Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta își mută centrul de greutate operațional spre AI, inclusiv prin dezvoltarea unui „Zuckerberg” digital care să poată interacționa cu angajații în locul fondatorului, într-un proiect aflat încă la început, potrivit Ziarul Financiar, care citează Financial Times.
Grupul, evaluat la 1,6 trilioane de dolari (aprox. 7,4 trilioane lei), lucrează la personaje 3D fotorealiste bazate pe inteligență artificială, cu care utilizatorii ar putea interacționa în timp real, potrivit a patru persoane familiarizate cu subiectul. Compania ar fi început recent să prioritizeze un personaj AI inspirat de Mark Zuckerberg, conform a trei dintre aceste surse.
Una dintre surse spune că Zuckerberg este implicat personal în antrenarea și testarea versiunii sale animate, care ar putea oferi conversații și feedback angajaților. Personajul ar fi antrenat pe baza manierismelor, tonului și declarațiilor publice ale lui Zuckerberg, dar și pe reflecțiile sale recente despre strategiile companiei, astfel încât angajații „să se poată simți mai conectați” la fondator prin interacțiuni.
Demersul este prezentat ca parte a unei reorganizări mai ample a Meta în jurul AI. Potrivit unor persoane familiarizate cu situația, Zuckerberg a devenit tot mai implicat în coordonarea eforturilor de inteligență artificială, iar una dintre surse afirmă că petrece între cinci și zece ore pe săptămână programând pentru proiecte interne și participând la evaluări tehnice.
Proiectul „Zuckerberg AI” este separat de inițiativa de a construi un „agent CEO” care să îl sprijine în rolul său (de exemplu, prin găsirea rapidă a informațiilor), idee relatată pentru prima dată de Wall Street Journal, potrivit materialului.
În ultimul an, Zuckerberg ar fi accelerat investițiile, vorbind despre dezvoltarea unei „superinteligențe personale” și despre recuperarea decalajului față de rivali precum OpenAI și Google în construirea unor modele de ultimă generație.
Miercuri, Meta a lansat Muse Spark, descris ca un model mic, închis, „creat special pentru un scop precis”, destinat utilizării în produsele companiei, cu capabilități avansate în domenii precum raționamentul în sănătate și înțelegerea vizuală. Investitorii au reacționat pozitiv, iar acțiunile Meta au urcat cu 7% în ziua respectivă, potrivit informațiilor citate.
Meta a lansat în septembrie 2023 asistentul Meta AI și o serie de chatboți cu personalități diferite, inspirate de celebrități precum Snoop Dogg, care au acceptat folosirea vocii și imaginii. Așa-numitele „personaje AI” ar fi fost dezvoltate după ce Zuckerberg a observat succesul start-up-ului Character AI, mai ales în rândul utilizatorilor tineri, potrivit mai multor persoane familiarizate cu subiectul.
Ulterior, compania a lansat și „AI Studio”, care permite utilizatorilor să își creeze propriile personaje AI sau creatorilor să construiască versiuni AI ale lor pentru a discuta cu fanii. Inițiativele au generat însă controverse anul trecut, după relatări că utilizatorii generau personaje explicit sexuale, pe fondul preocupărilor publice și ale autorităților privind siguranța copiilor; din ianuarie, Meta a restricționat accesul adolescenților la personajele sale AI.
Recomandate
Meta vrea să scaleze Muse la miliarde de utilizatori, dar planul apasă pe costuri și finanțare potrivit Gizmodo , care relatează că Mark Zuckerberg urmărește nu doar ca oamenii să folosească agenții AI „Muse”, ci și ca acești agenți să „colaboreze” între ei într-o rețea online de mari dimensiuni. Miza operațională și financiară este majoră: compania recunoaște că Muse este „foarte intensiv” din punct de vedere al resurselor de calcul, iar extinderea la peste un miliard de utilizatori ar necesita investiții semnificative. Zuckerberg a spus, într-o discuție cu investitorii, că Meta se așteaptă „să crească Muse pentru a deservi miliarde de oameni” și că o rețea de „miliarde de Muses” ar putea „face mai multe” pentru persoane și companii „lucrând împreună”. Publicația notează că acesta este și motivul pentru care Meta nu „taxează pe toată lumea de la început” pentru folosirea Muse: compania vrea adopție rapidă pentru a construi rețeaua. Costurile AI împing Meta spre soluții de finanțare În același context, Meta ar urma să cheltuiască „cel puțin 135 de miliarde de dolari” (aprox. 608 miliarde lei) anul acesta, probabil mai mult, iar cea mai mare parte a banilor ar merge către proiecte de infrastructură pentru AI, potrivit informațiilor prezentate în material. După un declin al fluxului de numerar liber (free cash flow) menționat în raportările anterioare, compania a ajuns la un flux de numerar liber negativ în raportul publicat miercuri: pentru trimestrul al treilea încheiat la 30 septembrie, free cash flow a fost de minus 2,12 miliarde de dolari (aprox. 9,6 miliarde lei). Pentru a-și susține ambițiile în AI, executivii Meta au prezentat o nouă clasă de acțiuni. Începând de anul viitor, acționarii existenți ar urma să primească o nouă clasă de acțiuni fără drept de vot, printr-un split 2-la-1. Meta a mai încercat o structură similară în urmă cu circa un deceniu, când compania se numea Facebook, dar atunci a retras planul, potrivit Gizmodo. De ce contează: creștere rapidă, dar cu riscuri de încredere și guvernanță Meta susține că Muse are tracțiune: peste 10 milioane de persoane din SUA și Canada și-ar fi creat agenți personali de la debutul din începutul lui septembrie. Zuckerberg a mai afirmat că aplicația a fost „numărul unu în App Store aproape în fiecare zi” și că cel mai frecvent caz de utilizare este cumpărăturile, cu „mai mult de un sfert” dintre utilizatori implicați în astfel de activități și o valoare medie a achiziției de „peste 200 de dolari” (aprox. 910 lei). În paralel, Gizmodo punctează că strategia ridică întrebări despre partajarea datelor, în condițiile în care Meta are un istoric controversat pe zona de confidențialitate. În ziua publicării materialului, un judecător din New Mexico a ordonat Meta să plătească 25 de miliarde de dolari (aprox. 114 miliarde lei) pentru inducerea în eroare a consumatorilor în legătură cu confidențialitatea datelor în cazul Cambridge Analytica; Meta a spus că va face apel. Publicația mai amintește acuzații recente legate de Muse, inclusiv situații în care utilizatori au susținut că agenții ar fi analizat texte private fără solicitare sau ar fi divulgat o adresă de domiciliu, precum și faptul că Amazon ar fi blocat agenții la cumpărături pe platforma sa din motive legate de gestionarea credentialelor și a datelor de cont; Meta a mai reparat și o vulnerabilitate „zero-day” care ar fi permis preluarea conturilor. Separat, noua structură de acțiuni este prezentată ca o modalitate de a strânge finanțare fără a diminua controlul lui Zuckerberg asupra companiei. În plus, Meta spune că a încheiat un „ Founder Alignment Agreement ” prin care Zuckerberg se angajează să rămână în California, unde este sediul companiei, pentru următorii opt ani, în contextul discuțiilor despre o posibilă taxă pe avere pentru miliardari (Proposition 40). Conform materialului, structura cu acțiuni fără drept de vot i-ar permite să vândă astfel de titluri pentru lichiditate fără să-și piardă controlul. [...]
Meta a rescris termenii care i-ar fi permis să își antreneze IA pe site-urile clienților , după reacții negative din partea companiilor și a presei, potrivit The Next Web . În versiunea revizuită a documentului, cuvântul „train” („antrena”) nu mai apare, însă criticii spun că schimbarea nu închide complet subiectul. Modificarea a fost făcută târziu, vineri, după plângeri venite de la clienți business, a relatat Gizmodo. Meta a transmis într-o declarație pentru Mercury News: „V-am auzit și vrem să clarificăm.” Ce se schimbă în practică pentru companiile care folosesc produse comerciale Meta Meta susține că termenii de „crawling” (accesare automată a paginilor web cu programe de tip crawler/bot) s-au aplicat „întotdeauna” doar produselor sale de publicitate și business, iar acum această limitare este formulată explicit în document. În același timp, compania spune că nu își schimbă modul în care funcționează crawler-ele web. Termenii ar urma să intre în vigoare pe 30 octombrie, iar companiile îi acceptă prin simpla continuare a utilizării produselor comerciale Meta. De ce nu sunt convinși editorii: „antrenarea” nu mai e listată, dar nici interzisă explicit News/Media Alliance, organizație care reprezintă editori din SUA, consideră că „reparația” limitează doar scopurile pentru care Meta poate folosi conținutul. Potrivit Mercury News, purtătorul de cuvânt Sam Quigley a spus că eliminarea „training”-ului din lista de utilizări nu înseamnă că practica este interzisă în mod expres. „Încă este potențial pe masă.” Quigley a mai atras atenția că termenii nu precizează că Meta va respecta robots.txt — fișierul prin care site-urile indică roboților ce pagini pot sau nu pot vizita. Miza de reglementare și operațională: regulile vechi pentru boți sunt puse sub presiune Formularea termenilor acoperă date colectate de „web scrapers, bots, spiders, crawlers și user agents” (categorii de programe automate care navighează și colectează conținut de pe web). Contextul este extinderea „agenților IA” pe internet, care crește presiunea pe regulile tradiționale de acces automatizat la conținut. În paralel, Meta își accelerează strategia de IA după lansarea Muse, iar în piață apar și instrumente dedicate „agenților” — inclusiv produse dezvoltate de startup-uri precum Firecrawl. [...]
Guvernul Suediei restricționează accesul la ChatGPT și Claude pe calculatoarele de serviciu , iar angajații din aparatul guvernamental sunt direcționați către Microsoft Copilot, într-o decizie motivată de riscuri de securitate informațională și lipsa unor contracte formale, potrivit Notebookcheck . Măsura intră în vigoare din 26 octombrie și vizează „ Government Offices ”, structură care include Cancelaria prim-ministrului și ministerele. Decizia are un impact operațional direct: versiunile din browser ale ChatGPT și Claude nu vor mai fi accesibile de pe computerele personalului, în timp ce Copilot rămâne disponibil ca alternativă aprobată intern. De ce sunt blocate ChatGPT și Claude, dar rămâne Copilot Motivul invocat este securitatea informațiilor. Conform publicației, Mikael Wettercrantz, director de digitalizare în cadrul Government Offices, a transmis pe intranetul instituției că folosirea serviciilor de inteligență artificială fără un acord formal poate afecta securitatea informațională și că au existat „mai multe exemple de utilizare problematică” a serviciilor deschise. Diferența cheie, în logica instituției, nu este modelul de inteligență artificială în sine, ci cadrul contractual și controlul asupra setărilor: Government Offices spune că a evaluat Copilot și i-a întărit securitatea, iar ceea ce îl separă este existența unui contract și posibilitatea de a controla configurările. Totodată, angajații ar putea accesa în continuare modele OpenAI și Anthropic prin Intric, o platformă internă, potrivit SVT (citată de Notebookcheck). Ce rămâne neclar: modelele Anthropic din Copilot Government Offices nu a precizat dacă modelele Anthropic (pe care Microsoft le oferă și prin Copilot) sunt activate. Notebookcheck notează că, în Uniunea Europeană, aceste modele sunt dezactivate implicit în Copilot și trebuie pornite de administratori. Tendință mai largă în sectorul public: restricții similare în Suedia și în UE Government Offices nu este prima autoritate suedeză care limitează chatbot-urile. Potrivit SVT, Agenția Fiscală a Suediei și National Board of Institutional Care (care gestionează centre pentru tineri și facilități de tratament pentru dependențe) au deja blocaje similare, iar Enforcement Authority își pregătește propria decizie. În paralel, un audit intern la Transport Administration a identificat „în jur de 10” servicii de inteligență artificială utilizate pe scară largă și în mod riscant, conform Decrypt (menționat de Notebookcheck). În afara Suediei, Parlamentul European a dezactivat în februarie funcțiile de inteligență artificială pe dispozitivele de lucru, invocând imposibilitatea de a garanta securitatea datelor. De ce contează și pentru utilizatorii obișnuiți Argumentația autorităților are relevanță și pentru utilizarea personală: cu un cont standard, solicitările (prompturile) sunt procesate pe serverele furnizorului, în condițiile obișnuite ale serviciului. În schimb, un contract de tip business poate stabili elemente precum durata de stocare a datelor, locul procesării și dacă datele pot fi folosite la antrenarea modelelor. Notebookcheck mai notează că, pentru conturile de consumatori la ChatGPT și Claude, setările de confidențialitate decid dacă datele pot fi folosite pentru antrenare și menționează un studiu recent care a constatat că datele de chat de la nouă chatbot-uri au ajuns la sisteme de urmărire pentru publicitate (ad trackers). [...]
Autoritățile finlandeze au oprit defrișarea ilegală pentru un centru de date Google , după ce dezvoltatorul proiectului a tăiat aproximativ 526 de hectare de pădure (circa 5,26 milioane mp) și circa 250.000 de copaci, potrivit IT之家 . Cazul alimentează tensiunile din Europa legate de ritmul accelerat al construcției de centre de date și de costurile de mediu asociate, într-un context în care cererea pentru infrastructură de calcul (inclusiv pentru inteligență artificială) crește rapid. În prima parte a lunii octombrie, un organism de reglementare din Finlanda a cerut companiei Tuike Finland Oy , dezvoltatorul centrului de date deținut de Google, să oprească imediat tăierile ilegale. Informațiile publicate ulterior de The Guardian , citate de IT之家, descriu zona defrișată ca fiind transformată într-un teren plin de noroi și cioate, după dispariția pădurii boreale de conifere. Impact operațional și social: fauna împinsă spre comunități În apropierea satului Otanmäki, după defrișare, o haită de lupi ar fi rămas fără prada obișnuită și a început să caute hrană în localitățile din zonă. O localnică, Anne Ranta (53 de ani), a declarat pentru The Guardian că animalele sălbatice au fugit din pădure, iar lupii au ajuns în sat din lipsă de hrană. Ea spune că ia în calcul să se mute definitiv și se declară împotriva construirii de centre de date în zonă. Un alt locuitor, Antti Jääkonen (din Muhos), a criticat proiectul, tot într-o declarație pentru The Guardian, susținând că abordarea a fost greșită „încă de la început”. Context mai larg: conflicte similare și în SUA Materialul mai indică faptul că tensiunile dintre dezvoltatorii de centre de date și protecția mediului se repetă și în Statele Unite: în West Virginia, pentru un centru de date „hiperscalat” planificat de Anthropic, o zonă cu castani americani extrem de periclitați ar putea fi nivelată; lângă Fort Wayne (Indiana), o parte dintr-un teren cu zone umede ar fi fost nivelată pentru un nou centru de date Google; în sudul statului New Jersey, un operator de centre de date a fost amendat cu 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pentru utilizarea a 62 de generatoare pe gaz fără autorizație, care ar fi evacuat gaze de eșapament în zonă. Pentru Google și industria centrelor de date, cazul din Finlanda ridică o problemă de risc operațional și de reglementare: proiectele pot fi întârziate sau oprite atunci când intră în conflict cu legislația de mediu, iar costurile sociale și de reputație cresc odată cu vizibilitatea publică a acestor proiecte. [...]
Gemini 4 Argon este disponibil global prin API pentru dezvoltatori și companii , ceea ce mută accentul de la demonstrații la utilizare efectivă în produse — de la vizualizări 3D bazate pe date în timp real până la jocuri multiplayer în browser, potrivit Google Blog . Modelul, descris de Google drept unul „frontier” (de vârf), este prezentat ca performant în sarcini complexe, în mai multe domenii, inclusiv programare, finanțe, juridic, securitate cibernetică și știință. Publicația susține că Argon excelează în „deep work” (muncă în profunzime) pe fluxuri de lucru în mai mulți pași și că depășește alte modele similare pe teste standardizate („benchmarks”), fără a oferi însă cifre în acest material. Ce pot construi dezvoltatorii cu Argon: cinci exemple din comunitate Google oferă cinci proiecte realizate de dezvoltatori, ca ilustrare a capabilităților modelului în raționament spațial, precizie matematică și generare de medii 3D: O simulare 3D a unui hidroavion pe apă, cu iluminare, reflexii și mișcarea apei, realizată de Lumina ( @LuminaBench ). Un glob 3D interactiv care combină date despre incendii de vegetație și seisme: NASA (flux live de incendii globale) și U.S. Geological Survey (date seismice), construit în Google Antigravity de Alex Patrascu ( @maxescu ). O simulare detaliată a unui motor turbofan, cu măsurători și specificații pe componente, realizată cu Blender și Three.js de Ashutosh Shrivastava ( @ai_for_success ). Un model 3D interactiv al unei trăsuri, generat dintr-o singură imagine, cu elemente funcționale (uși, ferestre) și reacții la denivelări, creat de The Bugged Dev ( @thebuggeddev ). Un joc multiplayer „capture-the-flag” în browser („Backyard Rascals”), în care personajele pot alerga, intra în coliziune și interacționa în timp real, realizat de Chong-U ( @chongdashu ). Unde este disponibil și ce înseamnă operațional pentru companii Conform materialului, Gemini 4 Argon este disponibil global: prin API în AI Studio și în Gemini platform , pentru dezvoltatori și întreprinderi; în Google Antigravity pentru abonații Google AI Ultra și Pro plătit ; în aplicația Gemini și în AI Mode din Search pentru abonații Google AI Ultra și Pro. Pentru piață, miza practică este că accesul „global” prin API și integrarea în instrumente Google reduce fricțiunea de implementare: echipele pot testa și integra modelul direct în fluxuri de lucru (vizualizări, simulări, aplicații interactive) fără a se limita la demonstrații izolate. Materialul nu oferă detalii despre prețuri, limite de utilizare sau niveluri de performanță măsurate. [...]
Jensen Huang spune că modelele AI trebuie „ținute sub control” și monitorizate , un mesaj care mută discuția din zona de performanță în cea de guvernanță și risc operațional pentru companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială. Într-un interviu acordat CNBC , CEO-ul Nvidia compară AI cu „un bebeluș”, argumentând că tehnologia are nevoie de limite și supraveghere continuă pentru a fi utilizată în siguranță. Declarațiile vin în contextul în care evaluările „laboratoarelor de frontieră” (companii care dezvoltă modele AI de vârf) au crescut puternic, iar presiunea pe industrie se mută tot mai mult spre întrebarea: cum sunt controlate aceste sisteme după ce sunt puse în producție, nu doar cât de capabile sunt. De ce contează pentru companii: siguranța devine cerință operațională, nu opțiune Mesajul lui Huang indică o schimbare de accent relevantă pentru piață: pe măsură ce modelele AI sunt integrate în produse și procese, „siguranța” nu mai e doar un principiu, ci o componentă de operare — cu instrumente, proceduri și monitorizare. În interviu, Huang spune că există deja instrumente menite să controleze modelele AI și să promoveze utilizarea lor în condiții de siguranță. CNBC nu detaliază, în materialul disponibil, care sunt exact aceste instrumente sau cum sunt implementate, astfel că rămâne neclar ce mecanisme concrete are în vedere (de exemplu, limitări de acces, filtre, auditare sau monitorizare în timp real). Context: evaluările OpenAI și Anthropic, parte din aceeași discuție În aceeași intervenție, CEO-ul Nvidia discută și despre evaluările unor jucători precum Anthropic și OpenAI. Legătura implicită este că, odată cu creșterea valorii și a influenței acestor companii, cresc și așteptările privind controlul riscurilor asociate modelelor AI pe care le dezvoltă și le comercializează. Materialul CNBC este un segment video (aprox. 5 minute și 58 de secunde) și nu include, în textul extras, cifre sau exemple punctuale despre evaluări ori despre instrumentele de siguranță menționate. [...]
