Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Managerii care fac doar „people management” și angajații care refuză schimbarea riscă să fie scoși din joc pe măsură ce AI intră în fluxurile de lucru, avertizează CEO-ul Airbnb, Brian Chesky, într-o intervenție citată de HotNews. Mesajul are o miză operațională directă: rolurile de coordonare și execuție vor fi evaluate tot mai mult prin capacitatea de a lucra efectiv cu instrumente de inteligență artificială, nu doar prin supraveghere sau rutină.
Chesky spune că două categorii „nu vor supraviețui erei inteligenței artificiale”: managerii care se ocupă exclusiv de gestionarea oamenilor și angajații „rigizi”, care nu vor să se schimbe și să evolueze. Declarațiile au fost făcute în podcastul „Invest Like The Best”, potrivit revistei Fortune.
În viziunea CEO-ului Airbnb, pe măsură ce AI modifică structurile companiilor și felul în care se muncește, șefii trebuie să devină „manageri de personal hibrizi”. Concret, asta înseamnă o abordare mai tehnică și o legătură mai strânsă cu produsul sau rezultatul final, nu doar coordonare administrativă.
„Nu cred că managerii de personal vor avea vreo valoare în viitor. Când mă refer la managerii de personal, mă refer la oameni care gestionează doar oameni.”
Chesky adaugă că relațiile cu echipa rămân importante, dar „simpla supraveghere” nu mai este suficientă; accentul se mută pe gestionarea oamenilor „pe parcursul activității”, în contextul concret al muncii.
CEO-ul Airbnb susține că nici angajaților care cred că pot evita noua tehnologie nu le va fi mai ușor. În același timp, el își păstrează o perspectivă relativ optimistă, argumentând că instrumentele pot fi învățate „foarte ușor”, dacă există o „mentalitate de creștere”.
În context, HotNews amintește și alte avertismente din industrie: CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a spus că AI ar putea afecta jumătate din munca de birou de nivel începător, iar șeful departamentului de AI al Microsoft, Mustafa Suleyman, a estimat că „majoritatea, dacă nu toate” sarcinile de birou ar putea fi automatizate în 12–18 luni (menționat de HotNews într-un material separat).
Mesajul central al lui Chesky mută discuția de la „AI va lua joburi” la „AI va schimba conținutul joburilor”: companiile vor cere tot mai mult competențe practice de lucru cu AI, inclusiv de la manageri. În acest cadru, rolurile care nu se conectează la livrarea efectivă a muncii – sau care resping schimbarea – devin mai vulnerabile.
Recomandate
Vodafone Germania va elimina aproximativ 2.300 de posturi în următorii doi ani , într-o reorganizare care mizează pe automatizare și pe extinderea utilizării inteligenței artificiale pentru reducerea costurilor și accelerarea operațiunilor, potrivit Mobilissimo . Reducerea ar reprezenta circa 20% din totalul de aproximativ 12.000 de angajați ai operatorului pe piața germană. Decizia a fost comunicată personalului de Marcel de Groot , șeful Vodafone Germania, și este prezentată ca parte a unui plan de creștere a competitivității. Compania invocă presiuni tot mai mari în telecom: concurență puternică pe mobil, scăderea pieței TV, competiție în zona fibrei optice și efectele inflației asupra profitabilității. AI, folosită pentru procese interne și relația cu clienții În centrul reorganizării se află extinderea utilizării inteligenței artificiale, cu obiectivul de a automatiza o serie de activități. Concret, Vodafone vrea să folosească AI pentru: analiza problemelor de rețea; gestionarea campaniilor publicitare; anumite activități de asistență pentru clienți. În paralel, departamentele comerciale și cele de relații cu clienții ar urma să fie integrate mai strâns, iar echipele IT să colaboreze direct cu diviziile dedicate clienților rezidențiali și business, pentru simplificarea operațiunilor și reducerea timpilor de rezolvare. Investițiile continuă, iar discuțiile cu angajații urmează Reorganizarea nu ar însemna oprirea investițiilor: compania spune că va continua să aloce resurse pentru AI, infrastructură IT, fibră optică, servicii cloud și securitate, precum și pentru dezvoltarea canalelor digitale. Totodată, Vodafone afirmă că va căuta soluții „responsabile din punct de vedere social” pentru reducerea personalului. Discuțiile detaliate cu reprezentanții angajaților privind noua structură organizațională ar urma să înceapă la începutul anului viitor. (Informațiile sunt atribuite de Mobilissimo sursei Vodafone, unternehmen.vodafone.de, și unei relatări preluate via finance.yahoo.com.) [...]
Inteligența artificială intră în zona de investiții cu promisiunea de a simplifica deciziile, dar cu limite de acuratețe și costuri care trebuie controlate , potrivit declarațiilor lui Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB, la ZF Digital Summit 2026 , relatate de Ziarul Financiar . Cazacu spune că, în investiții, AI poate analiza portofoliul și, pe baza profilului clientului, a intereselor și a istoricului de interacțiune, să recomande instrumente financiare. XTB are, în acest sens, un proiect pilot în Chile, iar o variantă mai restrânsă funcționează deja în câteva piețe europene (Polonia, Cehia, Slovacia și Portugalia), unde AI răspunde la întrebări despre mișcările unui instrument. Un punct important din mesajul său este că tehnologia rămâne „probabilistică”, adică nu oferă garanția că surprinde realitatea cu acuratețe de 100%. Totuși, el indică o accelerare puternică a capabilităților în ultimul an – un an și jumătate, ceea ce alimentează așteptarea unor investitori că AI ar putea reduce stresul și ar putea face procesul decizional mai simplu. Ce se schimbă operațional pentru investitori și intermediari În viziunea lui Cazacu, zona financiară și investițiile – alături de programare – au fost printre primele domenii „tentante” pentru utilizatori și investitori în tehnologie. Miza practică este trecerea de la căutări și documentare fragmentată la interacțiuni de tip întrebare–răspuns și recomandări personalizate, integrate în platforme. El atrage însă atenția că, deși ideea de a „apăsa play” și a lăsa un program să execute automat este tentantă, nu toată lumea va accepta acest model, chiar dacă transformările în domeniul investițiilor vor fi „enorme”. Riscuri: bugete, securitate și suprafața de atac Pe lângă utilitate, Cazacu punctează explicit riscurile: companiile trebuie să fie atente la bugetele alocate AI și la partea de protecție. În opinia sa, AI „extinde suprafața de atac” și instrumentele disponibile, ceea ce va cere investiții majore în mai multe niveluri de securitate, inclusiv prin traininguri și actualizări. Un alt element operațional menționat este „suveranitatea datelor”: datele sunt păstrate în Europa, iar compania se raportează la respectarea regulamentelor existente, anticipând că vor urma și alte „secvențe de reglementare” care vor impune adaptări. Ce urmează: extinderea accesului și rolul tehnologiei în 2027 XTB are „multe proiecte în dezvoltare”, inclusiv inițiative deja active în regiune și în România, iar pentru 2027 planul este să continue extinderea accesului la piețe, prin creșterea numărului de instrumente și piețe disponibile. În acest context, Cazacu estimează că factorul uman nu va dispărea, dar tehnologia va avea un rol mai important decât în 2026. [...]
BRD vrea să treacă de la proiecte-pilot la soluții AI folosite în operațiunile curente în 2027 , cu efecte care ar urma să devină vizibile și pentru clienții băncii, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine de la Daniel Marin , Chief Data Officer al BRD, în contextul planurilor de investiții în digitalizare, cloud și inteligență artificială. Banca își propune să folosească parteneriatele strategice ale grupului pentru a accelera maturizarea inițiativelor tehnologice, astfel încât acestea să nu rămână la nivel de „experimente” sau testări limitate, ci să fie integrate în activitatea de zi cu zi. „Vom continua şi în 2027 investiţiile în digitalizare, cloud şi inteligenţă artificială (...) Nu vrem să ne limităm la experimente tehnologice şi proiecte-pilot, ci să dezvoltăm soluţii care să aducă rezultate concrete.” Ce se schimbă, din perspectivă operațională Din declarațiile lui Daniel Marin, direcția pentru 2027 este trecerea către utilizare la scară mai mare a soluțiilor bazate pe date și AI (inteligență artificială), cu rezultate care ar urma să se vadă inclusiv în interacțiunea cu clienții. În același timp, BRD indică faptul că are „o strategie bine conturată” în zona de date și AI, iar proiectele livrate anul viitor ar urma să producă efecte măsurabile, nu doar demonstrații tehnologice. Reglementările, limită și oportunitate pentru AI în bănci Daniel Marin a punctat și rolul reglementărilor în adoptarea AI în sectorul bancar: acestea pot limita anumite implementări, dar pot funcționa și ca un catalizator pentru soluții mai bine controlate și mai sigure. În viziunea sa, utilizarea corectă a AI poate contribui la clienți mai bine informați și mai atenți la deciziile financiare, dar ridică și nivelul așteptărilor față de servicii. La ce se poate ajunge: AI-ul clienților „vorbește” cu AI-ul băncii O direcție menționată explicit este un scenariu în care instrumentele de inteligență artificială folosite de clienți ar putea comunica direct cu sistemele AI ale băncilor. Daniel Marin subliniază însă că această etapă nu este încă aproape, fiind necesare progrese atât tehnologice, cât și de reglementare. Pentru piață, semnalul relevant este că BRD își poziționează investițiile din 2027 ca un pas de industrializare a AI în bancă, nu doar de testare, ceea ce poate influența ritmul în care astfel de soluții devin standard în serviciile bancare. [...]
Google a făcut disponibil global în Search modelul Gemini 4 Hydrogen , cel mai mare upgrade de model de până acum , cu efect direct asupra modului în care utilizatorii primesc răspunsuri și descoperă linkuri, potrivit Google . Schimbarea vizează în primul rând funcționarea căutării în „ AI Mode ” (modul cu răspunsuri generate de inteligență artificială), unde compania promite răspunsuri mai utile, mai vizuale și mai ușor de parcurs. Upgrade-ul este deja activ „la nivel global” pentru toți utilizatorii, conform postării semnate de Robby Stein, vicepreședinte de produs pentru Google Search. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că experiența de căutare poate arăta și funcționa diferit fără o acțiune din partea utilizatorului, iar modul în care sunt formulate întrebările devine mai important pentru calitatea răspunsului. Ce se schimbă în practică în Google Search Google enumeră patru îmbunătățiri principale aduse de Gemini 4 Hydrogen în Search: Înțelegere mai bună a intenției : Search ar gestiona mai bine întrebări nuanțate și complicate, inclusiv cereri cu mai multe părți, greșeli de tastare sau solicitări foarte specifice. Compania spune că modelul urmează mai bine instrucțiunile și poate apela „instrumente” (tool calling) pentru a răspunde mai precis pe fiecare componentă a întrebării. „Query fan-out” și conectare mai bună către linkuri : Hydrogen ar îmbunătăți tehnica prin care Search lansează simultan mai multe interogări pe subteme relevante, pentru a oferi o plajă mai largă de linkuri și a ajuta utilizatorii să găsească site-uri pe care altfel nu le-ar fi descoperit. Răspunsuri mai vizuale : utilizatorii ar vedea mai multe imagini, răspunsuri structurate, tabele de comparație și „instrumente” personalizate, păstrând viteza specifică Search. Înțelegere lingvistică mai bogată : indiferent de limba în care este pusă întrebarea, Google afirmă că răspunsurile vor fi mai nuanțate în toate limbile suportate de AI Mode. De ce contează pentru ecosistemul online Accentul pus pe răspunsuri generate și pe „query fan-out” indică o schimbare operațională cu impact asupra felului în care utilizatorii ajung la informație: mai multă sinteză direct în pagina de rezultate și o selecție de linkuri potențial diferită față de căutarea clasică. Pentru publisheri și companii care depind de trafic din căutare, miza devine vizibilitatea în seturi mai largi de rezultate și adaptarea conținutului la întrebări mai complexe, formulate „natural”. Google nu oferă în această postare date despre efecte măsurabile (de exemplu, timpi de răspuns, acuratețe sau impact asupra traficului), astfel că amploarea schimbării rămâne, deocamdată, descrisă la nivel de capabilități declarate. Ce urmează Compania îndeamnă utilizatorii să „încerce” Gemini 4 Hydrogen în Search, semnalând că upgrade-ul este deja disponibil. Detalii tehnice despre model sunt prezentate separat de Google, în pagina dedicată Gemini 4 Hydrogen . [...]
Consiliul Europei cere reguli obligatorii pentru armele autonome și avertizează că inteligența artificială ajunge să influențeze tot mai mult decizii militare critice, inclusiv identificarea și atacarea țintelor, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: un tratat internațional care să limiteze folosirea sistemelor capabile să selecteze și să lovească ținte fără intervenție umană. Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty , cere adoptarea „urgentă” a unui instrument juridic obligatoriu care să reglementeze utilizarea armelor autonome. Apelul vine înaintea celei de-a Șaptea Conferințe de Revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW), organizată de ONU între 16 și 20 noiembrie, la Geneva. „Fiinţele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forţei şi să rămână responsabile pentru aceasta.” De ce se cere „dezarmarea” AI: riscul pierderii controlului uman O’Flaherty susține că AI este deja integrată în operațiuni militare, de la colectarea de informații și identificarea țintelor până la alegerea sistemelor de armament și deciziile privind folosirea forței. În acest context, avertizează că unele sisteme autonome, odată activate, pot selecta și ataca ținte fără intervenție umană. Oficialul atrage atenția și asupra limitărilor tehnice și operaționale ale acestor sisteme: pot fi „opace și imprevizibile”, pot folosi date perimate sau părtinitoare și pot produce rezultate greu de anticipat. În plus, viteza operațiunilor militare asistate de AI poate reduce timpul disponibil pentru verificarea țintelor sau pentru evaluarea legalității unui atac. Implicații de reglementare: termene, responsabilitate și rolul companiilor Comisarul cere guvernelor să sprijine negocieri „urgente”, cu termene precise, pentru stabilirea unui instrument internațional obligatoriu privind armele autonome și, separat, să avanseze reglementarea altor utilizări militare ale AI. În lipsa unor reguli, el avertizează că „deciziile care determină cine trăieşte şi cine moare” ajung să fie condiționate tot mai mult de mașini. O’Flaherty mai spune că riscul nu se limitează la câmpul de luptă: tehnologiile dezvoltate pentru scopuri militare pot fi folosite și în zone civile (de exemplu, controlul frontierelor sau supravegherea manifestațiilor) ori pot ajunge la actori non-statali. În același timp, AI poate fi utilizată pentru manipularea mediului informațional și perturbarea infrastructurilor civile. În final, oficialul indică și responsabilitatea sectorului privat: companiile care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe inteligență artificială ar trebui, la rândul lor, să respecte drepturile omului. [...]
România își leagă poziția pe AI de acces la tehnologie și finanțare europeană , într-un moment în care liderii UE au programată prima reuniune dedicată exclusiv inteligenței artificiale, potrivit Digi24 . Înaintea discuțiilor de la nivel european, președintele Nicușor Dan a avut vineri, în Irlanda, o întâlnire bilaterală cu premierul Ungariei, Peter Magyar . Întâlnirea a durat aproximativ 45 de minute și a avut loc înaintea reuniunii informale a Consiliului European, găzduită de Irlanda, care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Miza reuniunii UE: accelerarea dezvoltării AI și reducerea dependențelor Reuniunea este prezentată ca prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale, conform Administrației Prezidențiale . Pe lângă discuțiile în plen, agenda include schimburi de opinii cu Arthur Mensch, director general al Mistral AI, și cu laureatul Premiului Nobel, profesorul Geoffrey Hinton. Administrația Prezidențială indică faptul că Nicușor Dan va susține „urgența” accelerării eforturilor UE în competiția globală pentru dezvoltarea AI, cu obiectivul de a evita „noi dependențe critice” și de a orienta Uniunea spre parteneriate cu SUA, Canada și Japonia. Acces la tehnologie și capital: mesajul cu impact economic În același cadru, președintele României urmează să insiste asupra importanței ca firmele europene și administrațiile publice să aibă acces la tehnologii, iar aplicațiile bazate pe AI să poată fi utilizate în industrie și în economie la nivelul întregii Uniuni. Potrivit comunicatului citat, un astfel de demers ar necesita mobilizarea capitalului public și privat, iar viitorul Fond European de Competitivitate din bugetul european este indicat drept „instrument cheie” pentru acest obiectiv. Implicații pentru piața muncii și responsabilitate în utilizare Administrația Prezidențială mai arată că Nicușor Dan va evidenția și nevoia de a gestiona responsabil implicațiile AI în societate și de a pregăti soluții pentru provocările suplimentare pe care le aduce această tehnologie, inclusiv în ceea ce privește piața muncii. [...]
