Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta a rescris termenii care i-ar fi permis să își antreneze IA pe site-urile clienților, după reacții negative din partea companiilor și a presei, potrivit The Next Web. În versiunea revizuită a documentului, cuvântul „train” („antrena”) nu mai apare, însă criticii spun că schimbarea nu închide complet subiectul.
Modificarea a fost făcută târziu, vineri, după plângeri venite de la clienți business, a relatat Gizmodo. Meta a transmis într-o declarație pentru Mercury News:
„V-am auzit și vrem să clarificăm.”
Meta susține că termenii de „crawling” (accesare automată a paginilor web cu programe de tip crawler/bot) s-au aplicat „întotdeauna” doar produselor sale de publicitate și business, iar acum această limitare este formulată explicit în document. În același timp, compania spune că nu își schimbă modul în care funcționează crawler-ele web.
Termenii ar urma să intre în vigoare pe 30 octombrie, iar companiile îi acceptă prin simpla continuare a utilizării produselor comerciale Meta.
News/Media Alliance, organizație care reprezintă editori din SUA, consideră că „reparația” limitează doar scopurile pentru care Meta poate folosi conținutul. Potrivit Mercury News, purtătorul de cuvânt Sam Quigley a spus că eliminarea „training”-ului din lista de utilizări nu înseamnă că practica este interzisă în mod expres.
„Încă este potențial pe masă.”
Quigley a mai atras atenția că termenii nu precizează că Meta va respecta robots.txt — fișierul prin care site-urile indică roboților ce pagini pot sau nu pot vizita.
Formularea termenilor acoperă date colectate de „web scrapers, bots, spiders, crawlers și user agents” (categorii de programe automate care navighează și colectează conținut de pe web). Contextul este extinderea „agenților IA” pe internet, care crește presiunea pe regulile tradiționale de acces automatizat la conținut.
În paralel, Meta își accelerează strategia de IA după lansarea Muse, iar în piață apar și instrumente dedicate „agenților” — inclusiv produse dezvoltate de startup-uri precum Firecrawl.
Recomandate
Bill Gates pregătește o extindere a campaniei pentru siguranța inteligenței artificiale, mizând pe influența directă asupra directorilor executivi , potrivit The Next Web , care citează un material Axios bazat pe surse anonime. Miza este una de reglementare: Gates ar urmări reguli mai ferme într-un moment în care, susțin sursele, consideră că autoritățile reacționează prea lent la accelerarea capabilităților modelelor și la incidentele de securitate. Conform relatării, Gates „se sprijină personal” pe lideri de business și ia în calcul o mobilizare majoră a resurselor sale pentru această agendă, fără ca forma exactă a campaniei să fie încă definită. Axios notează și o replică atribuită lui Gates, spusă unei persoane consultate pe tema siguranței IA: „Pot ajunge la directori executivi pe tema asta mai bine decât poți tu.” De ce își schimbă Gates abordarea Sursele citate de Axios spun că Gates a devenit tot mai îngrijorat de trei evoluții: creșterea capabilităților modelelor, incidente de securitate „alarmante” și ceea ce el percepe drept reglementare slabă. În timp ce își pregătea argumentele pentru reguli mai stricte, ar fi discutat pe larg cu directori din domeniul IA, cercetători și susținători ai siguranței, inclusiv cu CEO-ul Anthropic, Dario Amodei . Acest proces l-ar fi făcut să considere limitarea riscurilor IA drept una dintre cele mai importante teme ale vieții sale, potrivit acelorași surse. Ce propuneri a avansat deja Materialul trece în revistă poziționări recente ale lui Gates, care indică direcția posibilă a demersului: în 2023, a scris că „riscurile IA sunt reale, dar gestionabile”; în august, a cerut instituții noi pentru coordonarea politicilor de IA, „locuri de muncă rezervate oamenilor” și o taxă pe „jetoane IA” și roboți; luna trecută, a avertizat că IA ar putea provoca „un miliard de decese” și a dus argumentele în podcastul lui Ezra Klein. Presiune pe reglementare, tensiune cu Washingtonul Axios mai susține că apelurile lui Gates pentru reglementare puternică l-ar putea aduce în conflict cu administrația Trump, descrisă ca favorizând o abordare mai relaxată. Potrivit relatării, administrația ar fi organizat un grup de oficiali de rang înalt care să „supravegheze industria” printr-un pact voluntar de siguranță. Separat, unele persoane cu care Gates ar fi discutat au descris această ofensivă drept un „comeback tour”, interpretat ca o încercare de refacere a moștenirii sale publice afectate de asocierea din trecut cu Jeffrey Epstein. Gates a spus, potrivit Axios, că înțelege că unii îi pot respinge avertismentele din acest motiv. [...]
Meta a pariat până la 200 mld. dolari (aprox. 920 mld. lei) pe infrastructura AI fără certitudini , iar nota de plată începe să se vadă în numerar: fluxul de numerar liber (free cash flow) a scăzut cu 91% în trimestrul al doilea, potrivit The Next Web , care citează declarații ale lui Mark Zuckerberg și date financiare recente. Zuckerberg a spus că Meta s-a angajat la cheltuieli de „100 mld. dolari sau 200 mld. dolari” pentru infrastructura de inteligență artificială înainte ca cineva din companie să-i poată confirma că investiția „va funcționa”. Publicația notează că el l-a întrebat pe șeful AI al companiei, Alexandr Wang , dacă este sigur, iar răspunsul a fost că „nu era deloc clar” că va funcționa, conform Bloomberg . Presiunea se mută de la venituri la cash În relatarea The Next Web, problema nu este creșterea veniturilor, ci consumul de numerar generat de investițiile masive. Veniturile Meta au urcat cu 28% la 60,8 mld. dolari (aprox. 280 mld. lei), însă profitul a scăzut cu 14%, iar ghidajul de cheltuieli de capital (capex) a fost ridicat la 130–145 mld. dolari (aprox. 600–670 mld. lei), față de 72 mld. dolari (aprox. 330 mld. lei) anul trecut. Indicatorul care a atras atenția investitorilor este fluxul de numerar liber: Meta a raportat o scădere de 91% în trimestrul al doilea, la 784 mil. dolari (aprox. 3,6 mld. lei), de la 8,55 mld. dolari (aprox. 39 mld. lei) cu un an înainte. Cât din „pariu” se vede în raportări The Next Web subliniază că nu toate angajamentele de cheltuieli apar direct în bilanț. Un studiu Nikkei (menționat de publicație) estimează datoria „în afara bilanțului” (off-balance-sheet, adică obligații contractuale care nu sunt raportate ca datorie clasică) a Meta la circa 420 mld. dolari (aprox. 1.930 mld. lei), dintre care 27 mld. dolari (aprox. 124 mld. lei) ar fi legate de un centru de date din Louisiana. Prin comparație, Alphabet publică un indicator agregat: la final de iunie, compania a raportat 811 mld. dolari (aprox. 3.730 mld. lei) cheltuieli viitoare contractate, în creștere cu aproximativ 500 mld. dolari (aprox. 2.300 mld. lei) într-un singur trimestru, potrivit unui material The Next Web menționat în articol. Meta nu a publicat un total comparabil, iar The Next Web notează că cifra de 100–200 mld. dolari invocată de Zuckerberg într-un podcast este o estimare proprie, care nu poate fi verificată de investitori într-o raportare oficială. Ce urmează: următorul test, pe 21 octombrie Următorul reper pentru piață este 21 octombrie, când Meta își publică rezultatele pe trimestrul al treilea după închiderea ședinței de tranzacționare. Acțiunea este în creștere cu peste 12% de la începutul anului, dar a scăzut cu 8% după ultimul raport, mai notează publicația. [...]
Inteligența artificială ar putea împinge PIB-ul SUA la 44.000 de miliarde de dolari până în 2030 , potrivit unui model economic intern al Anthropic , relatează news.ro . Estimarea ar însemna o creștere de la „puțin peste 30.000 de miliarde de dolari” în prezent, pe fondul accelerării capacităților AI. Declarațiile au fost făcute de Jack Clark , cofondator al Anthropic, sâmbătă, la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok. Clark a spus că îmbunătățirea rapidă a AI va accelera schimbările „în toate domeniile de activitate”. „Știu că pare foarte puțin plauzibil, dar aceasta este una dintre implicațiile faptului că tehnologia continuă să se îmbunătățească.” Ce ar presupune, economic, un astfel de scenariu Potrivit lui Clark, o expansiune de această magnitudine ar implica apariția unor industrii și invenții noi, care să susțină o creștere puternică a producției economice americane. El a argumentat, totodată, că AI contribuie deja la accelerarea semnificativă a descoperirilor științifice. Miza pentru companii și autorități: reguli mai stricte În același timp, cofondatorul Anthropic a avertizat că amploarea transformărilor generate de AI impune o cooperare internațională mai strânsă pentru stabilirea unor reguli de reglementare „neobişnuit de stricte şi serioase”, adaptate impactului tehnologiei. Estimarea privind PIB-ul este prezentată ca rezultat al unui model intern al companiei și este tratată chiar de autorul ei ca fiind, cel puțin la prima vedere, dificil de crezut; materialul nu oferă detalii despre metodologia modelului sau despre ipotezele folosite. [...]
Google DeepMind spune că Argon scrie deja peste 75% din cod, dar fără „accelerare” măsurabilă a cercetării AI potrivit The Next Web , care relatează declarațiile lui Sergey Brin și concluziile din raportul intern de siguranță pentru Gemini 4 Argon. Brin a afirmat, într-o discuție despre Gemini 4 Argon, că Google „începe să urce pe banda RSI” (îmbunătățire recursivă, adică AI care ajută la construirea unei versiuni mai bune de AI). În esență, modelul și cercetătorii „lucrează mână în mână” la următoarea generație Gemini, ceea ce ar putea scurta ciclurile de dezvoltare. Business Insider a relatat inițial despre roundtable, iar Google a distribuit ulterior videoclipul. Ce arată raportul de siguranță: mult cod generat de AI, dar control uman și efect limitat Raportul de „safety and security” publicat de Google DeepMind pentru Argon (PDF) concluzionează că nu există „nicio accelerare semnificativă de la un capăt la altul” a cercetării și dezvoltării în AI, indiferent dacă este „condusă de AI” sau nu. Riscul asociat cu AI care accelerează cercetarea AI este evaluat ca „în prezent scăzut”. În același timp, documentul descrie o automatizare substanțială a muncii de inginerie: „Majoritatea” codului de producție și a remedierilor de erori sunt redactate de agenți AI, însă modificările rămân supuse revizuirii umane înainte de trimitere. „Cea mai mare parte” a codului de producție la Google DeepMind este acum în proporție de peste 75% scrisă de AI. Ponderea cererilor de integrare a codului (pull requests) complet delegate a crescut de la 7,5% în aprilie la 11,9% în septembrie. Aproximativ 88% încă necesită ghidaj uman repetat sau cod scris de un om. Raportul mai notează că oamenii rămân esențiali în alegerea direcțiilor de cercetare, proiectarea experimentelor și diagnosticarea problemelor de antrenare. În testele interne pe sarcini de cercetare AI, Argon rezolvă doar circa jumătate dintre provocări; automatizarea completă ar necesita un scor „aproape perfect”. Ritmul de îmbunătățire: creștere ușor mai mare, dar „nesemnificativă statistic” Google urmărește îmbunătățirea Gemini printr-un indice intern construit din 92 de benchmark-uri. Raportul indică o creștere de la 0,091 puncte pe lună înainte de 1 aprilie 2026 la 0,118 puncte pe lună după această dată, diferență pe care o descrie drept nesemnificativă statistic. Argon se situează peste această tendință, însă explicația avansată este una operațională, nu „auto-accelerare” prin AI: mai multe investiții și mai multă putere de calcul pentru antrenare. De ce contează: RSI intră în zona de reglementare, înainte să fie demonstrat pe deplin Chiar dacă raportul nu găsește o accelerare end-to-end, discuția despre RSI se mută rapid în zona de politici publice. În material sunt menționate două semnale relevante: un raport (Gladstone AI) bazat pe interviuri cu cercetători de la Anthropic, OpenAI și Google DeepMind, în care „cei mai mulți” cred că RSI ar putea începe în trei până la 12 luni, posibil mai devreme în absența unei intervenții a guvernului SUA; congresmanul american Ro Khanna, care a spus că plănuiește un proiect de lege pentru a interzice AI care se auto-îmbunătățește, în timp ce OpenAI a cerut SUA să conducă stabilirea unor standarde globale. Pentru companii, miza imediată nu este doar viteza cu care apar modele noi, ci și cum vor arăta obligațiile de control, audit și responsabilitate atunci când AI ajunge să contribuie direct la propria evoluție, chiar și parțial. [...]
OpenAI alocă 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) pentru a finanța verificarea și dezvoltarea rezultatelor matematice generate de AI , într-o mișcare menită să reducă tensiunile din comunitatea academică după acuzații de plagiat legate de o problemă veche de aproape un secol, potrivit Antena 3 . Donația merge către fundația Simons , axată pe matematică, și vine după ce Asociația pentru Matematică Umană (AHM) a criticat compania de inteligență artificială pentru modul în care a comunicat „rezolvarea” unei probleme majore din matematică, în contextul în care au apărut suspiciuni că rezultatele s-ar fi bazat pe munca altor cercetători. De ce contează: bani pentru „audit” științific al rezultatelor produse de AI OpenAI spune că finanțarea are ca scop să „ajute matematicienii să examineze, să înțeleagă și să dezvolte rezultatele produse de inteligența artificială”, inclusiv rezultate publicate recent. Practic, compania încearcă să mute discuția din zona de dispută privind prioritatea științifică într-un cadru de evaluare și validare făcut de comunitatea de specialitate. În postarea de pe rețeaua X, OpenAI a transmis că vrea să sprijine transformarea progreselor din AI „într-o înțelegere umană mai profundă și în noi descoperiri”. Contextul acuzațiilor: Navier–Stokes și disputa privind prioritatea În septembrie, OpenAI a anunțat că un model AI nelansat încă ar fi rezolvat o problemă majoră legată de ecuațiile Navier–Stokes , asociate cu descrierea mișcării fluidelor pe baza celei de-a doua legi a lui Newton. Potrivit materialului, problema îi pune în dificultate pe matematicieni de aproape un secol. Conform TechCrunch, doi matematicieni au spus că erau aproape de un rezultat similar și au pus sub semnul întrebării dacă activitatea OpenAI s-a bazat pe munca lor. OpenAI a negat că ar fi văzut lucrările acestora. Unul dintre matematicieni, Levent Alpöge, lucrează la Anthropic și colabora în nume propriu. AHM a criticat public demersul OpenAI, afirmând că: „Matematicienii nu au cerut ca această muncă să fie făcută” și acuzând compania de „totală lipsă de respect față de normele cercetării științifice”. Cum vor fi folosiți banii și ce mai include pachetul de finanțare OpenAI precizează că cei 5 milioane de dolari vor finanța: „ateliere, conferințe și programe speciale”; acces la modelele OpenAI și la resurse de calcul pentru cercetătorii sprijiniți de fundația Simons. Inițiativa are, în total, finanțare și resurse de 15 milioane de dolari, oferite împreună de fundația Simons, Anthropic și OpenAI, potrivit articolului. [...]
Amazon mizează pe „dispozitive ambientale” cu AI care ar putea reduce dependența de aplicații , iar pariul are implicații operaționale directe: hardware care rulează „în fundal”, captează context din viața utilizatorului și livrează automat sarcini, mementouri și informații. La TechCrunch Disrupt, Panos Panay , SVP Devices, Alexa & Leo, a descris această direcție ca următorul pas în calculul personal, potrivit TechCrunch . Panay a susținut că interacțiunea actuală cu smartphone-ul presupune ca utilizatorul „să-și amintească” ce să ceară dispozitivului, în timp ce viitorul ar porni de la „dispozitive ambientale” care folosesc senzori și inteligență artificială pentru a identifica ce e de făcut, fără comenzi explicite. „Cred că ne îndreptăm spre o lume care începe cu dispozitive ambientale.” Ce înseamnă „ambient” în viziunea Amazon: Bee, înregistrare pasivă și note automate Cea mai concretă intrare a Amazon în această zonă este setul de dispozitive Bee prezentat joi: o brățară purtabilă (care poate fi detașată și purtată ca pandantiv) și un dispozitiv de mărimea unui card, care se prinde magnetic pe spatele smartphone-ului. TechCrunch le leagă de lansarea noilor purtabile AI Bee (context publicat separat, în același site). Funcțional, aceste gadgeturi: înregistrează pasiv audio și generează note despre zi; extrag „to-do”-uri, mementouri și „insight”-uri (informații utile) la care utilizatorul poate reveni ulterior. Miza operațională: AI care „înțelege ce ai nevoie”, nu „dă-mi aplicația” Panay a descris o tranziție în care cererea „dă-mi aplicația pentru asta” devine mai puțin relevantă, pe măsură ce tot mai multe sarcini sunt rezolvate prin AI, pe baza contextului captat de senzori. „Da, cred că transformarea asta vine. Cred că asta este următoarea generație.” În același timp, el a nuanțat că nu vede un singur tip de dispozitiv care să înlocuiască toate celelalte (de exemplu, smartphone-ul), ci mai degrabă un „strat de inteligență” care le conectează și trebuie să fie util în practică. Confidențialitatea, condiție de funcționare pentru dispozitivele care „ascultă” Pentru a limita riscurile de confidențialitate, TechCrunch notează că dispozitivele Bee nu stochează audio brut din conversații: procesează în timp real și șterg apoi. Transcrierile sunt criptate cu chei create și controlate de dispozitiv, iar accesul altor persoane — inclusiv angajați Amazon — nu ar fi posibil fără partajare intenționată din partea utilizatorului. Panay a spus că protecția datelor a fost o considerentă-cheie în proiectarea acestor dispozitive și că utilizatorii trebuie să aibă control. „Trebuie să le oferi clienților acel control.” [...]
