Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta își mută centrul de greutate operațional spre AI, inclusiv prin dezvoltarea unui „Zuckerberg” digital care să poată interacționa cu angajații în locul fondatorului, într-un proiect aflat încă la început, potrivit Ziarul Financiar, care citează Financial Times.
Grupul, evaluat la 1,6 trilioane de dolari (aprox. 7,4 trilioane lei), lucrează la personaje 3D fotorealiste bazate pe inteligență artificială, cu care utilizatorii ar putea interacționa în timp real, potrivit a patru persoane familiarizate cu subiectul. Compania ar fi început recent să prioritizeze un personaj AI inspirat de Mark Zuckerberg, conform a trei dintre aceste surse.
Una dintre surse spune că Zuckerberg este implicat personal în antrenarea și testarea versiunii sale animate, care ar putea oferi conversații și feedback angajaților. Personajul ar fi antrenat pe baza manierismelor, tonului și declarațiilor publice ale lui Zuckerberg, dar și pe reflecțiile sale recente despre strategiile companiei, astfel încât angajații „să se poată simți mai conectați” la fondator prin interacțiuni.
Demersul este prezentat ca parte a unei reorganizări mai ample a Meta în jurul AI. Potrivit unor persoane familiarizate cu situația, Zuckerberg a devenit tot mai implicat în coordonarea eforturilor de inteligență artificială, iar una dintre surse afirmă că petrece între cinci și zece ore pe săptămână programând pentru proiecte interne și participând la evaluări tehnice.
Proiectul „Zuckerberg AI” este separat de inițiativa de a construi un „agent CEO” care să îl sprijine în rolul său (de exemplu, prin găsirea rapidă a informațiilor), idee relatată pentru prima dată de Wall Street Journal, potrivit materialului.
În ultimul an, Zuckerberg ar fi accelerat investițiile, vorbind despre dezvoltarea unei „superinteligențe personale” și despre recuperarea decalajului față de rivali precum OpenAI și Google în construirea unor modele de ultimă generație.
Miercuri, Meta a lansat Muse Spark, descris ca un model mic, închis, „creat special pentru un scop precis”, destinat utilizării în produsele companiei, cu capabilități avansate în domenii precum raționamentul în sănătate și înțelegerea vizuală. Investitorii au reacționat pozitiv, iar acțiunile Meta au urcat cu 7% în ziua respectivă, potrivit informațiilor citate.
Meta a lansat în septembrie 2023 asistentul Meta AI și o serie de chatboți cu personalități diferite, inspirate de celebrități precum Snoop Dogg, care au acceptat folosirea vocii și imaginii. Așa-numitele „personaje AI” ar fi fost dezvoltate după ce Zuckerberg a observat succesul start-up-ului Character AI, mai ales în rândul utilizatorilor tineri, potrivit mai multor persoane familiarizate cu subiectul.
Ulterior, compania a lansat și „AI Studio”, care permite utilizatorilor să își creeze propriile personaje AI sau creatorilor să construiască versiuni AI ale lor pentru a discuta cu fanii. Inițiativele au generat însă controverse anul trecut, după relatări că utilizatorii generau personaje explicit sexuale, pe fondul preocupărilor publice și ale autorităților privind siguranța copiilor; din ianuarie, Meta a restricționat accesul adolescenților la personajele sale AI.
Recomandate
Meta AI actualizat mizează pe „tendințe” și recomandări ferme, ceea ce îl face util operațional în sarcini locale și creative, dar mai puțin neutru decât ChatGPT. Într-un test comparativ publicat de techradar.com , diferența majoră dintre cele două chatboți apare când utilizatorul cere mai mult decât fapte: Meta AI, bazat pe noul model Muse Spark, „trage” spre stratul social (opinii, trenduri, context local), în timp ce ChatGPT rămâne mai rezervat și mai echilibrat. Ce se schimbă, practic, pentru utilizatori Testele descrise indică o orientare mai „decisivă” a Meta AI: oferă sugestii concrete, ancorate în ideea de ce „se poartă” sau ce e „în discuție”, și își asumă mai ușor o recomandare finală. ChatGPT, în aceeași comparație, tinde să livreze răspunsuri mai generale, cu argumente pro și contra, evitând să împingă utilizatorul într-o direcție. Din perspectivă operațională, asta contează în special pentru sarcini unde utilizatorul vrea: idei locale și actuale (ce e „în trend” într-o zonă); inspirație creativă (stiluri, personaje, povești); un „imbold” către o decizie (nu doar opțiuni). Exemplele din test: local, stil, decizie Într-o întrebare despre activități „în trend” în zona utilizatorului, Meta AI a răspuns cu recomandări foarte specifice (inclusiv evenimente cu zi și oră), în timp ce ChatGPT a rămas la categorii generale și a indicat o pagină de turism local, fără să pretindă că știe ce discută oamenii „acum”. La o cerere de generare de imagine pornind de la o fotografie („cum ar arăta un look de vară pe mine”), diferența a fost mai ales de justificare: Meta AI a legat propunerea de trenduri discutate pe social media (de tip „Tenniscore” și „old money summer”), pe când ChatGPT a produs o imagine și o descriere, dar cu mai puțină explicație despre de ce acel stil ar fi „al verii”. Într-un scenariu de alegere între lucrat de acasă sau mers la cafenea, ChatGPT a livrat o listă clasică de avantaje/dezavantaje și a recomandat testare pe cont propriu. Meta AI, în schimb, a combinat argumente despre productivitate cu verificarea vremii și a dat o concluzie tranșantă: „azi câștigă cafeneaua”, plus sugestii de locuri din apropiere. Unde diferențele se estompează: sarcini tehnice La o cerere de a construi o mică aplicație web pentru urmărirea somnului și a consumului de cofeină, rezultatele au fost descrise ca fiind similare: ambele au generat o soluție comparabilă ca structură și utilitate, fără un avantaj net pentru Meta AI, în pofida poziționării sale. Ce urmează și cum ar trebui interpretat Concluzia testului este că alegerea devine una de „stil de asistență”: Meta AI pare mai potrivit când ai nevoie de sensibilitate la trenduri, localizare și o recomandare mai fermă, iar ChatGPT când vrei raționament mai neutru, fără „împingeri”. Publicația sugerează chiar o utilizare combinată, în funcție de tipul de sarcină. Limitare importantă: comparația este un test practic, realizat de un singur autor, pe un set de prompturi; articolul nu oferă o evaluare standardizată sau măsurători cantitative ale performanței. [...]
Atacurile repetate asupra locuinței lui Sam Altman ridică miza de securitate în jurul OpenAI , după ce poliția din San Francisco a anunțat arestarea a doi suspecți în legătură cu un nou incident cu focuri de armă, potrivit IT Home . Poliția a reținut doi suspecți — Amanda Tom (25 de ani) și Muhammad Tariq Hussain (23 de ani) — acuzați de „tragere din culpă” (incident cu armă de foc tratat ca infracțiune, fără intenție dovedită în acest stadiu), conform informațiilor citate de publicație din The San Francisco Standard. În raportul preliminar, incidentul ar fi avut loc duminică dimineața, la ora locală 01:40, când o berlină Honda cu două persoane ar fi trecut pe lângă locuința lui Altman, apoi s-ar fi oprit în fața casei. Ce spune raportul poliției despre incident Conform raportului de intervenție, coroborat cu imagini de supraveghere și declarațiile personalului de securitate al locuinței, pasagerul din dreapta ar fi scos mâna pe geam și ar fi tras un foc de armă spre latura proprietății dinspre Lombard Street. Agenții de pază au declarat că au auzit împușcătura, iar mașina a părăsit apoi zona. Camerele de supraveghere au surprins numărul de înmatriculare, iar poliția a identificat vehiculul și i-a oprit pe cei doi suspecți în zona 2000 Taylor Street. În urma percheziției la domiciliul acestora, polițiștii ar fi găsit trei arme de foc. Context: al doilea incident în două zile Acesta ar fi al doilea atac asupra locuinței CEO-ului OpenAI în decurs de două zile. Potrivit materialului, primul incident a avut loc vineri dimineața, când un bărbat de 20 de ani din Texas, Daniel Alejandro Moreno-Gama, ar fi aruncat un „cocktail Molotov” (sticlă cu material inflamabil) spre poarta metalică dinspre Chestnut Street, în jurul orei 03:40. Focul ar fi fost stins de personalul de securitate, iar momentul ar fi fost surprins de camere. OpenAI ar fi transmis că, la scurt timp după incident, echipa de securitate de la sediul companiei din Mission Bay a observat o persoană care semăna cu suspectul, care ar fi făcut amenințări la adresa clădirii; aceasta a fost ulterior reținută de poliție. În ambele cazuri, nu au fost raportate victime. De ce contează pentru industrie Seria de incidente evidențiază presiunea de securitate care poate apărea în jurul liderilor companiilor de inteligență artificială, într-un moment în care dezbaterea publică despre riscuri și efecte sociale se intensifică. IT Home notează că Altman a scris după incidentul cu dispozitiv incendiar: „Teama și anxietatea oamenilor față de inteligența artificială sunt rezonabile. Asistăm la cea mai mare transformare pe termen lung a societății, poate din istorie.” Potrivit sursei, Moreno-Gama a fost încarcerat vineri după-amiază în închisoarea comitatului San Francisco, fiind acuzat de tentativă de omor, incendiere și deținere sau fabricare de dispozitive incendiare, între altele. În cazul incidentului cu focuri de armă, ancheta este în desfășurare, iar acuzațiile menționate sunt cele comunicate în acest stadiu de poliție. [...]
Anthropic își împinge Claude direct în fluxul de lucru din Microsoft Word, vizând în primul rând revizuirea contractelor legale , într-o mișcare care poate muta valoare dinspre furnizorii specializați de tehnologie juridică către platformele de inteligență artificială integrate nativ în aplicațiile folosite zilnic de profesioniști, potrivit The Next Web . Anthropic a lansat pe 10 aprilie 2026 o versiune beta publică a „ Claude for Word ”, un add-in tip bară laterală pentru Microsoft Word pe Mac și Windows, disponibil prin Microsoft AppSource. Ideea centrală: utilizatorii nu mai trebuie să iasă din Word sau să copieze textul într-un instrument separat, iar fiecare modificare propusă de Claude apare ca „tracked change” (modificare urmărită) nativă, vizibilă în panoul de revizii, ca și cum ar fi intervenția unui coleg. De ce contează: AI-ul intră în „coloana vertebrală” a revizuirii juridice Anthropic poziționează explicit produsul pentru profesioniști care lucrează intens cu documente, „în special” pentru revizuire juridică, redactare de memorii financiare și editare iterativă. În lista de exemple, revizuirea contractelor legale este prima, cu solicitări sugerate precum: rezumarea termenilor comerciali cheie (părți, durată, lege aplicabilă, elemente „off-market”); semnalarea clauzelor care se abat de la standardele pieței, ordonate după severitate; transformarea clauzei de despăgubire (indemnizație) în una reciprocă și introducerea unui limbaj de rezervă standard; parcurgerea comentariilor din document și tratarea lor ca sarcini, cu modificări urmărite. Instrumentul este conceput să „înțeleagă” structuri complexe de document (numerotări juridice pe mai multe niveluri, termeni definiți, trimiteri interne, ierarhii de titluri) și să editeze clauze punctuale fără să strice formatarea din jur. Integrare în suita Office și acces: doar abonamentele de echipă și enterprise Claude for Word se conectează cu Claude pentru Excel și Claude pentru PowerPoint, astfel încât o singură conversație să poată continua între documente, foi de calcul și prezentări. Accesul este limitat, deocamdată, la: planul Claude Team, la 25 dolari/loc/lună (aprox. 115 lei); planurile Enterprise. În paralel, Anthropic este în discuții pentru o investiție de 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) într-un joint venture susținut de private equity, menit să accelereze adopția în companii prin integrarea Claude în fluxurile de lucru ale firmelor din portofoliile fondurilor de investiții. Semnal pentru piață: presiune pe furnizorii de tehnologie juridică Materialul plasează lansarea în contextul intrării accelerate a Anthropic în zona juridică, după un plugin legal pentru platforma „Claude Cowork” lansat pe 2 februarie 2026. Reacția bursieră de atunci a fost abruptă: Thomson Reuters a scăzut cu 16%, RELX cu 14%, iar Wolters Kluwer cu 13% într-o singură sesiune (3 februarie), pe fondul unei pierderi estimate de 285 miliarde de dolari din capitalizarea companiilor din software și tehnologie juridică. În același timp, The Next Web notează că nu toată lumea a considerat vânzarea drept proporțională: publicația Artificial Lawyer a argumentat că arhivele proprietare de jurisprudență ale Thomson Reuters și LexisNexis rămân un avantaj competitiv greu de replicat de un add-in generalist. Mai mult, LexisNexis a integrat ulterior pluginul legal al Anthropic în suita sa Protégé de AI generativ, sugerând o strategie de „absorbție” a tehnologiei, nu doar competiție frontală. Limitări și risc operațional: verificarea rămâne pe umerii avocatului O problemă nerezolvată este răspunderea profesională. Claude for Word nu are acces la o bază de date de cercetare juridică în timp real și nu poate verifica dacă spețele citate există. The Next Web amintește un episod din mai 2025, când un document depus de avocații Anthropic într-un litigiu de copyright din California de Nord a inclus o trimitere „halucinată” (o citare inventată), după ce un avocat a folosit Claude pentru formatarea unei referințe. Judecătorul magistrat american a numit situația: „o problemă foarte serioasă și gravă”. Documentația pentru Claude for Word precizează că toate rezultatele trebuie revizuite de un avocat, însă rămâne de văzut dacă această condiție este suficientă pentru a limita riscul și dacă economiile de timp obținute depășesc costul suplimentar al verificării. [...]
Un agent AI pus să conducă un magazin cu un buget de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) a dat rapid rateuri operaționale, iar echipa umană a fost nevoită să intervină ca să evite blocaje , arată Libertatea , care relatează despre un experiment al startup-ului Andon Labs din San Francisco. Andon Labs a creat un agent AI numit Luna și i-a dat misiunea să deschidă și să administreze un magazin fizic, cu acces la internet și un card de credit, după ce cofondatorii Lukas Petersson și Axel Backlund au închiriat un spațiu comercial pentru trei ani. Obiectivul era ca agentul să construiască „de la zero” un magazin profitabil, gestionând inclusiv designul, aprovizionarea și angajarea personalului, cu intervenție umană minimă. Potrivit relatării, Luna a fost construită folosind Claude Sonnet 4.6 de la Anthropic. Unde s-a rupt lanțul: execuție slabă în managementul de zi cu zi Luna a ales un format de boutique, „Andon Market”, cu produse diverse – de la cărți și lumânări la jocuri și articole promoționale personalizate. Însă problemele au apărut imediat în zona de operare, acolo unde retailul depinde de proceduri și coordonare. Concret, experimentul a scos în evidență mai multe vulnerabilități: recrutare superficială : interviuri telefonice scurte, de 5–15 minute; transparență inconsistentă : agentul nu le spunea mereu candidaților că este o inteligență artificială, decât dacă era întrebat direct; planificare defectuoasă : în ziua deschiderii, Luna nu a reușit să organizeze eficient programul angajaților, iar cofondatorul Lukas Petersson spune că a fost nevoie de intervenția echipei pentru a asigura prezența personalului; inconsistență de brand : logo-ul creat de agent (o față zâmbitoare generică) apărea diferit pe materiale promoționale; decizii discutabile la angajare : Luna a refuzat candidați considerați promițători (de exemplu, studenți la informatică) pe motiv că nu aveau experiență în retail, decizie criticată în material ca semn al lipsei de „judecată umană”. De ce contează pentru companii: „agentul AI” nu înlocuiește încă funcțiile critice Dincolo de componenta spectaculoasă a testului, concluzia practică este că, în forma actuală, un agent AI poate gestiona unele sarcini, dar se poate bloca în activități aparent banale, cu impact direct în costuri și continuitatea operațiunilor (programarea oamenilor, comunicarea cu candidații, coerența execuției). Andon Labs a precizat că experimentul este controlat și că persoanele care lucrează în magazin sunt angajate oficial de companie, cu salariu garantat și protecții legale. Petersson a spus că obiectivul principal este evaluarea capabilităților modelelor actuale de inteligență artificială și identificarea limitelor lor. În același context, Libertatea notează că un studiu realizat de cercetători de la Carnegie Mellon a indicat dificultăți ale agenților AI în sarcini simple, precum gestionarea unei interfețe sau interpretarea corectă a conversațiilor colegilor. [...]
xAI a suspendat pe termen nelimitat uzina de reciclare a apei pentru răcirea supercomputerului Colossus , ceea ce redeschide riscul ca proiectul din Memphis (Tennessee) să ajungă să folosească apă potabilă din acviferul local, cu potențial impact asupra alimentării comunităților, potrivit Antena 3 . Decizia de oprire a construcției instalației de reciclare a fost relatată de Fox 13, care citează un inginer xAI vorbind pentru The Daily Memphian despre un proiect „suspendat pe termen nelimitat”. Inițial, xAI promisese că va folosi o uzină proprie de reciclare a apelor uzate pentru răcirea supercomputerului, astfel încât să nu mai fie nevoie de extragerea de apă proaspătă din acviferul din Memphis, potrivit publicației The Cool Down. Ce se schimbă operațional: de la apă reciclată la apă potabilă Miza este sursa de apă folosită la răcirea infrastructurii de calcul (centre de date și supercomputere au nevoie de răcire constantă, iar apa este una dintre soluțiile utilizate). The Daily Memphian a relatat că, fără finalizarea uzinei, xAI, împreună cu furnizorul local de energie, ar putea extrage „miliarde de galoane” de apă potabilă din acvifer, ceea ce ar putea afecta alimentarea cu apă a comunităților locale. În material nu este precizat volumul efectiv care ar urma să fie consumat, nici un calendar de reluare a proiectului de reciclare. Reacția companiei și presiunea publică xAI a transmis, într-un comunicat citat de Fox 13, că rămâne „dedicată” construirii unei uzine de reciclare a apei „de ultimă generație” în Memphis și că aceasta ar urma să „protejeze miliarde de galoane de apă în fiecare an”, însă a adăugat că echipa prioritizează „alte proiecte mai urgente la fața locului”. Totodată, îngrijorările locale au atras atenția oficialilor asupra tehnologiei și construcțiilor asociate supercomputerului, descrise ca fiind consumatoare de resurse semnificative. Antena 3 notează și un context mai larg: opoziția comunităților față de centrele de date este în creștere, pe fondul vizibilității tot mai mari a consumului de apă necesar pentru răcire, iar preocupări similare au fost exprimate inclusiv de investitori în companii precum Google, Amazon și Microsoft. Platforma More Perfect Union a reacționat pe X, semnalând opoziția localnicilor și reluând ideea că uzina ar fi trebuit să permită folosirea apei reciclate în locul apei potabile din acviferul regiunii. [...]
Apple își pregătește propriul cip pentru servere AI, o mișcare care ar putea reduce dependența de NVIDIA , potrivit Gizmochina . Proiectul, cu numele intern „Baltra”, ar urma să fie folosit în infrastructura de cloud a companiei pentru procesare de date și sarcini AI „din spate” (backend), semnalând o extindere dincolo de hardware-ul de consum către calcul AI la scară mare. Cipul ar urma să fie fabricat de TSMC pe procesul său de 3 nanometri, generația a doua (N3E), care vizează performanță și eficiență mai bune față de nodurile anterioare. În paralel, Apple ar investi în tehnologia avansată de ambalare SoIC (System on Integrated Chips) a TSMC, care permite „stivuirea” verticală a mai multor componente pentru viteză mai mare și consum mai mic. Ce știe piața despre „Baltra” și cum ar fi construit Informațiile din articol indică faptul că Baltra ar putea folosi o arhitectură „chiplet” (mai multe cipuri specializate într-un singur pachet), abordare care ajută la scalare și la optimizarea sarcinilor AI. Publicația mai notează că Apple ar lucra și cu parteneri pentru tehnologii de interconectare, în timp ce încearcă treptat să aducă mai multe capabilități de proiectare „în casă”. De ce contează: controlul „stivei” AI și capacitatea la TSMC Dincolo de detaliile tehnice, miza este una operațională: Apple ar urmări să controleze cât mai mult din „stiva” AI – de la siliciu și ambalare până la infrastructura de cloud – și să reducă dependența de furnizori externi de cipuri, inclusiv NVIDIA, în zona de accelerare AI. În acest context, Gizmochina scrie că Apple ar fi rezervat capacitate de producție semnificativă la TSMC pentru anii următori, iar o parte importantă ar urma să fie alocată cipurilor de server AI precum Baltra, ceea ce ar indica o investiție pe termen lung. Articolul nu oferă însă un calendar de lansare sau volume de producție, astfel că amploarea exactă a proiectului rămâne, deocamdată, neclară. [...]
