Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Mistral riscă să devină un pasiv operațional pentru clienții publici și din apărare dacă modelele sale continuă să livreze răspunsuri care amplifică narațiuni de propagandă și trimit către surse sancționate, arată informațiile prezentate de Antena 3, pe baza unui studiu al Institutului Limbii Estoniene și a unei analize NewsGuard.
Un studiu al Institutului Limbii Estoniene a testat 60 de chatboți AI, cu 75 de întrebări în trei limbi, pentru a evalua cât de probabil este ca modelele să promoveze propaganda rusească sau, dimpotrivă, să filtreze tezele Kremlinului. În acest cadru, toate cele patru versiuni ale Mistral analizate au obținut sub 40% la capacitatea de a detecta propaganda rusească, în toate domeniile evaluate.
În plus, studiul ar fi identificat cel puțin 12 răspunsuri ale Mistral care trimiteau direct la surse sancționate și considerate pe scară largă ca vehicule de propagandă pro-rusă, precum Russia Today sau Sputnik News.
Cercetătorii au acoperit 14 teme, inclusiv afirmații false vehiculate frecvent, precum ideea că Rusia ar fi evacuat „în mod legitim” copii ucraineni din zonele de război sau că NATO și-ar fi încălcat promisiunea de a nu se extinde spre est după reunificarea Germaniei.
Răspunsurile au fost notate pe o scară de la 1 la 5, unde 5 înseamnă un răspuns echilibrat, iar 1 indică amplificarea unor afirmații înșelătoare sau false.
Antena 3 notează că nu este prima dată când Mistral are rezultate slabe la acest tip de evaluări. O analiză din aprilie 2026 realizată de NewsGuard ar fi constatat că „Le Chat”, produsul Mistral, repeta falsuri rusești în 50% dintre cazuri în limba engleză și în 56,6% dintre cazuri în limba franceză, inclusiv pe teme legate de Rusia, Iran și China.
Potrivit NewsGuard, rețeaua „Pravda” sau „Portal Kombat” – descrisă ca o rețea de 370 de pagini web, dintre care 286 active în aprilie 2026 – „pare să aibă scopul de a inunda motoarele de căutare și răspunsurile chatboților AI cu propagandă rusească”, fiind indicată drept o posibilă sursă a înclinației pro-ruse atribuite Mistral.
Miza este cu atât mai mare cu cât, la începutul acestui an, guvernul francez a semnat un acord cu Mistral pentru integrarea tehnologiilor sale de inteligență artificială în forțele armate, direcții, servicii și entități publice. Compania ar mai fi semnat contracte cu Airbus, BMW și guvernul Luxemburgului.
Euronews Next a contactat Mistral pentru articolul citat de Antena 3, însă nu primise un răspuns la momentul publicării.
Recomandate
Franța alocă circa 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei) pentru a introduce un chatbot „suveran” în administrație , un instrument bazat pe modelele start-up-ului francez Mistral și destinat, în final, unui număr de aproximativ un milion de funcționari publici, potrivit Economedia . Implementarea va începe cu o perioadă de probă de câteva luni, în care vor participa 10.000 de persoane, după care instrumentul ar urma să fie pus la dispoziția tuturor agenților. Costul estimat al proiectului include și accesul la modelele Mistral, conform cabinetului ministrului Acțiunii Publice și Conturilor, David Amiel. Ce schimbă operațional în administrație Guvernul francez prezintă chatbotul ca un echivalent al ChatGPT , dar „într-o versiune suverană și securizată”, cu utilizări concrete în activitatea curentă a funcționarilor. Potrivit lui David Amiel, modelul va permite: căutări de documente; realizarea de rezumate; analize ale acestor rezumate. De ce contează: controlul tehnologiei și reducerea dependenței Ministrul a descris inteligența artificială drept „o oportunitate” și „o amenințare”, invocând explicit riscul ca Franța să devină dependentă de tehnologii non-europene. În același timp, obiectivul declarat este reducerea sarcinilor consumatoare de timp și a birocrației, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activitățile esențiale. „Este clar că inteligența artificială este atât o oportunitate, cât și o amenințare.” Informațiile au fost transmise de Ministerul Acțiunii Publice și Conturilor, potrivit AFP, citat de Mediafax, conform aceleiași surse. [...]
Decizia SUA de a opri accesul străinilor la cele mai noi modele Anthropic ridică un risc operațional direct pentru companiile europene care se bazează pe AI americană , într-un moment în care UE încearcă să-și accelereze „suveranitatea tehnologică”, potrivit Politico . Departamentul Comerțului din SUA a ordonat vineri ca Anthropic să taie accesul cetățenilor non-americani la cele mai recente modele ale companiei. Anthropic a suspendat apoi accesul pentru toată lumea, inclusiv pentru cetățenii americani. Pentru Europa, episodul este prezentat ca prima situație în care Washingtonul „a tras efectiv ștecherul” la accesul europenilor la o tehnologie de vârf din SUA. Conceptul unui „kill switch” (un mecanism de oprire rapidă a accesului) – discutat până acum mai degrabă ca risc teoretic – devine astfel un exemplu concret de vulnerabilitate: dependența de modele AI și infrastructură controlate din afara UE poate întrerupe peste noapte produse, procese și servicii care au integrat aceste modele. Reacția politică: presiune pentru modele europene și capacitate de calcul În acest context, mai mulți politicieni europeni au cerut accelerarea dezvoltării de modele AI „de frontieră” (cele mai avansate, comparabile cu liderii globali) în Europa, pentru a evita rămânerea în urmă. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a spus că situația Anthropic „subliniază și mai mult nevoia Europei de suveranitate tehnologică”. Mesajul a fost reluat de eurodeputați din mai multe țări, care au avertizat că Europa nu își poate construi „stiva tehnologică” pe un acces ce poate fi oprit unilateral de un guvern străin. Mistral și finanțarea: „campionul” european intră în prim-plan O parte din reacții s-au concentrat pe Mistral, companie franceză văzută drept cel mai credibil concurent european în AI. Politico notează că Mistral ar fi în discuții pentru o rundă de finanțare de 3 miliarde euro (aprox. 15 miliarde lei), la o evaluare de 20 miliarde euro (aprox. 100 miliarde lei). Ce urmează: o săptămână de decizii și semnale politice Subiectul intră pe agenda mai multor reuniuni din zilele următoare, care pot influența direcția investițiilor și a politicilor publice: luni–miercuri: întâlnirea liderilor G7 în Franța; marți: dezbatere în Parlamentul European despre planurile Comisiei privind suveranitatea tehnologică; spre finalul săptămânii: reuniune a liderilor UE la Bruxelles. În paralel, o altă temă recurentă în reacțiile politice este nevoia de capacitate de calcul (resurse hardware pentru antrenarea modelelor avansate). Un eurodeputat german a cerut ca Bruxelles-ul să trateze mai serios planul de a construi mai multe „gigafabrici AI” – centre mari de calcul dedicate antrenării modelelor – iar o propunere separată vizează asocierea cu „puteri de mijloc” (precum Canada, Australia, Singapore și Regatul Unit) pentru a agrega resurse de calcul într-un consorțiu. [...]
Schneider Electric și Foxconn își aliniază competențele pentru a standardiza și scala infrastructura centrelor de date AI , într-un parteneriat strategic global care vizează accelerarea capacităților de calcul necesare inteligenței artificiale, potrivit Economedia . Miza operațională este reducerea timpului și a complexității cu care companiile pot construi și livra „fabrici AI” (centre de date optimizate pentru sarcini de inteligență artificială), într-un moment în care cerințele de infrastructură se schimbă rapid pe fondul adoptării accelerate a AI, conform comunicatului transmis de Schneider Electric. Cum își împart rolurile cei doi parteneri Parteneriatul combină două zone critice pentru centrele de date AI: Foxconn : platforme avansate de calcul, integrarea rack-urilor AI (ansambluri standardizate care găzduiesc servere și echipamente) și producție la scară globală. Schneider Electric : sisteme de alimentare cu energie, răcire și management energetic. În declarația citată de Economedia, președintele Foxconn, Young Liu, susține că industria are nevoie de „un nou model” pentru proiectarea și livrarea infrastructurii AI, iar combinarea producției globale Foxconn cu expertiza energetică Schneider ar permite implementări „mai rapide” și „mai sustenabile”. Ce vor să livreze: arhitecturi de referință și module replicabile Concret, cele două companii anunță că vor dezvolta arhitecturi de referință de nouă generație pentru centre de date AI și vor explora: inovații pentru optimizarea energetică în buclă închisă (mecanisme de control care ajustează consumul pe baza datelor de funcționare); module integrate de alimentare și răcire („power and cooling skids”); cadre standardizate de proiectare , pentru modele replicabile și de înaltă performanță la nivel global. Din perspectiva Schneider Electric, CEO-ul Olivier Blum pune accent pe rolul energiei în extinderea AI și pe integrarea alimentării, răcirii și capabilităților digitale în centrele de date. Context: profilul celor două grupuri și repere locale Schneider Electric este prezentă în România de 29 de ani (din 1997), iar Economedia notează că, potrivit termene.ro, compania a avut în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 660 miliarde lei și un profit de aproape 27 miliarde lei , cu circa 339 de angajați . Foxconn (Hon Hai Technology Group) este cel mai mare producător de electronice din lume, ocupând locul 28 în Fortune Global 500. În 2025, grupul a raportat venituri totale de 8,1 trilioane TWD (aproximativ 260 miliarde dolari, adică aprox. 1.170 miliarde lei) și are peste 240 de campusuri operaționale în 24 de țări, cu aproximativ 900.000 de angajați în vârfurile de producție. Parteneriatul nu include, în informațiile publicate, un calendar de implementare sau valori financiare asociate, astfel că impactul imediat în investiții și comenzi rămâne de urmărit pe măsură ce cele două companii detaliază livrabilele și primele proiecte. [...]
Rezumatul automat al conversațiilor din Gmail, bazat pe Gemini , este disponibil global pentru conturile gratuite , iar utilizatorii îl pot dezactiva, însă cu un cost operațional: oprirea funcției taie accesul Gemini și la alte aplicații din suita Workspace, precum Drive și Tasks, potrivit Android Authority . Funcția apare ca „AI Overviews conversation summaries” și, conform unei actualizări dintr-o pagină de suport Google, este disponibilă pentru conturi plătite, Workspace și gratuite, la nivel global, pe Android, iOS și web. Publicația notează că, în practică, rezumatele pot apărea deocamdată doar pentru unele fire de e-mail, nu pentru toate. Ce se schimbă pentru utilizatori și ce limitări există Rezumatul din Gmail folosește Gemini pentru a analiza conținutul unui fir de conversație și a genera o sinteză. Google indică însă că funcția are, cel puțin în acest moment, suport pentru un set limitat de limbi: engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, coreeană, portugheză și spaniolă. Separat de rezumatele din interiorul firelor, Google mai oferă și „AI Inbox” (rezumate mai largi pentru conversațiile pe care trebuie să le recuperezi) și opțiunea „Ask Gemini” pentru întrebări punctuale, dar aceste funcții „din afara” firelor individuale sunt descrise ca fiind disponibile doar pentru abonații Google AI Pro și Ultra din SUA. Cum dezactivezi rezumatele AI și care este compromisul Pentru utilizatorii care nu doresc ca Gemini să „citească” e-mailurile pentru a genera rezumate, opțiunea se poate opri din setările Gmail: intră în Settings ; în fila General , caută Google Workplace smart features ; apasă Manage Workplace smart features settings ; dezactivează funcțiile „smart” (bazate pe Gemini). Atenția principală: dezactivarea oprește toate funcțiile AI legate de Workspace, inclusiv integrarea cu Google Tasks (de exemplu, nu vei mai putea seta mementouri vorbind cu Gemini), conform explicațiilor din articol și din pagina de suport Google: Google Support . [...]
Cheltuielile OpenAI au urcat anul trecut la 34 mld. dolari, iar presiunea pe cash împinge compania spre eficientizare înainte de un posibil IPO , potrivit IT之家 , care citează un articol publicat de Financial Times . Conform informațiilor, OpenAI ar fi avut în 2025 cheltuieli totale de 34 miliarde de dolari (aprox. 156 miliarde lei). Structura costurilor indică un model de creștere puternic dependent de investiții: 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) pentru cercetare și dezvoltare, circa 6 miliarde de dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru vânzări și marketing, iar restul de aproximativ 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru infrastructură, operațiuni și alte costuri. Diferența dintre cheltuieli și venituri rămâne mare În același context, publicația notează că mai multe instituții media au relatat anterior că veniturile OpenAI ar fi fost de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei) anul trecut, mult sub nivelul cheltuielilor. Totodată, compania ar fi înregistrat o pierdere netă de 39 miliarde de dolari (aprox. 179 miliarde lei), semn că se află încă într-o etapă de investiții masive. De unde vin costurile și ce urmează Potrivit sursei, principalii factori care alimentează pierderile sunt investițiile continue în: achiziția de cipuri pentru putere de calcul; construirea de centre de date; recrutarea de specialiști. În paralel, OpenAI ar lucra la optimizarea modului de operare, inclusiv prin creșterea eficienței, temperarea ritmului de creștere a bugetului de cercetare și dezvoltare și reducerea proiectelor non-esențiale, în pregătirea pentru un IPO (ofertă publică inițială) în acest an, mai arată materialul. [...]
OpenAI alocă 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) pentru a accelera implementările de IA în companii , mizând pe o rețea globală de parteneri care să acopere partea considerată acum „factorul limitativ”: identificarea cazurilor de utilizare, reproiectarea fluxurilor de lucru, integrarea cu sistemele existente și managementul schimbării, potrivit OpenAI . Programul, numit OpenAI Partner Network , este gândit ca un cadru prin care parteneri din întreaga lume pot „construi, vinde și livra” soluții de inteligență artificială folosind produsele și modelele OpenAI. Miza operațională este scalarea adoptării în mediul enterprise (companii mari), unde provocarea nu mai este performanța modelelor, ci execuția: strategie, integrare sigură cu datele și sistemele interne, guvernanță și suport. Ce presupune rețeaua și cum sunt structurați partenerii OpenAI descrie rețeaua ca un program care face colaborarea „mai ușoară și mai flexibilă”, indiferent dacă partenerii co-vând, implementează, construiesc soluții sau conectează clienții la tehnologia OpenAI. Partenerii sunt recunoscuți în funcție de valoarea creată și primesc acces la resurse, instruire și suport pentru a-și construi practici de IA. Programul are trei niveluri, cu criterii ridicate privind performanța comercială și capacitatea de livrare: Select Advanced Elite Specializări și suport pentru implementări complexe Pe măsură ce platforma evoluează, partenerii vor putea obține specializări care să indice expertiză în zone „cu impact ridicat”, precum Codex , securitate cibernetică și agenți (sisteme care pot executa sarcini în mod semi-autonom, pe baza unor obiective). Scopul declarat este dublu: clienții să identifice mai ușor furnizori cu capabilități dovedite, iar partenerii să aibă o cale mai clară de dezvoltare a competențelor, în pas cu ritmul de livrare al produselor OpenAI. Separat, OpenAI spune că pilotează și un program de tip Forward Deployed Experts , destinat partenerilor implicați în implementări enterprise complexe. Inițiativa urmărește alinierea mai bună cu echipele OpenAI de „Forward Deployed Engineering” atunci când proiectele cer suport de implementare mai profund, iar participanții ar urma să aibă acces la tehnologii, „playbook”-uri (ghiduri operaționale) și tipare de transformare. Ținta de scalare: 300.000 de consultanți certificați până la final de 2026 Pe lângă investiția de 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei), OpenAI afirmă că își propune să instruiască și să abiliteze 300.000 de consultanți certificați până la finalul lui 2026 . În logica programului, această masă de competențe ar trebui să reducă blocajele de implementare din companii și să crească viteza cu care proiectele trec „de la ambiție la rezultate măsurabile”. În esență, OpenAI își poziționează rețeaua de parteneri ca o infrastructură de livrare: nu doar acces la modele, ci capacitate de integrare, reproiectare de procese și management al adoptării, la scară globală. [...]
