Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Franța alocă circa 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei) pentru a introduce un chatbot „suveran” în administrație, un instrument bazat pe modelele start-up-ului francez Mistral și destinat, în final, unui număr de aproximativ un milion de funcționari publici, potrivit Economedia.
Implementarea va începe cu o perioadă de probă de câteva luni, în care vor participa 10.000 de persoane, după care instrumentul ar urma să fie pus la dispoziția tuturor agenților. Costul estimat al proiectului include și accesul la modelele Mistral, conform cabinetului ministrului Acțiunii Publice și Conturilor, David Amiel.
Guvernul francez prezintă chatbotul ca un echivalent al ChatGPT, dar „într-o versiune suverană și securizată”, cu utilizări concrete în activitatea curentă a funcționarilor. Potrivit lui David Amiel, modelul va permite:
Ministrul a descris inteligența artificială drept „o oportunitate” și „o amenințare”, invocând explicit riscul ca Franța să devină dependentă de tehnologii non-europene. În același timp, obiectivul declarat este reducerea sarcinilor consumatoare de timp și a birocrației, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activitățile esențiale.
„Este clar că inteligența artificială este atât o oportunitate, cât și o amenințare.”
Informațiile au fost transmise de Ministerul Acțiunii Publice și Conturilor, potrivit AFP, citat de Mediafax, conform aceleiași surse.
Recomandate
Decizia SUA de a opri accesul străinilor la cele mai noi modele Anthropic ridică un risc operațional direct pentru companiile europene care se bazează pe AI americană , într-un moment în care UE încearcă să-și accelereze „suveranitatea tehnologică”, potrivit Politico . Departamentul Comerțului din SUA a ordonat vineri ca Anthropic să taie accesul cetățenilor non-americani la cele mai recente modele ale companiei. Anthropic a suspendat apoi accesul pentru toată lumea, inclusiv pentru cetățenii americani. Pentru Europa, episodul este prezentat ca prima situație în care Washingtonul „a tras efectiv ștecherul” la accesul europenilor la o tehnologie de vârf din SUA. Conceptul unui „kill switch” (un mecanism de oprire rapidă a accesului) – discutat până acum mai degrabă ca risc teoretic – devine astfel un exemplu concret de vulnerabilitate: dependența de modele AI și infrastructură controlate din afara UE poate întrerupe peste noapte produse, procese și servicii care au integrat aceste modele. Reacția politică: presiune pentru modele europene și capacitate de calcul În acest context, mai mulți politicieni europeni au cerut accelerarea dezvoltării de modele AI „de frontieră” (cele mai avansate, comparabile cu liderii globali) în Europa, pentru a evita rămânerea în urmă. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a spus că situația Anthropic „subliniază și mai mult nevoia Europei de suveranitate tehnologică”. Mesajul a fost reluat de eurodeputați din mai multe țări, care au avertizat că Europa nu își poate construi „stiva tehnologică” pe un acces ce poate fi oprit unilateral de un guvern străin. Mistral și finanțarea: „campionul” european intră în prim-plan O parte din reacții s-au concentrat pe Mistral, companie franceză văzută drept cel mai credibil concurent european în AI. Politico notează că Mistral ar fi în discuții pentru o rundă de finanțare de 3 miliarde euro (aprox. 15 miliarde lei), la o evaluare de 20 miliarde euro (aprox. 100 miliarde lei). Ce urmează: o săptămână de decizii și semnale politice Subiectul intră pe agenda mai multor reuniuni din zilele următoare, care pot influența direcția investițiilor și a politicilor publice: luni–miercuri: întâlnirea liderilor G7 în Franța; marți: dezbatere în Parlamentul European despre planurile Comisiei privind suveranitatea tehnologică; spre finalul săptămânii: reuniune a liderilor UE la Bruxelles. În paralel, o altă temă recurentă în reacțiile politice este nevoia de capacitate de calcul (resurse hardware pentru antrenarea modelelor avansate). Un eurodeputat german a cerut ca Bruxelles-ul să trateze mai serios planul de a construi mai multe „gigafabrici AI” – centre mari de calcul dedicate antrenării modelelor – iar o propunere separată vizează asocierea cu „puteri de mijloc” (precum Canada, Australia, Singapore și Regatul Unit) pentru a agrega resurse de calcul într-un consorțiu. [...]
Rezumatul automat al conversațiilor din Gmail, bazat pe Gemini , este disponibil global pentru conturile gratuite , iar utilizatorii îl pot dezactiva, însă cu un cost operațional: oprirea funcției taie accesul Gemini și la alte aplicații din suita Workspace, precum Drive și Tasks, potrivit Android Authority . Funcția apare ca „AI Overviews conversation summaries” și, conform unei actualizări dintr-o pagină de suport Google, este disponibilă pentru conturi plătite, Workspace și gratuite, la nivel global, pe Android, iOS și web. Publicația notează că, în practică, rezumatele pot apărea deocamdată doar pentru unele fire de e-mail, nu pentru toate. Ce se schimbă pentru utilizatori și ce limitări există Rezumatul din Gmail folosește Gemini pentru a analiza conținutul unui fir de conversație și a genera o sinteză. Google indică însă că funcția are, cel puțin în acest moment, suport pentru un set limitat de limbi: engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, coreeană, portugheză și spaniolă. Separat de rezumatele din interiorul firelor, Google mai oferă și „AI Inbox” (rezumate mai largi pentru conversațiile pe care trebuie să le recuperezi) și opțiunea „Ask Gemini” pentru întrebări punctuale, dar aceste funcții „din afara” firelor individuale sunt descrise ca fiind disponibile doar pentru abonații Google AI Pro și Ultra din SUA. Cum dezactivezi rezumatele AI și care este compromisul Pentru utilizatorii care nu doresc ca Gemini să „citească” e-mailurile pentru a genera rezumate, opțiunea se poate opri din setările Gmail: intră în Settings ; în fila General , caută Google Workplace smart features ; apasă Manage Workplace smart features settings ; dezactivează funcțiile „smart” (bazate pe Gemini). Atenția principală: dezactivarea oprește toate funcțiile AI legate de Workspace, inclusiv integrarea cu Google Tasks (de exemplu, nu vei mai putea seta mementouri vorbind cu Gemini), conform explicațiilor din articol și din pagina de suport Google: Google Support . [...]
Cheltuielile OpenAI au urcat anul trecut la 34 mld. dolari, iar presiunea pe cash împinge compania spre eficientizare înainte de un posibil IPO , potrivit IT之家 , care citează un articol publicat de Financial Times . Conform informațiilor, OpenAI ar fi avut în 2025 cheltuieli totale de 34 miliarde de dolari (aprox. 156 miliarde lei). Structura costurilor indică un model de creștere puternic dependent de investiții: 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) pentru cercetare și dezvoltare, circa 6 miliarde de dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru vânzări și marketing, iar restul de aproximativ 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru infrastructură, operațiuni și alte costuri. Diferența dintre cheltuieli și venituri rămâne mare În același context, publicația notează că mai multe instituții media au relatat anterior că veniturile OpenAI ar fi fost de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei) anul trecut, mult sub nivelul cheltuielilor. Totodată, compania ar fi înregistrat o pierdere netă de 39 miliarde de dolari (aprox. 179 miliarde lei), semn că se află încă într-o etapă de investiții masive. De unde vin costurile și ce urmează Potrivit sursei, principalii factori care alimentează pierderile sunt investițiile continue în: achiziția de cipuri pentru putere de calcul; construirea de centre de date; recrutarea de specialiști. În paralel, OpenAI ar lucra la optimizarea modului de operare, inclusiv prin creșterea eficienței, temperarea ritmului de creștere a bugetului de cercetare și dezvoltare și reducerea proiectelor non-esențiale, în pregătirea pentru un IPO (ofertă publică inițială) în acest an, mai arată materialul. [...]
OpenAI alocă 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) pentru a accelera implementările de IA în companii , mizând pe o rețea globală de parteneri care să acopere partea considerată acum „factorul limitativ”: identificarea cazurilor de utilizare, reproiectarea fluxurilor de lucru, integrarea cu sistemele existente și managementul schimbării, potrivit OpenAI . Programul, numit OpenAI Partner Network , este gândit ca un cadru prin care parteneri din întreaga lume pot „construi, vinde și livra” soluții de inteligență artificială folosind produsele și modelele OpenAI. Miza operațională este scalarea adoptării în mediul enterprise (companii mari), unde provocarea nu mai este performanța modelelor, ci execuția: strategie, integrare sigură cu datele și sistemele interne, guvernanță și suport. Ce presupune rețeaua și cum sunt structurați partenerii OpenAI descrie rețeaua ca un program care face colaborarea „mai ușoară și mai flexibilă”, indiferent dacă partenerii co-vând, implementează, construiesc soluții sau conectează clienții la tehnologia OpenAI. Partenerii sunt recunoscuți în funcție de valoarea creată și primesc acces la resurse, instruire și suport pentru a-și construi practici de IA. Programul are trei niveluri, cu criterii ridicate privind performanța comercială și capacitatea de livrare: Select Advanced Elite Specializări și suport pentru implementări complexe Pe măsură ce platforma evoluează, partenerii vor putea obține specializări care să indice expertiză în zone „cu impact ridicat”, precum Codex , securitate cibernetică și agenți (sisteme care pot executa sarcini în mod semi-autonom, pe baza unor obiective). Scopul declarat este dublu: clienții să identifice mai ușor furnizori cu capabilități dovedite, iar partenerii să aibă o cale mai clară de dezvoltare a competențelor, în pas cu ritmul de livrare al produselor OpenAI. Separat, OpenAI spune că pilotează și un program de tip Forward Deployed Experts , destinat partenerilor implicați în implementări enterprise complexe. Inițiativa urmărește alinierea mai bună cu echipele OpenAI de „Forward Deployed Engineering” atunci când proiectele cer suport de implementare mai profund, iar participanții ar urma să aibă acces la tehnologii, „playbook”-uri (ghiduri operaționale) și tipare de transformare. Ținta de scalare: 300.000 de consultanți certificați până la final de 2026 Pe lângă investiția de 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei), OpenAI afirmă că își propune să instruiască și să abiliteze 300.000 de consultanți certificați până la finalul lui 2026 . În logica programului, această masă de competențe ar trebui să reducă blocajele de implementare din companii și să crească viteza cu care proiectele trec „de la ambiție la rezultate măsurabile”. În esență, OpenAI își poziționează rețeaua de parteneri ca o infrastructură de livrare: nu doar acces la modele, ci capacitate de integrare, reproiectare de procese și management al adoptării, la scară globală. [...]
Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]
Restricțiile de export impuse de SUA au forțat Anthropic să oprească accesul la cele mai avansate modele pentru utilizatori străini , iar Comisia Europeană evaluează acum impactul asupra utilizatorilor din UE și avertizează că măsurile de acest tip nu ar trebui să ducă la discriminarea partenerilor, potrivit IT Home . Miza pentru Europa este una operațională și de politică tehnologică: dacă accesul la modele de vârf devine volatil din cauza deciziilor de securitate națională ale SUA, companiile și instituțiile europene pot rămâne fără instrumente critice, inclusiv în zona de apărare cibernetică, în timp ce UE își reiterează obiectivul de „autonomie tehnologică”. Ce s-a întâmplat: Anthropic a „dezactivat brusc” modelele de top pentru toți utilizatorii Materialul citează Reuters, care relatează că Anthropic a anunțat vineri că, la cererea guvernului american și invocând motive de securitate națională, trebuie să oprească accesul „pentru persoane străine” la modelele sale de inteligență artificială Mythos 5 și Fable 5. În acest context, compania ar urma să „dezactiveze brusc” cele mai avansate modele ale sale pentru utilizatori, ceea ce ridică întrebări despre continuitatea accesului la astfel de servicii în afara SUA. Reacția Comisiei Europene: evaluare de impact și avertisment privind nediscriminarea Comisia Europeană a transmis, duminică (ora locală), că analizează efectele reale ale directivei americane de control al exporturilor care vizează Anthropic. În același timp, executivul european a insistat că măsurile de acest tip nu ar trebui să fie discriminatorii față de parteneri. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a argumentat că noile modele de înaltă performanță pot aduce beneficii, inclusiv pentru apărarea cibernetică, dar vin și cu riscuri serioase de securitate cibernetică ce trebuie gestionate. „Considerăm că măsurile de urgență adoptate în aceste circumstanțe nu ar trebui să discrimineze partenerii.” De ce contează pentru UE: dependență de furnizori externi și „autonomie tehnologică” Regnier a mai spus că episodul „arată încă o dată” nevoia ca Europa să-și întărească autonomia tehnologică și că instituțiile europene evaluează îndeaproape ce efecte concrete va avea situația asupra utilizatorilor de servicii din Europa. În acest moment, Comisia nu detaliază ce măsuri ar putea urma, ci indică faptul că analiza este în desfășurare și vizează impactul practic asupra utilizatorilor din UE. [...]
