Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un dezvoltator Mozilla a lansat „cq”, un fel de Stack Overflow pentru agenți. Proiectul, anunțat pe blogul Mozilla.ai de Peter Wilson, își propune să atenueze o slăbiciune frecventă a instrumentelor de programare bazate pe inteligență artificială: folosirea de informații învechite și lipsa unui mecanism standard de împărtășire a „lecțiilor” învățate după momentul în care a fost antrenat modelul.
Conform descrierii, agenții de programare ajung adesea să ia decizii pe baza unor date depășite, de exemplu să încerce apeluri către interfețe (API) care au fost între timp retrase. Cauza ține de „tăietura” temporală a datelor de antrenare și de absența unui acces fiabil și structurat la contextul curent de rulare. Uneori se folosește RAG (generare augmentată cu regăsire, adică aducerea de informații recente din surse externe în timpul execuției), dar nu constant și nici complet, mai ales în situațiile în care agentul nu știe că îi lipsește o informație relevantă.
O a doua problemă vizată este duplicarea efortului: mai mulți agenți ajung să rezolve aceleași blocaje în mod repetat, fără să existe un canal comun de reutilizare a soluțiilor apărute după data-limită a antrenării. Rezultatul este consum de resurse (inclusiv „jetoane” de procesare, adică unități de calcul facturate de furnizorii de modele) și energie pentru probleme care, în practică, au fost deja rezolvate de alții.
cq încearcă să creeze un „bun comun” de cunoștințe: înainte să abordeze o sarcină necunoscută (o integrare de API, o configurație CI/CD sau un cadru software nou), agentul interoghează „cq commons”; dacă alt agent a întâlnit deja situația, informația poate fi reutilizată înainte de a se scrie cod.
Când un agent descoperă ceva nou, propune acea cunoaștere înapoi, iar alți agenți confirmă ce funcționează și semnalează ce a devenit depășit, într-un model în care încrederea se acumulează prin utilizare, nu prin autoritate.
Ars Technica notează însă că, pentru adopție la scară, proiectul va trebui să gestioneze riscuri precum securitatea, „otrăvirea” datelor (introducerea intenționată de informații false) și acuratețea, în condițiile în care cq vrea să depășească soluțiile curente de tip fișiere.md (precum claude.md sau agents.md) în care dezvoltatorii adaugă manual instrucțiuni pe baza încercărilor și erorilor.
Recomandate
Apple pregătește un Siri complet nou ca aplicație separată , potrivit unor informații publicate de Bloomberg , schimbarea urmând să fie prezentată oficial la WWDC 2026, pe 8 iunie, odată cu lansarea iOS 27 și macOS 27. Noua versiune transformă asistentul într-un „agent AI” integrat la nivelul întregului sistem, capabil să interacționeze mai profund cu aplicațiile și să execute sarcini folosind date personale din e-mailuri, mesaje sau notițe, într-o încercare clară a Apple de a recupera terenul pierdut în fața unor soluții precum Google Gemini sau Perplexity . Una dintre cele mai importante schimbări este apariția unei aplicații dedicate Siri, testată intern de Apple. Aceasta va introduce o interfață de tip chat, similară aplicației Mesaje, și va permite: acces la istoricul conversațiilor cu Siri; căutarea în interacțiunile anterioare; alternarea între comenzi vocale și text; încărcarea de documente și imagini pentru analiză. Pe lângă funcțiile conversaționale extinse, Siri va putea genera răspunsuri mai detaliate, inclusiv rezumate, liste și conținut vizual extras de pe web. De asemenea, Apple lucrează la integrarea asistentului în interfața iPhone, inclusiv prin Dynamic Island, unde utilizatorii ar putea primi sugestii de tip „Caută sau întreabă”. Schimbarea indică o repoziționare majoră a Siri, care nu mai este doar un asistent vocal pasiv, ci devine un instrument central în ecosistemul Apple Intelligence. Miza este clară: transformarea Siri într-un concurent real pentru noile motoare de căutare și asistenți bazați pe inteligență artificială, într-un moment în care interfața conversațională devine standardul în tehnologie. Apple nu a confirmat oficial toate detaliile, însă prezentarea de la WWDC 2026 este așteptată să clarifice direcția companiei și nivelul real de integrare al noii generații Siri în produsele sale. [...]
OpenAI renunță la platforma video Sora , iar Disney abandonează investiția de 1 miliard de dolari potrivit Variety , într-o mișcare care schimbă brusc direcția uneia dintre cele mai ambițioase inițiative din zona inteligenței artificiale generative. Decizia vine fără explicații oficiale din partea companiei conduse de Sam Altman , dar are efecte imediate: parteneriatul strategic cu Disney este încheiat, iar planurile gigantului media de a investi masiv în OpenAI sunt abandonate. Platforma Sora, lansată inițial la finalul lui 2024 și actualizată în 2025, permitea generarea de videoclipuri realiste pe baza comenzilor text. Tehnologia a atras rapid atenția industriei de divertisment, dar și critici legate de drepturile de autor și utilizarea conținutului protejat. Ce pierde Disney odată cu oprirea Sora Disney semnase un acord pe trei ani cu OpenAI, care prevedea integrarea a peste 200 de personaje din universurile sale – inclusiv Marvel, Pixar și Star Wars – în videoclipuri generate de utilizatori. Planurile includeau: crearea de videoclipuri „inspirate de fani” folosind personaje licențiate selecții de conținut generate de Sora în platforma Disney+ o investiție de aproximativ 1 miliard de dolari în OpenAI După anunțul retragerii Sora, compania a confirmat că renunță la investiție, dar va continua să exploreze alte tehnologii AI. Context tensionat în industrie Decizia apare într-un climat tot mai tensionat între studiourile de la Hollywood și companiile AI. Mai multe inițiative similare au fost contestate în instanță sau prin notificări legale, pe fondul acuzațiilor de încălcare a drepturilor de autor. Printre cazurile recente: acțiuni ale Disney împotriva Google, Meta și Character.AI procese împotriva Midjourney și Minimax presiuni asupra ByteDance pentru sistemele sale AI În paralel, organizații din industria creativă, inclusiv grupuri japoneze precum CODA, au cerut limitarea utilizării conținutului protejat în antrenarea modelelor AI. Ce urmează pentru utilizatori OpenAI a transmis că va reveni cu detalii privind calendarul închiderii aplicației și API-ului Sora, precum și despre modalitățile prin care utilizatorii își pot salva proiectele. În lipsa unor explicații oficiale, decizia sugerează o repoziționare strategică a companiei în domeniul inteligenței artificiale. Pentru industrie, însă, mesajul este clar: dezvoltarea AI video rămâne promițătoare, dar confruntarea cu regulile drepturilor de autor devine inevitabilă. [...]
Larry Fink avertizează că inteligența artificială poate adânci inegalitatea , potrivit The Guardian. În scrisoarea anuală către investitori, publicată luni, Fink susține că beneficiile financiare ale AI ar putea ajunge în principal la un număr restrâns de companii și investitori. Directorul general al BlackRock, companie care administrează active de 14 trilioane de dolari, descrie inteligența artificială drept un element devenit „central pentru competiția strategică” dintre marile puteri, precum SUA și China. În acest context, el atrage atenția că dinamica investițiilor și a adoptării accelerate poate amplifica un tipar deja cunoscut: câștigurile se concentrează la cei care dețin active. Fink notează că „bogăția masivă” creată în ultimele generații a mers în mare măsură către cei care aveau deja active financiare și avertizează că AI riscă să repete modelul „la o scară și mai mare”. El mai spune că boom-ul AI ar putea accelera tendința prin care companiile de top acumulează tot mai mult capital, în timp ce restul pieței se luptă să țină pasul. În scrisoare, el argumentează că firmele care au datele, infrastructura și finanțarea necesare pentru a implementa AI la scară largă sunt poziționate să beneficieze „în mod disproporționat”, ceea ce poate adânci prăpastia dintre bogați și săraci. „Întrebarea mai amplă este cine participă la câștiguri”, avertizează Fink, adăugând că atunci când capitalizarea de piață crește, dar proprietatea rămâne concentrată, prosperitatea poate părea tot mai îndepărtată pentru cei din afara acestui cerc. Pe fondul creșterilor puternice ale acțiunilor companiilor tehnologice orientate spre AI, Fink spune că este cert că inteligența artificială va crea valoare economică semnificativă, însă provocarea este ca participarea la această creștere să se extindă. The Guardian amintește, totodată, îngrijorările privind o posibilă bulă investițională în AI, iar Banca Angliei a avertizat în octombrie asupra riscurilor tot mai mari ale unei „corecții bruște” pe piețele globale, pe fondul evaluărilor accelerate ale principalelor companii din domeniu. [...]
Google testează rescrierea titlurilor de știri cu inteligență artificială în rezultatele din motorul său de căutare, relatează Digi24 , citând News.ro. Inițiativa vine după un experiment similar derulat la începutul lui 2026 în fluxul Discover din aplicația Google și este acum extinsă la nivelul Search, cel mai folosit produs al companiei. Deși testul este încă în desfășurare, au fost deja observate numeroase cazuri în care articolele afișate în Google au un titlu diferit față de cel publicat pe site-urile editorilor. Practic, utilizatorul vede în pagina de rezultate o formulare generată de sistemele Google, nu titlul ales de redacție. Primele reacții din industrie sunt negative, potrivit informațiilor citate de Digi24: rescrierile ar fi schimbat uneori sensul titlurilor și ar fi introdus interpretări diferite față de intenția inițială, ceea ce a alimentat nemulțumirea unor jurnaliști americani. În material se menționează și că, în testele anterioare din Discover, intervențiile automate ar fi dus inclusiv la apariția unor informații false în titluri. Google își justifică abordarea prin nevoia de a oferi titluri care se potrivesc mai bine cu interogările utilizatorilor și de a crește interacțiunea cu rezultatele afișate. Pentru editori, miza este semnificativă: titlul din căutare influențează direct rata de accesare și, implicit, traficul și veniturile din publicitate. Nu este precizat când ar putea fi extinsă funcționalitatea dincolo de stadiul de test sau în ce piețe este activă în acest moment. Dacă va fi implementată pe scară largă, rescrierea automată a titlurilor ar putea amplifica tensiunile deja existente între platforme și publicații în privința controlului asupra distribuției și prezentării conținutului jurnalistic. [...]
Pentagonul transformă „Maven” de la Palantir în program militar oficial , potrivit Digi24 , care citează Reuters, o decizie ce consolidează integrarea inteligenței artificiale în lanțul operațional prin care armata americană identifică și lovește ținte. Secretarul adjunct al Apărării, Steve Feinberg , a anunțat într-o scrisoare din 9 martie către conducerea Pentagonului și comandanții militari că desemnarea Maven ca program oficial garantează utilizarea pe termen lung a tehnologiei Palantir în întregul aparat militar american. În document, Feinberg susține că integrarea Maven va oferi forțelor americane instrumente pentru „a detecta, descuraja și domina” adversarii în toate domeniile de operare. Maven este descris ca o platformă software de comandă și control care analizează date de pe câmpul de luptă și identifică ținte, folosind inteligența artificială pentru a procesa rapid volume mari de informații din sateliți, drone, radare, senzori și rapoarte de informații. Reuters notează că Maven este deja principalul sistem de operare bazat pe inteligență artificială al armatei SUA și că a fost folosit pentru mii de lovituri țintite împotriva Iranului în ultimele trei săptămâni, ceea ce ridică miza deciziei de a-l extinde ca standard inter-servicii. Din perspectiva integrării tehnologiei în sistemele de arme, trecerea Maven la statutul de program oficial are două efecte directe: simplifică adoptarea în toate ramurile armatei și asigură o finanțare stabilă pe termen lung, conform scrisorii citate. Memo-ul mai dispune mutarea supravegherii Maven de la Agenția Națională de Informații Geospațiale la Biroul Șef al Inteligenței Artificiale Digitale al Pentagonului în 30 de zile, iar viitoarele contracte cu Palantir ar urma să fie gestionate de Armata SUA. Decizia vine pe fondul dezbaterilor privind riscurile folosirii inteligenței artificiale în identificarea și lovirea țintelor fără intervenție umană, experți ai Națiunilor Unite avertizând asupra implicațiilor etice, legale și de securitate, inclusiv a prejudecăților preluate din datele de antrenare. Palantir afirmă că software-ul său nu ia decizii letale și că oamenii rămân responsabili pentru selectarea și aprobarea țintelor, însă extinderea Maven ca infrastructură de bază indică faptul că Pentagonul tratează „luarea deciziilor bazată pe IA” drept o componentă centrală a strategiei sale, așa cum reiese din formularea lui Feinberg. Pe plan comercial, ordinul este prezentat ca un câștig important pentru Palantir, companie care a acumulat contracte guvernamentale, inclusiv un acord cu Armata SUA de până la 10 miliarde de dolari, anunțat vara trecută, iar capitalizarea sa de piață a ajuns la aproape 360 de miliarde de dolari, după dublarea prețului acțiunilor în ultimul an. Reuters mai indică o posibilă dificultate pentru extinderea Maven: utilizarea instrumentului de inteligență artificială Claude, dezvoltat de Anthropic, companie considerată recent un risc pentru lanțul de aprovizionare de către Pentagon, în contextul unei dispute privind măsurile de siguranță legate de inteligența artificială. [...]
„Un sfert dintre români folosesc zilnic inteligența artificială, însă peste 40% nu o utilizează deloc” potrivit INSCOP Research , în „Barometrul Informat.ro”, realizat în perioada 2-6 martie 2026, care evidențiază diferențe sociale și politice clare în adopția tehnologiei. Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, arată că 24,8% dintre români folosesc zilnic aplicații bazate pe inteligență artificială, 17% le utilizează de câteva ori pe săptămână, iar 15,7% lunar. În schimb, 41,6% declară că nu folosesc deloc astfel de tehnologii. Diferențe clare inclusiv pe criterii politice Datele relevă o polarizare nu doar socială, ci și politică: Nu folosesc deloc AI mai ales votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural Folosesc zilnic AI în special votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București și urbanul mare Utilizare săptămânală – mai frecventă tot în rândul votanților USR și al angajaților din sectorul privat Utilizare lunară – mai ales în rândul tinerilor sub 30 de ani și al angajaților din sectorul public Încrederea în AI rămâne redusă Per ansamblu, încrederea în informațiile generate de AI este scăzută: 2,9% – foarte multă încredere 21,4% – destul de multă 44,1% – puțină 26,7% – deloc Și aici apar diferențe politice: încrederea mai ridicată este asociată în special cu votanții PNL și USR, în timp ce neîncrederea este mai frecventă inclusiv în rândul votanților PNL și AUR, dar și al persoanelor mai în vârstă sau din mediul rural. Temeri privind locurile de muncă În ceea ce privește impactul asupra pieței muncii: 19,1% sunt foarte îngrijorați 14,6% destul de îngrijorați 49,4% puțin sau deloc îngrijorați Îngrijorarea este mai prezentă în rândul votanților AUR, al persoanelor peste 60 de ani și al celor din mediul rural, în timp ce votanții PNL și USR, tinerii și utilizatorii activi de AI sunt cei mai puțin îngrijorați. România, între adopție și scepticism Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, descrie situația ca fiind una a „două lumi digitale distincte”: o minoritate urbană, educată și activă digital, și o majoritate care rămâne în afara utilizării AI. Relația generală cu această tehnologie este definită de „utilitate prudentă”, unde interesul crește, dar este însoțit de rezerve și neîncredere. În concluzie, inteligența artificială câștigă teren în România, însă utilizarea și percepția asupra ei sunt puternic influențate nu doar de vârstă și educație, ci și de opțiunile politice ale respondenților. [...]
