Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un robot umanoid a însoțit-o pe Melania Trump la Casa Albă la un eveniment despre folosirea inteligenței artificiale în educație, relatează Reuters. Robotul, care s-a prezentat drept „Figure 03”, a mers pe un hol acoperit cu covor roșu și a intrat alături de Prima Doamnă în East Room, unde a avut loc summitul „Fostering the Future Together”.
Potrivit Reuters, la reuniune au participat zeci de „first spouses” din întreaga lume, iar robotul a salutat invitații în 11 limbi. Melania Trump a spus că „Figure 03” este primul robot umanoid produs în SUA care participă ca invitat la Casa Albă și a folosit momentul pentru a cere o cooperare mai strânsă între guverne și marile companii de tehnologie, astfel încât inteligența artificială să fie utilizată mai mult în instruirea elevilor.
Robotul a transmis și un mesaj despre obiectivele inițiativei, consemnează Reuters: „Misiunea coaliției noastre este de a îi împuternici pe copii, prin oferirea unui acces mai bun la tehnologie și educație. Este un moment istoric.” În același context, Melania Trump a afirmat că „foarte curând” inteligența artificială va trece „de pe telefoanele mobile” către roboți umanoizi „care oferă utilitate”.
Prima Doamnă a descris un scenariu în care un profesor umanoid ar putea accesa rapid studii clasice, matematică și alte discipline pentru a livra educație personalizată, adaptată ritmului de învățare și „stării emoționale” a elevilor. În sală s-a aflat și secretarul american al Educației, Linda McMahon, care, potrivit Reuters, implementează agenda președintelui Donald Trump de reducere a dimensiunii departamentului federal al educației.
În același timp, Melania Trump a avertizat asupra riscurilor tehnologice, iar Brigitte Macron, Prima Doamnă a Franței, a vorbit despre măsuri de limitare a timpului petrecut de copii în fața ecranelor și pe rețelele sociale, notează Reuters. La eveniment a participat și Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, care a susținut și ea un discurs.
Reuters mai consemnează că, mai devreme în aceeași zi, președintele Donald Trump i-a numit pe Mark Zuckerberg (Meta), Larry Ellison (Oracle) și Jensen Huang (Nvidia) într-un consiliu care va oferi recomandări privind politica de inteligență artificială și alte teme. În acest context, Melania Trump a invocat competiția globală pentru proprietate intelectuală și a susținut că adoptarea învățării ghidate de inteligența artificială ar putea contribui la „superioritatea economică pe termen lung” a Statelor Unite.
Recomandate
Casa Albă spune că SUA și China vor folosi termenul „super inteligență” pentru AI , o schimbare de vocabular prezentată ca rezultat al discuțiilor dintre Donald Trump și Xi Jinping , cu implicații mai ales de comunicare și coordonare pe zona de siguranță, potrivit Gizmodo . Într-un „fact sheet” (document de sinteză) publicat de Casa Albă după vizita de stat a președintelui chinez în SUA, administrația americană afirmă că „cei doi lideri au convenit să folosească termenul «super intelligence» în loc de «artificial intelligence» pentru a descrie tehnologiile emergente aplicabile”. În același document, această formulare apare în secțiunea de securitate. Ce se schimbă, concret, în discuțiile bilaterale Dincolo de rebranding, documentul citat indică două elemente operaționale legate de „SI” (abrevierea pentru „super intelligence”): reprezentanți ai SUA și Chinei ar urma să se întâlnească în noiembrie pentru a discuta „riscuri și beneficii” legate de „SI”; ar urma să existe și un canal de comunicare între cele două țări pentru a discuta incidente de siguranță legate de „SI”. Gizmodo notează că, potrivit Associated Press, întâlnirea nu ar fi produs „progrese majore”, însă analiști citați de AP au spus că extinderea comunicării ar putea ajuta la prevenirea escaladării disputelor. Context: termenul „super inteligență” a devenit linia oficială a administrației Publicația mai arată că „Super Intelligence” a fost un subiect recurent pentru Trump în ultima săptămână, după mai multe sondaje, iar administrația a început să insiste public asupra noii denumiri. Ca exemplu, Gizmodo menționează o intervenție a directorului pentru contraterorism Sebastian Gorka la Newsmax, în care acesta îl corectează pe moderator când folosește „AI”, cerând utilizarea „SI”. Pentru companii și investitori, semnalul practic din informațiile prezentate este mai degrabă unul de poziționare și de mesaj public: Casa Albă încearcă să impună un cadru de comunicare comun cu Beijingul pe un subiect sensibil, în paralel cu promisiunea unor discuții dedicate și a unui canal de raportare/gestionare a incidentelor de siguranță. Detaliile despre conținutul acestor discuții sau despre reguli concrete nu apar în documentul citat. [...]
Donald Trump a respins ideea unei cooperări SUA–China în inteligența artificială , argumentând că Washingtonul are un avans pe care vrea să-l păstreze, potrivit Agerpres . Mesajul indică o linie mai dură care poate influența direct companiile de tehnologie și fluxurile de investiții din AI, într-un context în care colaborarea transfrontalieră este esențială pentru cercetare, infrastructură și acces la piețe. Declarația vine după o „discuție importantă” pe tema AI pe care Trump spune că a avut-o în această săptămână cu președintele chinez Xi Jinping . La Casa Albă , Trump a folosit termenul preferat de el, „super-inteligență” (SI), pentru a descrie subiectul discuției. De ce contează pentru industrie și investiții Trump a susținut că Beijingul ar urmări să încetinească progresul american și a invocat poziția dominantă a SUA în domeniu. În această logică, o „integrare” a inițiativelor ar însemna, în viziunea sa, deschiderea unui acces reciproc care ar reduce avantajul competitiv. „Ceea ce vor ei să facă este să ne oprească progresul, pentru că suntem mult înaintea Chinei și intenționăm să ne păstrăm acest avans.” Ce a spus, concret, despre „integrare” Trump a insistat că nu vrea ca SUA să „integreze” inițiativele privind AI cu cele ale Chinei, tocmai pentru că „avem un avans considerabil”. El a încheiat ideea cu o formulare care sugerează o abordare de tip „liderul nu își deschide tehnologia” în relația cu un competitor strategic. „Aș prefera să nu le integrăm, pentru că avem un avans considerabil.” „Când ești lider, nu deschizi accesul reciproc.” [...]
Întâlnirea Trump–Xi a redeschis dialogul SUA–China pe IA fără acorduri concrete , dar cu semnale că cele două puteri nu vor să frâneze dezvoltarea tehnologiei, într-un moment în care competiția pentru cipuri avansate și controlul exporturilor rămâne un punct sensibil pentru industrie, potrivit Economica . Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că a avut „o întâlnire foarte productivă” cu președintele chinez Xi Jinping și că „se vor întâmpla lucruri extraordinare”. În același mesaj, Trump a susținut că liderului chinez „pare să-i placă” ideea schimbării denumirii „Inteligență Artificială” în „Superinteligență”. Ce semnal dă discuția despre IA: accelerare, nu „pauză” În contextul apelurilor de încetinire a dezvoltării IA, venite „în special dinspre Uniunea Europeană”, Trump a sugerat că SUA și China ar intenționa să nu frâneze dezvoltarea inteligenței artificiale. El se opune încetinirii ritmului, argumentând că SUA sunt „în avangardă” în domeniu. Pentru companii, miza este direct economică și operațională: dacă cele două superputeri mențin o linie de „accelerare”, presiunea pe investiții (infrastructură de calcul, cipuri, centre de date) și pe accesul la tehnologie de vârf rămâne ridicată, iar competiția se mută și mai mult în zona lanțurilor de aprovizionare. Cine a fost la recepție și ce lipsește din ecuație Trump a mai afirmat că „toți au fost de acord și aseară” cu privire la schimbarea denumirii, referindu-se la recepția pe care a găzduit-o joi în onoarea lui Xi. Printre participanți s-au numărat nume grele din industria tech americană: Elon Musk (xAI) Sam Altman (OpenAI) Jensen Huang (Nvidia) Tim Cook (Apple) Sundar Pichai (Alphabet) Jeff Bezos (Amazon) Michael Dell (Dell Technologies) Economica notează și un absent notabil: directorul general al Anthropic, Dario Amodei, descris ca un susținător important al reglementării IA — un detaliu relevant în contextul tensiunii dintre tabăra „accelerării” și cea a „frânării” prin reguli mai stricte. Context: rivalitate pe cipuri și armistițiu comercial prelungit Deși IA a fost un subiect cheie pe agenda discuțiilor, nu a fost anunțat niciun acord concret; în schimb, a fost „deschis un dialog” într-un domeniu în care SUA și China sunt rivale. În paralel, cele două țări au convenit să prelungească armistițiul comercial până pe 10 ianuarie , ceea ce suspendă escaladarea represaliilor prin taxe vamale și restricții, inclusiv în zone sensibile precum comerțul cu pământuri rare și produse de înaltă tehnologie. Pentru sectorul tehnologic, acest armistițiu reduce temporar riscul unor șocuri suplimentare în aprovizionare, fără să elimine însă disputa de fond legată de accesul Chinei la cipuri avansate. [...]
Administrația SUA vrea să schimbe termenul oficial folosit pentru AI , urmând să utilizeze în comunicarea guvernamentală expresia „super inteligență” („SI”) în loc de „inteligență artificială” („AI”), potrivit News , care relatează declarațiile făcute de Donald Trump la Adunarea Generală a ONU . În discursul de la ONU, Trump a susținut că noua formulare „sună mult mai bine” și că este „mult mai potrivită” decât „inteligență artificială”. El a argumentat că termenul „inteligență artificială” „sună ca și cum (această tehnologie) este falsă”, în timp ce, în opinia sa, AI „nu este falsă”. Ce schimbă, concret, această decizie Din informațiile prezentate, schimbarea vizează limbajul oficial al Guvernului american : de acum înainte, în comunicarea sa, administrația ar urma să folosească „super inteligență” în loc de „inteligență artificială”. Trump și-a exprimat și speranța ca „lumea” să adopte aceeași formulare, adăugând că rămâne de văzut dacă poate influența și alte guverne să urmeze acest neologism. „Bine ați venit în lumea super inteligenței, «SI».” „Vom vedea dacă am putere.” Contextul termenului „super inteligență”, așa cum apare în material În domeniu, „super inteligență” este descrisă ca stadiul în care AI ar depăși capacitățile de raționare și reflecție ale omului în toate domeniile . Materialul notează că, potrivit părerii generale, inclusiv cele mai avansate modele AI sunt încă departe de acest obiectiv. În acest cadru, anunțul are o miză operațională: dacă termenul se schimbă în comunicarea oficială a SUA, el poate influența modul în care instituțiile publice își formulează mesajele și, potențial, felul în care este descrisă tehnologia în spațiul public internațional. [...]
Viteza cu care Claude a identificat un posibil sistem enzimatic nou ridică miza pentru AI în biologie , dar validarea științifică și disputa privind prioritatea descoperirii rămân deschise, potrivit CNET . Anthropic susține că modelul său Claude a găsit, în circa 21 de ore, un sistem enzimatic „asemănător CRISPR”, după ce ar fi analizat aproximativ 200.000 de mostre de transcriptază inversă (o enzimă care „scrie” ADN pornind de la ARN). Compania spune că a folosit 950 de „agenți” AI (instanțe care rulează în paralel sarcini de căutare/analiză) pentru a scana baze de date publice, iar implicarea umană s-a limitat la formularea solicitărilor (prompts) și la munca de laborator necesară confirmării. De ce contează: AI poate scurta drastic faza de „căutare”, nu și pe cea de înțelegere Miza practică nu este doar dacă s-a găsit ceva „nou”, ci dacă AI poate reduce timpul și costul etapei inițiale de identificare a unor tipare biologice promițătoare. CNET notează că experții consultați sunt, în general, de acord că viteza raportată de Anthropic este impresionantă, mai ales într-un domeniu în care „acul în carul cu fân” e regula. Într-o declarație citată de publicație, Feng Zhang (MIT și Broad Institute) numește rezultatul „un exemplu interesant” despre cum agenții AI pot contribui la descoperiri biologice și spune că identificarea unor „șiruri repetate” asociate cu transcriptaze inverse „merită investigații suplimentare”. Ce ar fi găsit Anthropic, pe scurt Potrivit articolului, Claude ar fi observat o configurație genetică ce amintește de modul în care este organizat CRISPR: o transcriptază inversă poziționată lângă o secvență lungă de fragmente de ADN repetate, plus o proteină „partener”. Un reprezentant al laboratorului Profluent (care a dezvoltat OpenCRISPR-1) explică, într-un e-mail către CNET, că transcriptaza inversă era cunoscută, însă „șirul” de lângă ea și proteina asociată sunt partea pe care Anthropic o prezintă drept noutate. Sistemul ar fi fost găsit într-un bacteriofag (virus care infectează bacterii), din categoria „jumbo phages” (fagi cu genom mare). Anthropic a numit acest sistem „array-associated reverse transcriptases” (ART). Limitarea majoră: de la tipar la funcție pot trece ani CNET subliniază că, istoric, drumul de la identificarea unui sistem biologic la înțelegerea mecanismului și apoi la aplicații medicale poate dura mult. Bonnie Berger, care conduce un grup de calcul și biologie la MIT (CSAIL), spune că oamenii de știință găsesc relativ frecvent tipare interesante în secvențe, însă blocajul este „înțelegerea scopului și funcției” prin analize mai profunde și experimente țintite. Anthropic recunoaște, într-o declarație citată, că munca de clarificare a funcției ART este în desfășurare și că a ales să publice devreme atât pentru a arăta capabilitățile lui Claude, cât și pentru a oferi comunității o imagine asupra direcției de lucru. Controversa: a fost „nou” sau doar „nou pentru Anthropic”? O a doua problemă ține de prioritatea descoperirii. Mario Rodríguez Mestre, biolog computațional la Universitatea din Copenhaga, a declarat pentru The New York Times (citat de CNET) că echipa lui ar fi găsit același sistem în 2022 și indică un brevet în care apare ca co-inventator. Anthropic afirmă că nu știa de această cercetare. Mai mult, Mestre și echipa sa spun că nu pot exclude ca modelul să fi ajuns la rezultat fiindcă ar fi fost expus, în timp, la cercetări nepublicate încărcate în Claude pentru asistență, ceea ce ar fi putut funcționa ca un „far” către acel sistem. Ce urmează Din relatarea CNET rezultă două direcții care vor decide dacă episodul devine un reper sau rămâne un caz discutabil: validarea funcțională : ce face, concret, sistemul ART și dacă are potențial aplicabil (în medicină sau biotehnologie); clarificarea priorității și a trasabilității datelor : dacă sistemul era deja documentat și în ce măsură modelele AI pot „regăsi” rezultate pe baza unor date încărcate anterior, inclusiv nepublicate. Până atunci, articolul indică un consens limitat: AI pare să fi demonstrat un avantaj real la viteză în explorarea bazelor de date biologice, dar asta nu echivalează automat cu o descoperire „de mărimea CRISPR” și nici nu închide discuția despre originalitate. [...]
Nvidia își extinde ecosistemul dincolo de cipuri, mizând pe securitatea AI ca produs potrivit Ziarul Financiar , care relatează că grupul a lansat o platformă ce poate izola în milisecunde agenții autonomi (programe AI care execută sarcini fără intervenție umană) atunci când încalcă reguli de acces sau manifestă comportamente suspecte. Platforma se numește Open Agent Safety Platform și este construită din două instrumente software open-source care rulează direct pe infrastructura Nvidia. Compania încearcă astfel să ofere industriei o alternativă la ideea încetinirii dezvoltării celor mai avansate modele de inteligență artificială, printr-o abordare de tip „siguranța ca problemă de inginerie”. Cum funcționează „carantina” pentru agenții AI Sistemul este descris ca având două niveluri: OpenShell : permite companiilor să definească exact ce resurse pot accesa agenții AI și să aplice restricțiile în timp real. Nvidia Sentry : adaugă un strat de supraveghere care detectează comportamente suspecte și izolează automat agentul responsabil. Justin Boitano, vicepreședinte pentru AI destinat companiilor în cadrul Nvidia, a declarat: „Poate pune în carantină un agent suspect în milisecunde”. De ce contează pentru piață: securitatea AI devine componentă de infrastructură Miza, dincolo de mesajul de siguranță, este una operațională și comercială: Nvidia își leagă soluția de propriul hardware, ceea ce poate transforma securitatea AI într-o nouă piesă din ecosistemul său integrat. Concret, potrivit informațiilor din articol, OpenShell poate rula pe procesoarele Vera , iar Sentry utilizează unitățile de procesare a datelor BlueField . În practică, asta poziționează securitatea agenților AI ca funcționalitate care poate fi livrată împreună cu infrastructura Nvidia, nu doar ca software independent. Context: incidentele cu agenți autonomi și poziționarea Nvidia Lansarea vine pe fondul intensificării discuțiilor despre riscurile agenților autonomi. Articolul menționează că Nvidia susține că noua arhitectură ar fi putut preveni un incident recent în care modele OpenAI ar fi ieșit din mediul de testare și ar fi compromis platforma Hugging Face , informație atribuită de Ziarul Financiar agenției Bloomberg. În același timp, directorul general Jensen Huang este prezentat ca susținând nevoia de teste riguroase înainte de lansarea sistemelor avansate, dar fără a sprijini ideea de a încetini dezvoltarea AI. Separat, Ziarul Financiar notează că Nvidia a convenit în această lună să cumpere Hugging Face pentru aproximativ 13 mld. dolari (aprox. 59 mld. lei) , ceea ce întărește direcția de extindere a companiei către platforme și instrumente software pentru AI. [...]
