Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta își extinde supravegherea internă a muncii pentru a genera date de antrenare IA, printr-un instrument care va rula pe computerele și aplicațiile interne și va înregistra activitatea angajaților, inclusiv tastele apăsate și clicurile de mouse, potrivit G4Media. Miza operațională este dublă: compania își accelerează dezvoltarea de inteligență artificială folosind date „din producție”, dar crește și presiunea asupra angajaților într-un moment în care sunt așteptate noi reduceri de personal.
Instrumentul a fost comunicat angajaților marți și, conform informațiilor din material, va înregistra activitatea din sistemele interne pentru a fi folosită ca set de date la antrenarea tehnologiei de inteligență artificială. BBC a aflat că activitatea angajaților pe un computer Meta ar fi fost accesibilă companiei și înainte, însă utilizarea explicită a urmăririi și înregistrării în scop de instruire și îmbunătățire a instrumentelor IA este elementul nou.
Din descrierea din articol, noul instrument ar urma să ruleze pe:
și să înregistreze activitatea acestora pentru a o transforma în date de antrenare pentru modele de inteligență artificială.
Reacțiile interne citate de BBC indică tensiuni: un angajat care a cerut anonimatul a descris situația drept „foarte distopică”, iar o persoană care a părăsit recent compania a spus că este „doar cea mai recentă modalitate prin care ne impun IA pe gât”.
Schimbarea vine pe fondul restructurărilor. Meta a concediat deja aproximativ 2.000 de angajați în acest an, în valuri mai mici, iar angajații se așteaptă la pierderi de locuri de muncă mai mari în lunile următoare, conform articolului.
Totodată, luna trecută compania a adoptat o înghețare parțială a angajărilor, care „pare să aibă o amploare mai mare”: site-ul de recrutare folosit de Meta afișa aproximativ 800 de anunțuri în martie, iar acum promovează doar șapte. Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze eliminarea anunțurilor sau planurile de reduceri, potrivit materialului.
Din perspectivă operațională, Meta încearcă să-și alimenteze rapid proiectele de inteligență artificială cu date generate din activitatea internă, într-un moment în care Mark Zuckerberg s-a angajat să crească cheltuielile pentru IA în acest an și să poziționeze compania în fruntea tehnologiei. În același timp, măsura amplifică riscurile de climat intern și de retenție a talentelor, mai ales pe fondul concedierilor și al înghețării angajărilor descrise în articol.
Recomandate
Bill Gates cere reglementări obligatorii pentru AI, avertizând că un „buton de urgență” nu ajunge , pe fondul temerilor că tehnologia ar putea fi folosită abuziv și ar scăpa de sub control, potrivit Biziday . Într-un interviu acordat duminică postului american NBC, Gates a spus că, dacă inteligența artificială nu este ținută sub control, ar putea cauza „un miliard de morți” și i-a criticat pe factorii de decizie pentru că nu tratează subiectul suficient de serios. El a cerut implicarea „forțelor de ordine și politicienilor” în stabilirea măsurilor de protecție, inclusiv prin monitorizare, pe care o vede ca obligatorie. „Avem nevoie ca forțele de ordine și politicienii să participe la discuția despre cum arată măsurile de protecție și monitorizarea. Și acesta trebuie să fie un lucru obligatoriu.” De ce „butonul de oprire” nu rezolvă problema, în viziunea lui Gates Gates a criticat ideea că riscurile AI pot fi gestionate doar printr-un mecanism de tip „kill switch” (buton de oprire de urgență), argumentând că discuția trădează, uneori, lipsa de familiaritate tehnică a unor decidenți. „Nu este suficient să ai un buton. Încă nu am ajuns în punctul în care… acestea preiau controlul asupra computerelor în mod autonom și nu pot fi oprite. Așadar, această discuție… arată, într-un fel, cât de puțin familiarizați cu aspectele tehnice sunt unii oameni.” El a mai avertizat asupra riscului ca AI să ajungă în „mâini răuvoitoare”, descriind combinația dintre actori cu intenții rele și cele mai noi instrumente AI drept o amenințare fără precedent. Context: o inițiativă legislativă respinsă și presiune din industrie Declarațiile vin după ce o inițiativă a guvernului american de a introduce o lege care ar fi obligat companiile de AI să implementeze „butoane de urgență” în modelele lor a fost respinsă, notează publicația, citând informații apărute în The Guardian și Politico . În paralel, mai mulți directori din tehnologie, inclusiv Sam Altman și Elon Musk, s-au alăturat apelurilor pentru încetinirea dezvoltării AI, pe fondul unor incidente în care agenți AI ar fi desfășurat acțiuni fără acord. Gates a reluat astfel semnale de alarmă exprimate și de alți experți, într-un moment în care, potrivit Biziday, el publicase în august și un eseu despre riscurile AI pentru securitatea globală (menționat de publicație aici ). [...]
Donald Trump a respins ideea unei cooperări SUA–China în inteligența artificială , argumentând că Washingtonul are un avans pe care vrea să-l păstreze, potrivit Agerpres . Mesajul indică o linie mai dură care poate influența direct companiile de tehnologie și fluxurile de investiții din AI, într-un context în care colaborarea transfrontalieră este esențială pentru cercetare, infrastructură și acces la piețe. Declarația vine după o „discuție importantă” pe tema AI pe care Trump spune că a avut-o în această săptămână cu președintele chinez Xi Jinping . La Casa Albă , Trump a folosit termenul preferat de el, „super-inteligență” (SI), pentru a descrie subiectul discuției. De ce contează pentru industrie și investiții Trump a susținut că Beijingul ar urmări să încetinească progresul american și a invocat poziția dominantă a SUA în domeniu. În această logică, o „integrare” a inițiativelor ar însemna, în viziunea sa, deschiderea unui acces reciproc care ar reduce avantajul competitiv. „Ceea ce vor ei să facă este să ne oprească progresul, pentru că suntem mult înaintea Chinei și intenționăm să ne păstrăm acest avans.” Ce a spus, concret, despre „integrare” Trump a insistat că nu vrea ca SUA să „integreze” inițiativele privind AI cu cele ale Chinei, tocmai pentru că „avem un avans considerabil”. El a încheiat ideea cu o formulare care sugerează o abordare de tip „liderul nu își deschide tehnologia” în relația cu un competitor strategic. „Aș prefera să nu le integrăm, pentru că avem un avans considerabil.” „Când ești lider, nu deschizi accesul reciproc.” [...]
Bill Gates avertizează că inteligența artificială poate amplifica riscurile de securitate și cere reglementare , într-un context în care unele dintre cele mai importante companii din domeniu spun că sunt dispuse să încetinească dezvoltarea tehnologiei după incidente de securitate, potrivit Economica . Miliardarul american a declarat pentru NBC că „AI este cu siguranţă suficient de puternică pentru a declanşa evenimente care ar putea cauza un miliard de decese”, răspunzând unei întrebări despre capacitatea AI de a distruge omenirea. În același context, Gates a susținut că „nu a existat niciodată o armă mai puternică decât combinaţia dintre oamenii cu intenţii rele care folosesc cele mai noi instrumente AI”. De ce contează: presiune pentru reguli și supraveghere Întrebat dacă este nevoie de legislație pentru reglementarea AI, Gates a spus că „nimeni nu crede că autoreglementarea este suficientă”. El a adăugat că este necesară implicarea autorităților: „Este nevoie ca forţele de ordine şi politicienii să se implice în discuţia referitoare la cum vor arăta măsurile de protecţie şi de monitorizare”. Mesajul are relevanță directă pentru modul în care ar putea fi construită supravegherea publică a tehnologiilor AI: nu doar prin reguli voluntare ale industriei, ci prin măsuri de protecție și monitorizare discutate cu instituțiile statului. Context: companiile mari vorbesc despre încetinirea dezvoltării Dezbaterea privind reglementarea AI a revenit în prim-plan după ce OpenAI (creatorul ChatGPT) și Anthropic au transmis că sunt pregătite să încetinească ritmul dezvoltării tehnologiei, ca urmare a unei serii de incidente de securitate, mai notează publicația. [...]
Întâlnirea Trump–Xi a redeschis dialogul SUA–China pe IA fără acorduri concrete , dar cu semnale că cele două puteri nu vor să frâneze dezvoltarea tehnologiei, într-un moment în care competiția pentru cipuri avansate și controlul exporturilor rămâne un punct sensibil pentru industrie, potrivit Economica . Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că a avut „o întâlnire foarte productivă” cu președintele chinez Xi Jinping și că „se vor întâmpla lucruri extraordinare”. În același mesaj, Trump a susținut că liderului chinez „pare să-i placă” ideea schimbării denumirii „Inteligență Artificială” în „Superinteligență”. Ce semnal dă discuția despre IA: accelerare, nu „pauză” În contextul apelurilor de încetinire a dezvoltării IA, venite „în special dinspre Uniunea Europeană”, Trump a sugerat că SUA și China ar intenționa să nu frâneze dezvoltarea inteligenței artificiale. El se opune încetinirii ritmului, argumentând că SUA sunt „în avangardă” în domeniu. Pentru companii, miza este direct economică și operațională: dacă cele două superputeri mențin o linie de „accelerare”, presiunea pe investiții (infrastructură de calcul, cipuri, centre de date) și pe accesul la tehnologie de vârf rămâne ridicată, iar competiția se mută și mai mult în zona lanțurilor de aprovizionare. Cine a fost la recepție și ce lipsește din ecuație Trump a mai afirmat că „toți au fost de acord și aseară” cu privire la schimbarea denumirii, referindu-se la recepția pe care a găzduit-o joi în onoarea lui Xi. Printre participanți s-au numărat nume grele din industria tech americană: Elon Musk (xAI) Sam Altman (OpenAI) Jensen Huang (Nvidia) Tim Cook (Apple) Sundar Pichai (Alphabet) Jeff Bezos (Amazon) Michael Dell (Dell Technologies) Economica notează și un absent notabil: directorul general al Anthropic, Dario Amodei, descris ca un susținător important al reglementării IA — un detaliu relevant în contextul tensiunii dintre tabăra „accelerării” și cea a „frânării” prin reguli mai stricte. Context: rivalitate pe cipuri și armistițiu comercial prelungit Deși IA a fost un subiect cheie pe agenda discuțiilor, nu a fost anunțat niciun acord concret; în schimb, a fost „deschis un dialog” într-un domeniu în care SUA și China sunt rivale. În paralel, cele două țări au convenit să prelungească armistițiul comercial până pe 10 ianuarie , ceea ce suspendă escaladarea represaliilor prin taxe vamale și restricții, inclusiv în zone sensibile precum comerțul cu pământuri rare și produse de înaltă tehnologie. Pentru sectorul tehnologic, acest armistițiu reduce temporar riscul unor șocuri suplimentare în aprovizionare, fără să elimine însă disputa de fond legată de accesul Chinei la cipuri avansate. [...]
Administrația SUA vrea să schimbe termenul oficial folosit pentru AI , urmând să utilizeze în comunicarea guvernamentală expresia „super inteligență” („SI”) în loc de „inteligență artificială” („AI”), potrivit News , care relatează declarațiile făcute de Donald Trump la Adunarea Generală a ONU . În discursul de la ONU, Trump a susținut că noua formulare „sună mult mai bine” și că este „mult mai potrivită” decât „inteligență artificială”. El a argumentat că termenul „inteligență artificială” „sună ca și cum (această tehnologie) este falsă”, în timp ce, în opinia sa, AI „nu este falsă”. Ce schimbă, concret, această decizie Din informațiile prezentate, schimbarea vizează limbajul oficial al Guvernului american : de acum înainte, în comunicarea sa, administrația ar urma să folosească „super inteligență” în loc de „inteligență artificială”. Trump și-a exprimat și speranța ca „lumea” să adopte aceeași formulare, adăugând că rămâne de văzut dacă poate influența și alte guverne să urmeze acest neologism. „Bine ați venit în lumea super inteligenței, «SI».” „Vom vedea dacă am putere.” Contextul termenului „super inteligență”, așa cum apare în material În domeniu, „super inteligență” este descrisă ca stadiul în care AI ar depăși capacitățile de raționare și reflecție ale omului în toate domeniile . Materialul notează că, potrivit părerii generale, inclusiv cele mai avansate modele AI sunt încă departe de acest obiectiv. În acest cadru, anunțul are o miză operațională: dacă termenul se schimbă în comunicarea oficială a SUA, el poate influența modul în care instituțiile publice își formulează mesajele și, potențial, felul în care este descrisă tehnologia în spațiul public internațional. [...]
Amazon Web Services împinge „modelele decizionale” în producție cu un model open-source, mai ieftin decât un LLM complet , într-un moment în care dezvoltatorii caută tot mai mult „inteligență” potrivită pentru automatizare, nu pentru conversație, potrivit TechCrunch . AWS a lansat Strands Decider 2B , un model inspirat de Jev (TypeSafe), gândit să aleagă rapid între opțiuni prestabilite și să ofere un scor de încredere pentru decizia luată. Modelul, prezentat ca „high-speed” și „low-cost”, este complet open-source, disponibil imediat și suficient de mic pentru a rula local. Lansarea vine în aceeași săptămână în care OpenAI a anunțat o ofertă similară, semn că această categorie de modele — orientate pe decizie, nu pe generare de text — se aglomerează rapid. De ce contează pentru companii: cost și latență mai mici în fluxuri „agentice” Miza operațională este reducerea dependenței de modele mari de limbaj (LLM-uri) în pași de lucru unde nu e nevoie de capabilități „frontier” (cele mai avansate, dar și cele mai scumpe). Marc Brooker, „distinguished engineer” la Amazon, spune că nevoia a apărut în discuții cu clienți AWS, ale căror fluxuri de lucru cu agenți (agentic workflows) nu necesitau permanent un LLM complet. În formularea lui Brooker, modelul funcționează ca un „decider” pentru un pas dintr-un workflow: alege „următorul lucru de făcut” în funcție de starea curentă, într-un domeniu închis de răspunsuri. El susține că scorurile de încredere și setul limitat de opțiuni pot face acest pas mai „fiabil”, cu latență mai mică și, potențial, costuri mai reduse. „Ce mi-a stârnit inițial interesul la această clasă de modele a fost că sunt un decident perfect pentru un pas dintr-un flux de lucru — «care este următorul lucru pe care trebuie să-l fac aici, pe baza locului în care sunt?»” Ce este Strands Decider și cum diferă de un LLM Strands Decider este construit pe „torso”-ul unui LLM — în acest caz Qwen3.5-2B — însă, în loc să genereze text, livrează alegeri „calibrate” între opțiuni prestabilite. Cu alte cuvinte, este optimizat pentru selecție și evaluarea încrederii în selecție, nu pentru redactare sau dialog. Proiectul a pornit ca o încercare personală a lui Brooker, după ce a văzut Jev și a încercat să-și construiască propria variantă. Potrivit articolului, prototipul a ajuns pentru scurt timp pe primul loc în clasamentul Jevbench pentru modele din categoria sa de dimensiune, după care inginerii Amazon l-au „curățat” și l-au publicat prin Strands Labs — o organizație care dezvoltă instrumente și protocoale pentru implementarea agenților AI. Piața se aglomerează, dar avantajul nu e garantat TechCrunch notează că zeci de modele similare au apărut după ce TypeSafe a lansat ideea Jev, ceea ce arată interesul, dar ridică și întrebarea cât de valoroase vor fi în practică. Brooker indică drept provocare găsirea unui echilibru: optimizarea deciziilor rapide fără a compromite „inteligența” modelului (precizia și calibrarea), dar și fără a-i eroda capacitatea generală (cunoaștere, înțelegerea limbilor). „Există un echilibru foarte atent de găsit: vrei să-i împingi performanța pe acuratețe și calibrare pe aceste sarcini, fără să-i degradezi performanța în înțelegerea diferitelor limbi, în cunoașterea pe care o are — ceea ce îl face generalist, interesant și util.” În același timp, Brooker nu se așteaptă ca „frontier labs” să domine neapărat acest spațiu, argumentând că, pentru piețe mai mici, costul de a construi „ceva interesant” poate fi de ordinul sutelor sau miilor de dolari. Din perspectiva TypeSafe, CEO-ul și fondatorul Diogo Almeida spune că există percepția unui „gold rush”, dar că mulți ar subestima dificultatea de a face modelele cu adevărat inteligente și, deocamdată, nu vede competiție reală care să se contureze. „Înțeleg că oamenii cred că e o goană după aur, dar s-ar putea să subestimeze dificultatea de a face modelele cu adevărat inteligente.” [...]
