Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
România își leagă poziția pe AI de acces la tehnologie și finanțare europeană, într-un moment în care liderii UE au programată prima reuniune dedicată exclusiv inteligenței artificiale, potrivit Digi24. Înaintea discuțiilor de la nivel european, președintele Nicușor Dan a avut vineri, în Irlanda, o întâlnire bilaterală cu premierul Ungariei, Peter Magyar.
Întâlnirea a durat aproximativ 45 de minute și a avut loc înaintea reuniunii informale a Consiliului European, găzduită de Irlanda, care deține în prezent Președinția Consiliului UE.
Reuniunea este prezentată ca prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale, conform Administrației Prezidențiale. Pe lângă discuțiile în plen, agenda include schimburi de opinii cu Arthur Mensch, director general al Mistral AI, și cu laureatul Premiului Nobel, profesorul Geoffrey Hinton.
Administrația Prezidențială indică faptul că Nicușor Dan va susține „urgența” accelerării eforturilor UE în competiția globală pentru dezvoltarea AI, cu obiectivul de a evita „noi dependențe critice” și de a orienta Uniunea spre parteneriate cu SUA, Canada și Japonia.
În același cadru, președintele României urmează să insiste asupra importanței ca firmele europene și administrațiile publice să aibă acces la tehnologii, iar aplicațiile bazate pe AI să poată fi utilizate în industrie și în economie la nivelul întregii Uniuni.
Potrivit comunicatului citat, un astfel de demers ar necesita mobilizarea capitalului public și privat, iar viitorul Fond European de Competitivitate din bugetul european este indicat drept „instrument cheie” pentru acest obiectiv.
Administrația Prezidențială mai arată că Nicușor Dan va evidenția și nevoia de a gestiona responsabil implicațiile AI în societate și de a pregăti soluții pentru provocările suplimentare pe care le aduce această tehnologie, inclusiv în ceea ce privește piața muncii.
Recomandate
Consiliul Europei cere reguli obligatorii pentru armele autonome și avertizează că inteligența artificială ajunge să influențeze tot mai mult decizii militare critice, inclusiv identificarea și atacarea țintelor, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: un tratat internațional care să limiteze folosirea sistemelor capabile să selecteze și să lovească ținte fără intervenție umană. Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty , cere adoptarea „urgentă” a unui instrument juridic obligatoriu care să reglementeze utilizarea armelor autonome. Apelul vine înaintea celei de-a Șaptea Conferințe de Revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW), organizată de ONU între 16 și 20 noiembrie, la Geneva. „Fiinţele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forţei şi să rămână responsabile pentru aceasta.” De ce se cere „dezarmarea” AI: riscul pierderii controlului uman O’Flaherty susține că AI este deja integrată în operațiuni militare, de la colectarea de informații și identificarea țintelor până la alegerea sistemelor de armament și deciziile privind folosirea forței. În acest context, avertizează că unele sisteme autonome, odată activate, pot selecta și ataca ținte fără intervenție umană. Oficialul atrage atenția și asupra limitărilor tehnice și operaționale ale acestor sisteme: pot fi „opace și imprevizibile”, pot folosi date perimate sau părtinitoare și pot produce rezultate greu de anticipat. În plus, viteza operațiunilor militare asistate de AI poate reduce timpul disponibil pentru verificarea țintelor sau pentru evaluarea legalității unui atac. Implicații de reglementare: termene, responsabilitate și rolul companiilor Comisarul cere guvernelor să sprijine negocieri „urgente”, cu termene precise, pentru stabilirea unui instrument internațional obligatoriu privind armele autonome și, separat, să avanseze reglementarea altor utilizări militare ale AI. În lipsa unor reguli, el avertizează că „deciziile care determină cine trăieşte şi cine moare” ajung să fie condiționate tot mai mult de mașini. O’Flaherty mai spune că riscul nu se limitează la câmpul de luptă: tehnologiile dezvoltate pentru scopuri militare pot fi folosite și în zone civile (de exemplu, controlul frontierelor sau supravegherea manifestațiilor) ori pot ajunge la actori non-statali. În același timp, AI poate fi utilizată pentru manipularea mediului informațional și perturbarea infrastructurilor civile. În final, oficialul indică și responsabilitatea sectorului privat: companiile care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe inteligență artificială ar trebui, la rândul lor, să respecte drepturile omului. [...]
Google își extinde oferta de instrumente pentru automatizarea deciziilor în aplicații, lansând Gemini Decisions API , cu latență de 150–250 ms și cost de intrare de 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) per 1 milion de tokeni, fără taxă pentru ieșire , potrivit IT之家 . Noul API este bazat pe modelul „Gemini Decision 1” și vizează sarcini de decizie „multimodale” (adică pe mai multe tipuri de conținut, precum text și imagini) într-o singură rulare rapidă. Gemini Decisions API poate procesa, într-o singură execuție, conținut din text, imagini, video și fișiere PDF și poate livra până la 1.000 de evaluări de tip „da/nu”, alegeri între opțiuni sau verificări față de un standard. Google poziționează produsul ca un instrument pentru decizii operaționale în aplicații, precum selecția de instrumente, verificări de politici, „rutarea” către modele (alegerea modelului potrivit pentru o cerere) și evaluarea calității contextului. Ce poate face API-ul și cum este folosit Conform publicației, dezvoltatorii pot încărca un singur pachet de intrare cu conținut multimodal (text, imagini, audio, video și PDF), cu o limită de până la 256K tokeni, și pot adresa până la 1.000 de întrebări independente despre acel conținut. Modelul „Gemini Decision 1” evaluează opțiunile candidate într-un singur calcul de tip „forward pass” și returnează probabilități și scoruri de încredere. API-ul este construit pe arhitectura multimodală nativă Gemini, iar Google oferă exemple de combinare a mai multor tipuri de date în aceeași intrare, precum: asocierea unei înregistrări de convorbire cu metadate de cont; combinarea unui PDF scanat cu documente de despăgubire și fotografii ale daunelor. Dezvoltatorii pot ajusta și rezoluția intrărilor de imagine și video, pentru a controla nivelul de detaliu vizual și costul în tokeni. Cost, performanță și disponibilitate IT之家 notează că latența totală a procesării este de 150–250 milisecunde. Prețul de intrare este de 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) per 1 milion de tokeni, iar tokenii de ieșire nu sunt taxați. Gemini Decisions API este disponibil în Google AI Studio, unde dezvoltatorii pot accesa și un plafon gratuit pentru prototipare. [...]
Yahoo își mută căutarea spre un model „hibrid” AI + rezultate clasice , printr-o funcție numită Pivot Search și prin extinderea Yahoo Scout, inclusiv cu o aplicație dedicată – o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care utilizatorii interacționează cu Yahoo Search, potrivit Search Engine Roundtable . Pivot Search: comutare între rezultate tradiționale și răspunsuri AI Yahoo descrie Pivot Search drept „o reconstrucție de la zero” a Yahoo Search, pe care o numește al treilea cel mai mare motor de căutare din SUA. Noutatea principală este posibilitatea de a „pivota” (a comuta) în aceeași experiență între: rezultate clasice (linkuri către site-uri); un răspuns generat de Yahoo Scout, componenta de inteligență artificială a companiei. Conform descrierii Yahoo, sistemul „evaluează fiecare interogare” și sugerează opțiunea unui răspuns Yahoo Scout atunci când întrebarea se pretează la un răspuns de tip AI (de exemplu comparații sau instrucțiuni pas cu pas). Configurația se poate schimba în funcție de preferințele utilizatorului, iar trecerea între cele două moduri se face în cadrul aceleiași sesiuni de căutare. „Căutarea înseamnă mai mult decât AI. Uneori oamenii au nevoie de un site, uneori de o explicație și uneori de o explorare mai profundă a unui subiect. Pivot Search se adaptează pe moment pentru a oferi tipul potrivit de răspuns.” Yahoo Scout iese din beta și introduce „Memories” pentru personalizare Yahoo Scout a ieșit din beta, iar compania spune că a procesat „peste 3 miliarde de răspunsuri” de la lansarea de la începutul acestui an. Totodată, Yahoo introduce „ Yahoo Scout Memories ”, o funcție prin care Scout „își va aminti detalii din activitatea anterioară” pentru a personaliza răspunsurile viitoare. Yahoo precizează că utilizatorii pot vedea, șterge sau dezactiva („opt out”) Yahoo Scout Memories în orice moment. Disponibilitate: desktop și web mobil, în mai multe regiuni Noua experiență Yahoo Search este disponibilă pe desktop și pe web mobil pentru utilizatori din SUA, Marea Britanie, Europa și Elveția, potrivit informațiilor publicate. Aplicația Yahoo Scout: voce, foto în chat și rezumate de știri Pe lângă schimbările din Yahoo Search, compania a lansat și aplicația Yahoo Scout pentru iOS și Android. Aplicația combină căutarea tradițională cu răspunsurile AI Yahoo Scout într-o experiență mobilă care include: conversații vocale „live” cu Yahoo Scout; posibilitatea de a adăuga o fotografie într-un chat pentru a cere informații suplimentare; acces la subiectele în trend ale zilei și „news digests” (rezumate) din Yahoo News. Extindere în alte produse Yahoo, inclusiv Yahoo Finance și Yahoo Sports Yahoo Scout urmează să fie integrat și în alte proprietăți Yahoo, astfel încât utilizatorii să poată pune întrebări fără să părăsească pagina pe care se află. Exemplele menționate includ: Yahoo Finance: întrebări despre motivele din spatele mișcării unei acțiuni într-o zi; Yahoo Sports: întrebări despre cum influențează o victorie cursa pentru play-off. În aceste contexte, Yahoo spune că va propune întrebări sugerate pe baza conținutului pe care utilizatorul îl vizualizează. [...]
Vodafone Germania va elimina aproximativ 2.300 de posturi în următorii doi ani , într-o reorganizare care mizează pe automatizare și pe extinderea utilizării inteligenței artificiale pentru reducerea costurilor și accelerarea operațiunilor, potrivit Mobilissimo . Reducerea ar reprezenta circa 20% din totalul de aproximativ 12.000 de angajați ai operatorului pe piața germană. Decizia a fost comunicată personalului de Marcel de Groot , șeful Vodafone Germania, și este prezentată ca parte a unui plan de creștere a competitivității. Compania invocă presiuni tot mai mari în telecom: concurență puternică pe mobil, scăderea pieței TV, competiție în zona fibrei optice și efectele inflației asupra profitabilității. AI, folosită pentru procese interne și relația cu clienții În centrul reorganizării se află extinderea utilizării inteligenței artificiale, cu obiectivul de a automatiza o serie de activități. Concret, Vodafone vrea să folosească AI pentru: analiza problemelor de rețea; gestionarea campaniilor publicitare; anumite activități de asistență pentru clienți. În paralel, departamentele comerciale și cele de relații cu clienții ar urma să fie integrate mai strâns, iar echipele IT să colaboreze direct cu diviziile dedicate clienților rezidențiali și business, pentru simplificarea operațiunilor și reducerea timpilor de rezolvare. Investițiile continuă, iar discuțiile cu angajații urmează Reorganizarea nu ar însemna oprirea investițiilor: compania spune că va continua să aloce resurse pentru AI, infrastructură IT, fibră optică, servicii cloud și securitate, precum și pentru dezvoltarea canalelor digitale. Totodată, Vodafone afirmă că va căuta soluții „responsabile din punct de vedere social” pentru reducerea personalului. Discuțiile detaliate cu reprezentanții angajaților privind noua structură organizațională ar urma să înceapă la începutul anului viitor. (Informațiile sunt atribuite de Mobilissimo sursei Vodafone, unternehmen.vodafone.de, și unei relatări preluate via finance.yahoo.com.) [...]
Inteligența artificială intră în zona de investiții cu promisiunea de a simplifica deciziile, dar cu limite de acuratețe și costuri care trebuie controlate , potrivit declarațiilor lui Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB, la ZF Digital Summit 2026 , relatate de Ziarul Financiar . Cazacu spune că, în investiții, AI poate analiza portofoliul și, pe baza profilului clientului, a intereselor și a istoricului de interacțiune, să recomande instrumente financiare. XTB are, în acest sens, un proiect pilot în Chile, iar o variantă mai restrânsă funcționează deja în câteva piețe europene (Polonia, Cehia, Slovacia și Portugalia), unde AI răspunde la întrebări despre mișcările unui instrument. Un punct important din mesajul său este că tehnologia rămâne „probabilistică”, adică nu oferă garanția că surprinde realitatea cu acuratețe de 100%. Totuși, el indică o accelerare puternică a capabilităților în ultimul an – un an și jumătate, ceea ce alimentează așteptarea unor investitori că AI ar putea reduce stresul și ar putea face procesul decizional mai simplu. Ce se schimbă operațional pentru investitori și intermediari În viziunea lui Cazacu, zona financiară și investițiile – alături de programare – au fost printre primele domenii „tentante” pentru utilizatori și investitori în tehnologie. Miza practică este trecerea de la căutări și documentare fragmentată la interacțiuni de tip întrebare–răspuns și recomandări personalizate, integrate în platforme. El atrage însă atenția că, deși ideea de a „apăsa play” și a lăsa un program să execute automat este tentantă, nu toată lumea va accepta acest model, chiar dacă transformările în domeniul investițiilor vor fi „enorme”. Riscuri: bugete, securitate și suprafața de atac Pe lângă utilitate, Cazacu punctează explicit riscurile: companiile trebuie să fie atente la bugetele alocate AI și la partea de protecție. În opinia sa, AI „extinde suprafața de atac” și instrumentele disponibile, ceea ce va cere investiții majore în mai multe niveluri de securitate, inclusiv prin traininguri și actualizări. Un alt element operațional menționat este „suveranitatea datelor”: datele sunt păstrate în Europa, iar compania se raportează la respectarea regulamentelor existente, anticipând că vor urma și alte „secvențe de reglementare” care vor impune adaptări. Ce urmează: extinderea accesului și rolul tehnologiei în 2027 XTB are „multe proiecte în dezvoltare”, inclusiv inițiative deja active în regiune și în România, iar pentru 2027 planul este să continue extinderea accesului la piețe, prin creșterea numărului de instrumente și piețe disponibile. În acest context, Cazacu estimează că factorul uman nu va dispărea, dar tehnologia va avea un rol mai important decât în 2026. [...]
BRD vrea să treacă de la proiecte-pilot la soluții AI folosite în operațiunile curente în 2027 , cu efecte care ar urma să devină vizibile și pentru clienții băncii, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine de la Daniel Marin , Chief Data Officer al BRD, în contextul planurilor de investiții în digitalizare, cloud și inteligență artificială. Banca își propune să folosească parteneriatele strategice ale grupului pentru a accelera maturizarea inițiativelor tehnologice, astfel încât acestea să nu rămână la nivel de „experimente” sau testări limitate, ci să fie integrate în activitatea de zi cu zi. „Vom continua şi în 2027 investiţiile în digitalizare, cloud şi inteligenţă artificială (...) Nu vrem să ne limităm la experimente tehnologice şi proiecte-pilot, ci să dezvoltăm soluţii care să aducă rezultate concrete.” Ce se schimbă, din perspectivă operațională Din declarațiile lui Daniel Marin, direcția pentru 2027 este trecerea către utilizare la scară mai mare a soluțiilor bazate pe date și AI (inteligență artificială), cu rezultate care ar urma să se vadă inclusiv în interacțiunea cu clienții. În același timp, BRD indică faptul că are „o strategie bine conturată” în zona de date și AI, iar proiectele livrate anul viitor ar urma să producă efecte măsurabile, nu doar demonstrații tehnologice. Reglementările, limită și oportunitate pentru AI în bănci Daniel Marin a punctat și rolul reglementărilor în adoptarea AI în sectorul bancar: acestea pot limita anumite implementări, dar pot funcționa și ca un catalizator pentru soluții mai bine controlate și mai sigure. În viziunea sa, utilizarea corectă a AI poate contribui la clienți mai bine informați și mai atenți la deciziile financiare, dar ridică și nivelul așteptărilor față de servicii. La ce se poate ajunge: AI-ul clienților „vorbește” cu AI-ul băncii O direcție menționată explicit este un scenariu în care instrumentele de inteligență artificială folosite de clienți ar putea comunica direct cu sistemele AI ale băncilor. Daniel Marin subliniază însă că această etapă nu este încă aproape, fiind necesare progrese atât tehnologice, cât și de reglementare. Pentru piață, semnalul relevant este că BRD își poziționează investițiile din 2027 ca un pas de industrializare a AI în bancă, nu doar de testare, ceea ce poate influența ritmul în care astfel de soluții devin standard în serviciile bancare. [...]
