Mozilla dezvoltă „cq”, o platformă de tip Stack Overflow pentru agenții de codare - soluție pentru actualizarea și partajarea cunoștințelor între agenți AI

Un dezvoltator Mozilla a lansat „cq”, un fel de Stack Overflow pentru agenți . Proiectul, anunțat pe blogul Mozilla.ai de Peter Wilson , își propune să atenueze o slăbiciune frecventă a instrumentelor de programare bazate pe inteligență artificială: folosirea de informații învechite și lipsa unui mecanism standard de împărtășire a „lecțiilor” învățate după momentul în care a fost antrenat modelul. Conform descrierii, agenții de programare ajung adesea să ia decizii pe baza unor date depășite, de exemplu să încerce apeluri către interfețe (API) care au fost între timp retrase. Cauza ține de „tăietura” temporală a datelor de antrenare și de absența unui acces fiabil și structurat la contextul curent de rulare. Uneori se folosește RAG (generare augmentată cu regăsire, adică aducerea de informații recente din surse externe în timpul execuției), dar nu constant și nici complet, mai ales în situațiile în care agentul nu știe că îi lipsește o informație relevantă. O a doua problemă vizată este duplicarea efortului: mai mulți agenți ajung să rezolve aceleași blocaje în mod repetat, fără să existe un canal comun de reutilizare a soluțiilor apărute după data-limită a antrenării. Rezultatul este consum de resurse (inclusiv „jetoane” de procesare, adică unități de calcul facturate de furnizorii de modele) și energie pentru probleme care, în practică, au fost deja rezolvate de alții. cq încearcă să creeze un „bun comun” de cunoștințe: înainte să abordeze o sarcină necunoscută (o integrare de API, o configurație CI/CD sau un cadru software nou), agentul interoghează „cq commons”; dacă alt agent a întâlnit deja situația, informația poate fi reutilizată înainte de a se scrie cod. Când un agent descoperă ceva nou, propune acea cunoaștere înapoi, iar alți agenți confirmă ce funcționează și semnalează ce a devenit depășit, într-un model în care încrederea se acumulează prin utilizare, nu prin autoritate. Ars Technica notează însă că, pentru adopție la scară, proiectul va trebui să gestioneze riscuri precum securitatea, „otrăvirea” datelor (introducerea intenționată de informații false) și acuratețea, în condițiile în care cq vrea să depășească soluțiile curente de tip fișiere.md (precum claude.md sau agents.md) în care dezvoltatorii adaugă manual instrucțiuni pe baza încercărilor și erorilor. [...]