Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un robot umanoid a însoțit-o pe Melania Trump la Casa Albă la un eveniment despre folosirea inteligenței artificiale în educație, relatează Reuters. Robotul, care s-a prezentat drept „Figure 03”, a mers pe un hol acoperit cu covor roșu și a intrat alături de Prima Doamnă în East Room, unde a avut loc summitul „Fostering the Future Together”.
Potrivit Reuters, la reuniune au participat zeci de „first spouses” din întreaga lume, iar robotul a salutat invitații în 11 limbi. Melania Trump a spus că „Figure 03” este primul robot umanoid produs în SUA care participă ca invitat la Casa Albă și a folosit momentul pentru a cere o cooperare mai strânsă între guverne și marile companii de tehnologie, astfel încât inteligența artificială să fie utilizată mai mult în instruirea elevilor.
Robotul a transmis și un mesaj despre obiectivele inițiativei, consemnează Reuters: „Misiunea coaliției noastre este de a îi împuternici pe copii, prin oferirea unui acces mai bun la tehnologie și educație. Este un moment istoric.” În același context, Melania Trump a afirmat că „foarte curând” inteligența artificială va trece „de pe telefoanele mobile” către roboți umanoizi „care oferă utilitate”.
Prima Doamnă a descris un scenariu în care un profesor umanoid ar putea accesa rapid studii clasice, matematică și alte discipline pentru a livra educație personalizată, adaptată ritmului de învățare și „stării emoționale” a elevilor. În sală s-a aflat și secretarul american al Educației, Linda McMahon, care, potrivit Reuters, implementează agenda președintelui Donald Trump de reducere a dimensiunii departamentului federal al educației.
În același timp, Melania Trump a avertizat asupra riscurilor tehnologice, iar Brigitte Macron, Prima Doamnă a Franței, a vorbit despre măsuri de limitare a timpului petrecut de copii în fața ecranelor și pe rețelele sociale, notează Reuters. La eveniment a participat și Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, care a susținut și ea un discurs.
Reuters mai consemnează că, mai devreme în aceeași zi, președintele Donald Trump i-a numit pe Mark Zuckerberg (Meta), Larry Ellison (Oracle) și Jensen Huang (Nvidia) într-un consiliu care va oferi recomandări privind politica de inteligență artificială și alte teme. În acest context, Melania Trump a invocat competiția globală pentru proprietate intelectuală și a susținut că adoptarea învățării ghidate de inteligența artificială ar putea contribui la „superioritatea economică pe termen lung” a Statelor Unite.
Recomandate
OpenAI își întărește echipa de hardware prin recrutarea unui executiv-cheie de la Apple , într-un moment în care compania își concentrează eforturile pe un smartphone cu inteligență artificială care ar urma să concureze direct cu iPhone-ul, potrivit Wccftech . Paul Meade , vicepreședinte de inginerie hardware în cadrul Vision Products Group de la Apple și responsabil de Vision Pro, dar și de inițiativa de ochelari inteligenți a companiei, pleacă la OpenAI, conform unei informații publicate de Bloomberg, citată de publicație. Meade ar urma să încheie săptămâna viitoare o carieră de 15 ani la Apple și să se alăture unității de hardware a OpenAI, care lucrează la dispozitive de consum bazate pe AI. De ce contează: OpenAI pare să parieze pe un „telefon AI”, nu pe gadgeturi de nișă Materialul indică o schimbare de accent în planurile OpenAI pentru hardware de consum. Deși au fost vehiculate proiecte precum căști audio cu AI (cu nume de cod „Sweetpea”, posibil sub brandul „Dime”) și un dispozitiv de tip „pix” (nume de cod „Gumdrop”), analistul Ming-Chi Kuo a spus încă din aprilie că OpenAI ar fi „înghețat” temporar gama mai largă de dispozitive, concentrându-se în schimb pe un smartphone cu AI. În această logică, aducerea unui lider cu experiență în inginerie hardware dintr-o divizie de produs majoră a Apple poate fi citită ca o întărire operațională a ambiției OpenAI de a livra un produs de volum, nu doar prototipuri sau dispozitive complementare. Ce se știe despre smartphone-ul OpenAI: asamblare Luxshare și cip MediaTek personalizat Potrivit lui Kuo, citat de Wccftech, Luxshare ar urma să fie asamblorul principal pentru smartphone-ul OpenAI. Tot el susține că OpenAI s-ar fi orientat către o versiune personalizată a viitorului cip MediaTek Dimensity 9600 (SoC – „system-on-chip”, adică procesorul principal care integrează mai multe componente esențiale ale telefonului). Publicația notează și câteva detalii tehnice asociate Dimensity 9600: ar urma să folosească procesul de fabricație TSMC N2P, iar varianta „Pro” este descrisă cu o configurație de nuclee CPU de tip 2+3+3, similară cu cea a unui viitor cip Qualcomm menționat în articol. Aceste informații rămân, însă, la nivel de raportări și așteptări din industrie, nu confirmări oficiale. Context: Vision Pro nu a prins tracțiune, iar proiectele de ochelari ar fi întârziate Wccftech plasează plecarea lui Meade și în contextul performanței slabe a Vision Pro în piața de masă și al calendarului extins pentru ochelarii inteligenți ai Apple: lansare „târziu în 2027”, cu ochelari AR (realitate augmentată) împinși către 2028 sau chiar 2029. În paralel, publicația amintește o serie de plecări recente din Apple către competitori: un executiv important din zona Siri (Stuart Bowers) către Google DeepMind și alte schimbări la nivel de conducere, inclusiv în zona de AI și design de interfață. În plus, este menționat și faptul că Apple ar fi crescut bonusurile anuale pentru membri ai echipei de design iPhone, la un interval de 200.000–400.000 de dolari (aprox. 920.000–1.840.000 lei), în funcție de evoluția acțiunilor companiei, ca măsură de retenție. În lipsa unor anunțuri oficiale despre un „telefon OpenAI”, informațiile rămân, deocamdată, în zona de recrutări și semnale din lanțul de aprovizionare—dar ele sugerează că următoarea bătălie pentru hardware de consum ar putea să se mute dinspre „gadgeturi AI” experimentale către smartphone-ul clasic, cu AI în centru. [...]
Jensen Huang susține că AI nu va tăia locuri de muncă, ci va crește productivitatea , într-un moment în care piața muncii dă semne că automatizarea lovește mai ales rolurile de început de carieră, potrivit TechRadar . Declarația vine de la CEO-ul Nvidia, în cadrul conferinței GTC 2026 , unde Huang a respins ideea că inteligența artificială ar reduce numărul de joburi, numind-o „o prostie completă”. Argumentul său este că firmele productive, care vor să crească, vor folosi AI ca instrument de productivitate, nu ca motiv să reducă personalul, inclusiv în inginerie. De ce contează pentru companii: AI ca investiție operațională, nu ca program de tăieri În viziunea lui Huang, utilizarea AI ar permite companiilor să facă mai mult cu aceleași resurse și să se extindă, în loc să „scale back” (să reducă) echipele. El a indicat și zona de „agentic AI” (sisteme care pot executa sarcini mai autonom), despre care a spus că ar putea necesita echipe mari pentru a fi gestionate, configurate și operate, sugerând un impact operațional care mută cererea de muncă spre roluri de administrare și control al acestor sisteme. Piața muncii: optimismul liderilor vs. datele recente despre rolurile junior Articolul notează că Huang nu este singurul care vede un efect pozitiv pe termen mai lung: Gartner ar sugera că, după o perturbare temporară cauzată de implementarea AI, tehnologia va duce la crearea de noi locuri de muncă. În același timp, TechRadar punctează că „realitatea rece” a pieței muncii de azi este că AI este invocată drept factor principal în spatele pierderilor de joburi, concedierilor și restructurărilor. Ca exemplu, în 2025 ar fi existat o creștere a numărului de posturi pentru ingineri seniori sau specializați, însă rolurile entry-level și junior ar fi fost „decimate”, iar Crunchbase a urmărit dispariția acestor poziții. Ce rămâne de urmărit Din informațiile prezentate, tensiunea principală este între promisiunea de productivitate (și potențială creștere) și efectele imediate din recrutare, unde presiunea pare să se concentreze pe pozițiile de început. Dacă scenariul „mai multe joburi după perturbare” se confirmă, semnalul ar urma să apară în ritmul de creare a rolurilor noi și în cererea pentru competențe de operare și guvernanță a sistemelor AI, nu doar în numărul total de angajați. [...]
Costul tot mai mic de a construi software de infrastructură cu ajutorul AI riscă să „comoditizeze” sistemele de operare , mutând competiția și marjele către cloud și infrastructura de inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo . Ideea centrală: timp de decenii, controlul asupra sistemului de operare ( Windows , iOS, Android ) a însemnat control asupra pieței, nu pentru că aceste platforme ar fi fost imposibil de copiat, ci pentru că era extrem de scump și greu să construiești ceva comparabil. Acum, susține autorul, ecuația începe să se schimbe nu prin dispariția platformelor consacrate, ci prin scăderea accelerată a costului de dezvoltare, pe fondul apariției „agenților” AI care pot prelua o parte tot mai mare din munca de programare. De ce contează economic: valoarea se mută din „OS” în stratul următor Analiza argumentează că, atunci când costul de producție al unui strat software scade suficient, valoarea migrează către alt strat: serverele au devenit „marfă” și valoarea s-a mutat în cloud, browserele au devenit gratuite și valoarea s-a mutat în servicii, iar diferențierea la telefoane s-a dus în ecosistem. În aceeași logică, sistemele de operare ar intra într-o „eră ieftină”, în care avantajele istorice se erodează și marjele se comprimă. Consecința anticipată nu este apariția rapidă a unor rivali direcți pentru Windows sau Android, ci proliferarea unor sisteme de operare construite pentru domenii foarte specifice (de la roboți și industrie la infrastructură critică, automobile, echipamente medicale sau dispozitive noi), tocmai pentru că o parte tot mai mare din efortul de dezvoltare ar urma să fie preluată de agenți software. Semnalul operațional: agenții AI nu mai sunt doar „autocomplete” Mobilissimo notează că instrumente precum Claude Code, Codex, Cursor, GitHub Copilot sau Devin sunt încă privite de mulți ca un „autocomplete” mai bun, însă rolul lor se schimbă: primesc un obiectiv, își împart sarcinile, generează cod, îl testează, îl rescriu și îl repară, în timp ce inginerul devine mai degrabă persoana care stabilește direcția și validează rezultatul. Diferența, susține autorul, este „uriașă” din punct de vedere economic. Ca exemplu al vitezei cu care poate fi produs software de infrastructură, analiza indică experimentul descris în articolul „When the model writes the kernel” : un model AI (Fable 5) ar fi construit într-o sesiune de lucru de „câteva zeci de minute” nucleul unui kernel compatibil conceptual cu Windows NT, scris în Rust , iar proiectul ar fi evoluat ulterior până la încărcarea unor drivere Windows și rularea unor executabile reale. Miza nu este, subliniază autorul, ca acel kernel să concureze cu Windows, ci semnalul privind scăderea costului de a replica lucruri considerate până recent aproape imposibile. „Agentic OS”: sistemul de operare ca interfață către infrastructura AI Un alt indiciu invocat este schimbarea de discurs la producătorii de hardware. La MWC Shanghai, Honor ar fi folosit termenul „Agentic OS”, descriind o direcție în care AI-ul înțelege intenția utilizatorului, comunică permanent cu modele din cloud și transformă telefonul într-un nod conectat la o infrastructură AI mai mare decât dispozitivul; primele elemente ar urma să apară odată cu MagicOS 11 , conform articolului care descrie direcția (link în sursă: https://www.huaweicentral.com/agentic-os-features-will-show-up-to-users-with-magicos-11-honor/ ). În această viziune, sistemul de operare devine „translatorul” dintre utilizator și infrastructura AI, iar diferențierea se mută către ceea ce platforma „nu conține” local: cloud-ul, modelele, memoria utilizatorului și contextul acumulat, plus capacitatea unui agent de a coordona servicii fără ca utilizatorul să deschidă aplicații. Ce urmează: competiția se mută în cloud-ul „unde rulează inteligența” Concluzia analizei este că sistemele de operare nu dispar, ci se „democratizează”, iar centrul de greutate se mută către infrastructura AI. În acest cadru, investițiile marilor jucători în cloud și acceleratoare AI sunt prezentate ca parte a aceleiași repoziționări: „nu următorul sistem de operare va decide cine conduce industria, ci cloud-ul în care acel sistem de operare își caută inteligența”, potrivit Mobilissimo. [...]
TECNO își mută asistentul EllaClaw din zona de „chat” în cea de automatizare practică pe telefon , mizând pe un agent AI care poate executa sarcini în mai multe aplicații și poate optimiza performanța dispozitivului, potrivit Gizmochina . Compania spune că țintește utilizarea de zi cu zi, în special în piețe emergente, unde utilitatea concretă și consumul de resurse (baterie, date mobile) contează direct. EllaClaw este descris ca un „agent AI” în cloud (adică procesează o parte din funcții pe servere, nu doar local), aflat în stadiu beta, care poate înțelege cereri, planifica pași și finaliza acțiuni în numele utilizatorului. Diferența față de asistenții vocali clasici este accentul pe execuție: automatizarea unor fluxuri de lucru și gestionarea telefonului, nu doar răspunsuri la întrebări. Automatizare între aplicații, fără integrări directe Cea mai importantă actualizare este „inteligența cross-app”: în loc să depindă de integrări dedicate, EllaClaw ar „înțelege” interfața grafică (GUI) și ar naviga în aplicații terțe similar unui utilizator. Cu permisiunea utilizatorului, poate interacționa cu aplicații de: cumpărături, transport, livrare de mâncare, casă inteligentă. Un element operațional important este că acțiunile sunt făcute „la vedere”, pe ecran, astfel încât utilizatorul să poată urmări pașii. Optimizare de sistem și „40+ Smart Skills” TECNO poziționează EllaClaw și ca asistent de administrare a dispozitivului, cu monitorizare și optimizare pentru baterie, date mobile, stocare, RAM și CPU. Publicația notează că sunt introduse „peste 40” de funcții („Smart Skills”), cu exemple precum: Smart CleanUp Boost : eliberează RAM, optimizează resursele CPU și reduce „lag”-ul (întârzieri în funcționare); Smart Power Drain Check : detectează aplicațiile care consumă excesiv bateria și optimizează activitatea în fundal; Instant Cool-down Relief : reduce temperatura în sarcini grele prin gestionarea proceselor din fundal; Smart Data Guardian : urmărește consumul de date mobile, învață obiceiurile utilizatorului și ajută la evitarea depășirilor, util în zone unde planurile de date sunt limitate. Asistență personalizată și funcții orientate spre rutină EllaClaw ar folosi „memorie persistentă” pentru a învăța preferințe și obiceiuri. Printre funcțiile descrise se numără: Morning Briefing : sumar cu evenimente din calendar, itinerarii, vreme și știri; Trip Prep Assistant : organizare de călătorii, inclusiv rezervare de transport, alarme de plecare și planuri de acțiune; mementouri „de relație” (de exemplu, să contactezi membri ai familiei) și notificări contextuale legate de vreme. În zona de utilizare între aplicații, sunt menționate și scenarii precum rezervarea unei curse prin limbaj natural („One-Sentence Ride Hailing”) și căutarea/compararea de produse („Shopping Buddy”), inclusiv pe platforme precum Lazada. Control și confidențialitate: model „confirmare înainte” TECNO afirmă că EllaClaw funcționează pe un model de confidențialitate „confirmation-first”: cere aprobarea utilizatorului înainte de schimbări importante sau accesarea aplicațiilor compatibile. Accesul la aplicații necesită permisiuni de tip „opt-in” (accept explicit), iar execuția vizibilă pe ecran este prezentată ca măsură de transparență. Disponibilitate: testare internă, beta închis EllaClaw este în testare internă și disponibil doar ca „closed beta” (beta închis, cu acces limitat). TECNO îl descrie drept un concept exploratoriu și spune că va anunța ulterior funcții suplimentare și o disponibilitate mai largă, fără să ofere un calendar. [...]
OpenAI a lansat în regim de „preview” o nouă suită GPT-5.6 cu prețuri pe token semnificativ mai mici decât ale rivalilor , într-un moment în care compania se află sub presiune politică la Washington privind calendarul și siguranța lansărilor, potrivit The Verge . GPT-5.6 vine în trei variante: Sol (modelul „fanion”), Terra (nivel mediu, pentru „muncă de volum mare”) și Luna (model „rapid și accesibil” pentru utilizare de zi cu zi). OpenAI susține că noua generație este „în mod special” bună la programare, securitate cibernetică și biologie și că își menține mai bine concentrarea în sarcini de tip „agentic” pe orizont lung (adică fluxuri în care modelul execută pași multipli, relativ autonom, pentru a duce la capăt un obiectiv). Prețuri: Sol la 5 dolari input și 30 dolari output per milion de tokeni Publicația notează că GPT-5.6 Sol este tarifat la 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru input și 30 dolari (aprox. 138 lei) pentru output per milion de tokeni. În comparație, este menționat Anthropic Claude Fable 5 , cu 10 dolari input și 50 dolari output per milion de tokeni. În aceeași schemă de preț: Terra costă „jumătate” din Sol; Luna costă „mai puțin de jumătate” din Terra. (Articolul nu oferă valorile exacte pentru Terra și Luna, doar relațiile de preț.) Două moduri noi pentru Sol: „max” și „ultra” OpenAI a introdus și două moduri suplimentare pentru Sol: „max” , descris ca fiind pentru „raționament mai profund”; „ultra” , pentru folosirea unor „sub-agenți” (componente care pot împărți sarcina în sub-sarcini). The Verge remarcă faptul că această abordare „evocă OpenClaw” și sugerează că ar putea indica direcția muncii lui Peter Steinberger la OpenAI, însă nu oferă detalii suplimentare verificabile despre implementare. Siguranță și utilizare abuzivă, în prim-plan pe fondul tensiunilor de reglementare În contextul unei „panici” de securitate la Washington, OpenAI și-a concentrat o mare parte din comunicare pe siguranță și riscuri de utilizare abuzivă. Compania afirmă că GPT-5.6 este antrenat să refuze asistența cibernetică interzisă, inclusiv atunci când utilizatorii încearcă să își mascheze intenția sau să „jailbreak”-uiască modelul (adică să ocolească restricțiile). OpenAI mai susține că Sol este mai bun la a ajuta oamenii să găsească și să repare vulnerabilități decât la a executa „cap-coadă” atacuri și că nu depășește pragul „cyber-critical” în cadrul propriului „preparedness framework” (cadru intern de evaluare a riscurilor). Articolul menționează însă că textul original continuă dincolo de fragmentul disponibil, astfel că nu pot fi redate eventuale nuanțe sau condiționări suplimentare. [...]
Administrația Trump cere OpenAI să lanseze etapizat următorul model , într-o mișcare care ar putea institui, în practică, un filtru guvernamental asupra accesului timpuriu la modele de vârf, cu efecte directe asupra vitezei de comercializare și a competiției din piața AI, potrivit The Next Web . Sam Altman le-a spus angajaților, miercuri, că Washingtonul vrea ca următorul model să fie oferit inițial doar unui „scurt” grup de parteneri de încredere, înainte de o distribuție mai largă. În această perioadă de previzualizare, guvernul ar urma să „aprobe accesul client cu client”, conform relatării. Cine cere și de ce contează Solicitarea nu ar veni dintr-un singur birou, ci din discuții cu două structuri: Office of the National Cyber Director și Office of Science and Technology Policy . Îngrijorarea este formulată ca una de securitate cibernetică, nu de concurență sau conținut: un model suficient de capabil ar putea fi folosit abuziv, iar lansarea în trepte ar limita expunerea în fereastra inițială. Miza, dincolo de cazul OpenAI, este mecanismul: dacă „aprobarea client cu client” funcționează așa cum este descrisă, o agenție guvernamentală ar avea un rol direct în a decide cine primește acces timpuriu la un model „frontieră” (de vârf, la limita capabilităților curente). Context: o schimbare de postură a Washingtonului Episodul se înscrie într-o schimbare mai amplă de abordare, notează publicația: vine la circa două săptămâni după ce Anthropic ar fi avut cele mai capabile oferte „retrase de pe piață” în urma unei directive guvernamentale, ceea ce sugerează că autoritățile încep să influențeze proactiv calendarele de lansare ale laboratoarelor, nu doar să reacționeze după apariția produselor. În același timp, situația amintește de lansarea controlată folosită de OpenAI pentru GPT-5.4-Cyber, oferit echipelor de securitate verificate printr-un program de „Trusted Access” (acces de încredere). Impact pentru OpenAI: încetinire comercială, dar și „acoperire” politică Pentru OpenAI, o lansare etapizată poate însemna o frână în a-și pune cel mai nou model în fața clienților plătitori și a dezvoltatorilor, într-o piață în care rivalii se mișcă rapid. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât compania a lansat recent GPT-5.5 către segmentul enterprise (companii). Pe de altă parte, implicarea explicită a guvernului poate oferi și protecție politică: dacă apar probleme, responsabilitatea nu mai cade exclusiv pe companie. Ce rămâne neclar O parte importantă a detaliilor se bazează pe relatarea lui Altman către angajați și pe informații din surse, nu pe o declarație oficială a guvernului, iar OpenAI nu a publicat termenii aranjamentului. Inclusiv numele modelului, mecanismul de aprobare „client cu client” și agențiile implicate sunt prezentate ca provenind din aceste relatări. Întrebarea-cheie, în lectura The Next Web, este dacă acest tip de „poartă” guvernamentală devine un șablon pentru lansările viitoare ale modelelor de vârf din SUA. [...]
