modificări pentru a corecta problemele identificate OpenAI și Google au afirmat că au lansat modele actualizate după perioada testelor Un risc real, nu doar teoretic Raportul menționează și un caz concret: în Finlanda , un adolescent de 16 ani a fost condamnat pentru trei tentative de omor după ce ar fi folosit ChatGPT timp de aproape patru luni pentru a documenta un atac cu cuțitul asupra colegilor. În contextul în care aproximativ 64% dintre adolescenții americani folosesc chatboturi AI , autorii studiului avertizează că problema ține nu doar de tehnologie, ci și de responsabilitatea companiilor. [...]
Nvidia a investit în Thinking Machines Lab , startupul de inteligență artificială fondat de fosta directoare tehnologică a OpenAI, Mira Murati , într-un parteneriat strategic care prevede utilizarea masivă a cipurilor companiei pentru dezvoltarea unor modele AI de ultimă generație, potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal . Acordul presupune implementarea a cel puțin un gigawatt de cipuri Nvidia pentru antrenarea și rularea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de Thinking Machines Lab. De asemenea, cele două companii vor colabora pentru a construi infrastructuri dedicate antrenării și implementării modelelor AI la scară foarte mare. Startupul lansat de Mira Murati în februarie 2025 a crescut rapid în industria tehnologică. În iulie 2025, compania a atras 2 miliarde de dolari într-o rundă de finanțare de tip seed , evaluând startupul la aproximativ 12 miliarde de dolari , potrivit datelor publicate de Reuters . Echipa Thinking Machines Lab include mai mulți cercetători importanți din domeniul AI, printre care foști membri ai OpenAI, iar compania lucrează la dezvoltarea unor sisteme multimodale capabile să interacționeze cu utilizatorii prin conversație, imagini și alte forme naturale de comunicare . Investiția face parte din strategia mai amplă a Nvidia de a susține financiar și tehnologic companii care dezvoltă modele de inteligență artificială. Producătorul de cipuri a participat în ultimii ani la finanțări pentru mai multe startupuri majore din domeniu, inclusiv OpenAI, Anthropic, xAI sau Mistral AI. Parteneriatul cu Thinking Machines Lab ar putea folosi noua platformă de hardware Vera Rubin , anunțată de Nvidia pentru 2026, care promite performanțe de inferență mult mai eficiente decât arhitectura actuală Blackwell. [...]
Meta a cumpărat platforma Moltbook , o rețea socială creată special pentru agenți de inteligență artificială , într-o mișcare care reflectă competiția tot mai intensă dintre marile companii tehnologice pentru dezvoltarea ecosistemelor de AI autonome, potrivit informațiilor publicate de The Decoder . Tranzacția, ale cărei detalii financiare nu au fost făcute publice, presupune și integrarea fondatorilor Moltbook, Matt Schlicht și Ben Parr, în cadrul Meta Superintelligence Labs , divizia de cercetare AI condusă de Alexandr Wang, fost CEO al Scale AI. Finalizarea acordului este așteptată până la mijlocul lunii martie 2026. Moltbook a fost lansată la sfârșitul lunii ianuarie ca o platformă experimentală similară Reddit, dar concepută pentru agenți AI care pot posta, comenta și forma comunități fără intervenția directă a oamenilor . În prima săptămână de la lansare, platforma a atras peste 1,5 milioane de agenți înregistrați , iar aceștia au început să creeze propriile comunități și să dezbată diverse subiecte, inclusiv rolul și scopul inteligenței artificiale. Succesul rapid a atras atenția industriei tehnologice, dar a scos la iveală și probleme de securitate. Potrivit unei investigații citate de Wired , baza de date a platformei era configurată greșit, ceea ce a dus la expunerea a aproximativ 1,5 milioane de tokenuri API și mii de mesaje private . De asemenea, cercetătorii au descoperit că sistemul nu avea un mecanism clar de verificare a identității, ceea ce făcea dificilă diferențierea dintre utilizatori umani și agenți AI. În ciuda acestor vulnerabilități, Meta consideră că modelul Moltbook ar putea deveni important pentru dezvoltarea așa-numitei „economii a agenților AI” , în care programe autonome colaborează între ele pentru a îndeplini sarcini complexe pentru utilizatorii umani. Achiziția se înscrie în strategia mai largă a Meta de a investi masiv în inteligență artificială, într-un moment în care giganții tehnologici concurează pentru a construi sisteme capabile de superinteligență artificială și ecosisteme de agenți autonomi. [...]
Apple amână lansarea hubului pentru locuințe inteligente până în toamna lui 2026 , potrivit Bloomberg , deoarece noua generație a asistentului Siri, bazată pe inteligență artificială, nu este încă pregătită. Dispozitivul, cunoscut intern sub numele de cod J490 , urma inițial să fie lansat în primăvara anului 2025, însă planurile companiei au fost modificate de mai multe ori din cauza întârzierilor în dezvoltarea noilor funcții software. Inițial, Apple spera să aducă produsul pe piață în martie 2026, dar dezvoltarea funcțiilor avansate de inteligență artificială pentru Siri a necesitat mai mult timp. Conform informațiilor citate de publicația americană, compania analizează acum o lansare în jurul lunii septembrie 2026 , când sunt așteptate și actualizări majore ale sistemelor de operare Apple , care ar integra noua platformă AI. Surse apropiate proiectului susțin că hardware-ul dispozitivului este deja finalizat , însă Apple preferă să amâne lansarea până când experiența software va fi complet pregătită. Strategia reflectă politica companiei de a lansa produse doar atunci când integrarea dintre hardware și software este considerată suficient de matură. Cum ar putea arăta noul dispozitiv Hubul pentru locuințe inteligente este conceput ca un ecran central pentru controlul ecosistemului Apple din casă. Potrivit informațiilor disponibile, dispozitivul ar avea: un design apropiat de un iPad pătrat posibilitatea de montare pe perete sau pe un suport cu difuzor o interfață inspirată din ecranul principal al Apple Watch recunoaștere facială pentru identificarea utilizatorilor În funcție de persoana recunoscută, dispozitivul ar putea afișa informații personalizate precum: agenda zilnică notificările primite notițe sau mementouri recomandări de muzică și știri Rolul Siri în noul ecosistem AI Apple Asistentul vocal Siri ar urma să devină elementul central al dispozitivului. Apple dezvoltă o versiune complet revizuită a asistentului, cu capabilități avansate de inteligență artificială care să permită interacțiuni mai naturale și control mai eficient al dispozitivelor din locuința inteligentă. Proiectul face parte dintr-o strategie mai largă a companiei de a integra AI în ecosistemul său. Printre produsele aflate în dezvoltare se numără: AirPods echipate cu camere ochelari inteligenți diverse dispozitive purtabile bazate pe inteligență artificială Multe dintre aceste proiecte depind însă de finalizarea noii platforme Siri. Presiunea competiției Întârzierea subliniază presiunea asupra Apple de a recupera teren în domeniul inteligenței artificiale și al locuințelor inteligente. Rivali precum Amazon și Google oferă deja dispozitive mature pentru controlul casei conectate, integrate cu asistenți vocali și servicii AI avansate. Pentru Apple, succesul noului hub pentru locuințe inteligente ar putea deveni un pas important în extinderea ecosistemului său dincolo de iPhone, iPad și Mac, într-o piață în care inteligența artificială devine tot mai centrală. [...]
