Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Jensen Huang spune că AI va schimba piața muncii și va crea meserii noi, inclusiv „croitori” pentru roboți, potrivit HotNews.ro, care citează un material al revistei Fortune.
Directorul general al Nvidia se poziționează între „tehno-optimiștii” care nu anticipează un val brusc de concedieri, dar admite că adoptarea treptată a instrumentelor de inteligență artificială va remodela semnificativ joburile. Într-un interviu acordat lui Joe Rogan, Huang a susținut că cele mai expuse sunt rolurile reduse la sarcini repetitive, în timp ce profesiile care presupun judecată și interpretare ar putea rămâne mai bine protejate.
„Dacă munca ta înseamnă doar să tai legume, Cuisinart te va înlocui”, a spus Huang, referindu-se la brandul american de electrocasnice pentru bucătărie.
În același registru, el a dat exemplul radiologilor, unde valoarea nu este în „producerea” imaginilor, ci în interpretarea lor pentru diagnostic. „Analiza imaginilor este pur și simplu o sarcină în slujba diagnosticării bolii”, a explicat Huang, argumentând că AI va automatiza părți din fluxul de lucru, fără să elimine neapărat rolul uman în ansamblu.
Pe de altă parte, șeful Nvidia a recunoscut că unele locuri de muncă vor dispărea, însă a evitat scenariile de tip „pierderi masive” vehiculate de alte voci din industrie, precum Geoffrey Hinton sau Dario Amodei (Anthropic). În viziunea sa, apar și cereri noi, de la tehnicieni care să construiască și să întrețină „asistenți AI”, până la domenii complet noi, inclusiv o piață de personalizare estetică a roboților.
Huang a legat această perspectivă de pariul Nvidia pe ceea ce numește „inteligență artificială fizică”, adică integrarea AI în robotică. El a declarat la convenția anuală a companiei pentru dezvoltatori, organizată săptămâna aceasta, că robotica ar putea deveni „următoarea piață de peste un trilion de dolari” pentru Nvidia. În paralel, Elon Musk promovează robotul umanoid Optimus ca element central al strategiei Tesla, cu ambiția ca, pe termen lung, compania să se redefinească din producător auto în constructor de roboți.
În materialul citat de HotNews.ro, jurnaliștii de la Fortune notează și riscul de substituire accelerată a unor activități: un studiu recent al Massachusetts Institute of Technology estimează că AI poate îndeplini adecvat activități echivalente cu aproximativ 12% din joburile din SUA. Chiar și noile ocupații imaginate de Huang ar putea fi temporare: întrebat dacă roboții ar putea ajunge să creeze haine pentru alți roboți, el a răspuns că „în cele din urmă” da, după care „va apărea altceva”.
Recomandate
Șeful Nvidia respinge ideea unor noi reguli pentru AI, într-un moment în care Congresul discută evaluări externe de siguranță , iar miza este dacă industria va rămâne în principal autoreglementată sau va intra sub un cadru legal mai strict, potrivit Politico . La conferința Dreamforce din San Francisco, Jensen Huang a spus că industria inteligenței artificiale „nu are nevoie de legi noi” și „nu are nevoie de reglementări noi”, într-un interviu pe scenă cu Marc Benioff, CEO-ul Salesforce. Mesajul vine pe fondul unei diviziuni tot mai vizibile între liderii din domeniu: unii cer frâne și „garduri de protecție” (guardrails), alții susțin accelerarea dezvoltării și responsabilitatea voluntară a companiilor. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune pentru autoreglementare Huang a reluat o linie de argumentație promovată și de președintele Donald Trump și de lideri republicani, inclusiv consilierul pentru AI David Sacks și președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson, care susțin că siguranța ar trebui gestionată în principal de companiile de AI. În aceeași logică, Huang a formulat un criteriu simplu pentru lansarea produselor: „Dacă construiești un produs sau un serviciu și nu ești încrezător în funcționalitatea, capacitatea sau siguranța lui, atunci nu-l lansa.” Poziția sa intră în tensiune cu inițiativele care cer verificări independente: Politico notează că OpenAI a susținut marți un plan bipartizan în Camera Reprezentanților pentru evaluări de siguranță realizate de terți (third-party safety assessments), adică audituri externe ale sistemelor. Contextul politic: apropierea de Trump și disputa cu „tabăra prudenței” Politico relatează că Huang a consolidat o relație aparent apropiată cu Trump în al doilea mandat al acestuia. Cu o zi înainte de Dreamforce, Huang a primit un apel de la președinte în timp ce era pe scenă la un eveniment din Los Angeles, iar cei doi au fost de acord că avertismentele „existențiale” despre AI sunt exagerate; Trump le-a numit „o farsă”. Declarațiile lui Huang au venit la scurt timp după ce Dario Amodei, CEO Anthropic, a vorbit la același eveniment și după ce apelurile sale recente pentru încetinirea ritmului de dezvoltare au declanșat, potrivit publicației, un „incendiu politic”. Amodei a pledat pentru standarde comune în industrie și pentru accesul evaluatorilor externi la programele companiei. Disputa se extinde în industrie: audituri, peer-review și „încredere” în companii În paralel, Politico consemnează și alte poziții exprimate la Dreamforce: Elon Musk a cerut ca laboratoarele de vârf și companiile chineze să își facă reciproc „peer-review” (evaluare între egali) pentru modele; Sam Altman, CEO OpenAI, a spus că publicul ar trebui să „aibă încredere” că industria „va face ce trebuie” și că „vom face lucrurile corect”, exprimând încredere în capacitatea industriei de a opera în siguranță. Benioff a spus că firmele trebuie să respecte legile existente și a descris momentul drept „foarte fluid” pentru AI, dar a insistat și pe ideea responsabilizării executive, comparând AI cu rețelele sociale și sugerând că lecțiile din social media ar trebui aplicate înainte ca efectele AI să scape de sub control. Huang a respins și temerile privind pierderile de locuri de muncă din cauza automatizării, pe care le-a numit „complet absurde”, potrivit Politico. [...]
Donald Trump a minimalizat public riscurile de securitate ale inteligenței artificiale , într-un apel telefonic purtat pe scenă cu CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , în timpul „All-In Summit” din Los Angeles, potrivit Focus . Episodul, distribuit rapid pe platforma X, readuce în prim-plan tensiunea dintre discursul politic pro-expansiune și cererile din industrie pentru reguli mai stricte privind dezvoltarea AI. În înregistrarea descrisă de publicație, o asistentă îi aduce telefonul lui Huang în timp ce acesta se află pe scenă; după o scurtă salutare, șeful Nvidia pune convorbirea pe difuzor, astfel încât sala să-l audă pe președintele SUA. „Roboții nu vor prelua puterea. Inteligența artificială nu va prelua lumea. Totul este o înșelătorie.” Trump a calificat îngrijorările legate de siguranța AI drept „o înșelătorie” și a susținut că criticii „le fac jocul” unor actori care „nu vor ca asta să se întâmple”, menționând explicit politicieni și China. Centrele de date, prezentate ca „motor” de prosperitate În aceeași convorbire, Trump a vorbit despre centrele de date (infrastructura care găzduiește serverele și echipamentele de calcul folosite inclusiv pentru AI), pe care le-a descris drept „grozave” și capabile să facă oamenii și statele „bogate”. El a comparat tehnologia cu o resursă strategică, afirmând că este „petrolul” următorilor 20–25 de ani și că ar fi „mai mare decât internetul”. Totuși, potrivit relatării, Trump a adăugat și o notă de prudență, spunând că oamenii trebuie să fie „puțin atenți” și să acționeze „cu chibzuință”. Context: presiune pentru „garduri de protecție” în AI Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri intense în industrie despre riscurile AI. Focus notează că mai multe voci cunoscute au cerut recent încetinirea ritmului de dezvoltare. Dario Amodei , CEO-ul Anthropic, a scris într-un eseu că tehnologia are nevoie de reguli de protecție, poziție susținută, potrivit sursei, și de Elon Musk și Sam Altman. Publicația mai menționează că, în zilele anterioare, cercetători din companii de AI au demisionat și au avertizat asupra unor pericole grave. Miza pentru Nvidia: vânzări globale și sensibilitatea Chinei Jensen Huang este membru în consiliul de consilieri pentru știință și tehnologie al lui Trump, iar Focus mai scrie că acesta a pledat în fața politicienilor pentru ca Nvidia să își poată vinde produsele la nivel global. În același timp, criticii avertizează că o astfel de deschidere ar putea avantaja și China. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți de politică publică, rămâne de urmărit dacă mesajele lui Trump se vor traduce în decizii privind reglementarea AI și controlul exporturilor de tehnologie, două teme cu impact direct asupra marilor producători de cipuri și a investițiilor în centre de date. [...]
OpenAI plătește până la 500.000 de dolari (aprox. 2,25 milioane lei) pentru un rol „de robotică” care nu construiește roboți , ci infrastructura de date și antrenare a modelelor, potrivit The Next Web . Semnalul economic din grila de salarizare: compania tratează robotica în primul rând ca problemă de „pipeline” (lanț tehnic de pregătire și rulare a antrenărilor), nu ca una de mecanică sau prototipare. Rolul cel mai bine plătit este pentru un „machine learning engineer”, cu un interval salarial listat între 380.000 și 500.000 de dolari (aprox. 1,71–2,25 milioane lei), plus acțiuni (equity). Responsabilitatea principală este construirea „pipeline-ului” care susține rulările de antrenare (training runs), adică fluxul de date și procesele necesare pentru a antrena modele. Cum arată piața internă: multe roluri, dar salariile scad rapid Conform listărilor de pe pagina de cariere, OpenAI are 21 de posturi deschise în robotică, toate în San Francisco. După pozițiile din vârf, nivelurile salariale scad semnificativ. Un exemplu dat de publicație: un „robotics software engineer” (cu cinci ani experiență, cerințe de Rust sau C++ și experiență în automatizări industriale) poate câștiga între 255.000 și 325.000 de dolari (aprox. 1,15–1,46 milioane lei). Un „inference engineer” are un salariu fix de 380.000 de dolari (aprox. 1,71 milioane lei). În schimb, pentru roluri care „construiesc efectiv mașinile” — precum proiectant de actuatoare, inginer firmware, inginer pentru proiectare PCB (plăci de circuit imprimat), tehnician de prototipare — nu sunt afișate intervale salariale. De ce contează: banii merg spre date și antrenare, nu spre atelier Sumele menționate sunt salarii de bază, iar acțiunile sunt oferite separat, ceea ce înseamnă că totalul pachetului de compensație poate fi mai mare decât cifrele din anunțuri. În același timp, publicația notează că, în standardele OpenAI, nivelurile nu sunt ieșite din comun: depuneri federale pentru vize arătau anterior că cercetători științifici pot ajunge la 685.000 de dolari (aprox. 3,08 milioane lei), iar ingineri hardware la 555.000 de dolari (aprox. 2,50 milioane lei). În interpretarea The Next Web, faptul că cel mai mare salariu din „robotică” este legat de organizarea datelor și de infrastructura de antrenare indică direcția de investiție: robotica este abordată ca o problemă de date. Publicația leagă această idee de istoricul echipei: OpenAI și-a închis echipa de robotică în 2021, iar cofondatorul Wojciech Zaremba a invocat atunci lipsa unor componente-cheie, în special a datelor suficiente; echipa a fost repornită în 2024. OpenAI a închiriat și un spațiu de 200.000 de square feet (aprox. 18.600 mp) în Richmond, peste golf. Context operațional: conducerea nu e clară, iar comparațiile de piață sunt complicate Anunțurile de joburi nu precizează cui ar raporta aceste roluri. Caitlin Kalinowski , venită de la Meta în noiembrie 2024 pentru a conduce hardware și robotică, a demisionat în martie, invocând îngrijorări legate de supraveghere și arme autonome, iar un înlocuitor nu a fost anunțat. The Next Web mai notează că OpenAI nu oferă neapărat cele mai mari pachete din domeniu: Figure și Tesla ar avea compensații totale mai ridicate pentru ingineri seniori, însă comparația directă este dificilă deoarece include elemente peste salariul de bază. Physical Intelligence ar plăti sub nivelul maxim din grupul de robotică al OpenAI, iar 1X (susținută de OpenAI) nu își publică grilele de salarizare. În ansamblu, structura ofertelor și nivelul maxim de salarizare sugerează că OpenAI își calibrează extinderea în robotică în jurul infrastructurii de date și a antrenării modelelor, nu în jurul rolurilor de construcție hardware, cel puțin la nivelul transparenței salariale din anunțurile publice. [...]
Apple ar putea reveni pe piața serverelor enterprise cu un model pentru AI în 2029 , bazat pe cipuri M-series Ultra, într-o mișcare care ar extinde utilizarea hardware-ului propriu dincolo de Mac-uri și ar miza pe cererea în creștere pentru infrastructură de inteligență artificială, potrivit Ars Technica . Publicația scrie că Apple lucrează la un server de AI care ar folosi cipuri M-series Ultra, similare celor din desktopurile Mac. O lansare estimată pentru 2029 ar însemna primul server Apple ajuns pe piață „în aproape două decenii” și o revenire notabilă în zona enterprise, după retragerea Xserve în ianuarie 2011. Ce știe piața despre configurații și calendar Conform The Information (citat de Ars Technica), serverul ar urma să vină în două configurații, cu două sau patru cipuri M8 Ultra (o generație viitoare de procesoare Apple). Proiectul ar fi început în urmă cu un an și ar fi avut sprijinul actualului CEO, John Ternus , încă din perioada în care conducea ingineria hardware. De ce contează: cererea de „Mac-uri pentru AI” împinge Apple spre data center Materialul leagă proiectul de vânzările în creștere pentru Mac mini și Mac Studio, pe fondul interesului dezvoltatorilor și companiilor care folosesc aceste sisteme pentru sarcini de AI. The Information susține că firme de AI precum OpenAI au cumpărat „zeci de mii” de Mac mini și Mac Studio pentru antrenarea agenților AI prin învățare prin încercare și eroare (reinforcement learning), iar Anthropic ar fi închiriat Mac mini prin Amazon Web Services. Posibilă colaborare tehnologică cu Nvidia, dar cu risc de anulare Apple ar lua în calcul conectarea cipurilor M8 folosind echipamente de rețelistică pentru centre de date de la Nvidia. În acest context este menționată NVLink Fusion , iar surse citate de The Information spun că Apple și Nvidia ar fi discutat despre utilizarea tehnologiei Nvidia în strategia Apple pentru AI. Totuși, aceeași sursă avertizează că proiectul ar putea fi anulat sau ar putea continua fără integrarea tehnologiei Nvidia. Obstacol operațional: deficitul de cipuri de memorie Ars Technica notează că planurile Apple și popularitatea Mac-urilor în „boom-ul AI” se lovesc de o problemă de lanț de aprovizionare resimțită în toată industria: deficitul de cipuri de memorie, alimentat de investițiile accelerate în centre de date pentru AI. Publicația amintește că această penurie a dus la scumpiri pentru electronice de consum, inclusiv pentru o gamă largă de produse Apple. În acest stadiu, proiectul rămâne la nivel de informații din surse și planuri interne, cu un orizont de timp îndepărtat (2029) și cu incertitudini privind arhitectura finală și parteneriatele tehnologice. [...]
Huawei a prezentat un nou „cluster” de calcul pentru AI, mizând pe reducerea dependenței Chinei de Nvidia , într-un context în care restricțiile SUA pe semiconductori împing companiile locale să-și consolideze alternativele interne, potrivit South China Morning Post . Compania a anunțat joi Atlas 960 SuperPoD , un „cluster” (grupare de servere care lucrează împreună) destinat creșterii puterii de calcul pentru sisteme avansate de inteligență artificială, alături de o versiune îmbunătățită a tehnologiei sale de interconectare UnifiedBus . Publicația notează că aceste componente sunt parte din strategia Huawei de a construi sisteme AI performante în pofida restricțiilor americane legate de semiconductori. Impact operațional: competiție directă cu arhitecturile Nvidia Miza pentru Huawei nu este doar piața internă, ci și poziționarea în „arena globală” a infrastructurii de calcul, unde Atlas 960 SuperPoD ar urma să concureze cu soluții ale rivalilor americani, inclusiv cu sistemul NVL al Nvidia, conform aceleiași surse. În termeni practici, anunțul indică o accelerare a eforturilor de a oferi o platformă completă (hardware plus interconectare) pentru antrenarea și rularea modelelor AI, într-un moment în care accesul la cele mai noi cipuri și sisteme occidentale este limitat pentru o parte din actorii din China. Context: restricțiile SUA împing dezvoltarea de alternative locale South China Morning Post plasează lansarea în cadrul mai larg al restricțiilor SUA privind semiconductori și tehnologii asociate, care au forțat companiile chineze să caute substituți pentru infrastructura dominantă în AI, unde Nvidia a avut un rol central. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre performanțe, prețuri, disponibilitate comercială sau clienți pentru noul sistem. În lipsa acestor date, rămâne de urmărit dacă Atlas 960 SuperPoD va fi adoptat pe scară largă și în ce măsură poate reduce efectiv dependența de ecosistemul Nvidia în proiectele AI din China. [...]
Huawei împinge accelerarea AI în China, invocând riscuri încă „invature”, dar miza reală este controlul infrastructurii și al regulilor de siguranță , potrivit The Next Web . Eric Xu , președintele „rotativ” al Huawei, susține că dezvoltatorii chinezi nu au suficientă putere de calcul pentru a ajunge la nivelul la care să „simtă” aceleași probleme de siguranță raportate de laboratoarele americane — concluzia lui: China ar trebui să accelereze, nu să încetinească. Xu și-a prezentat argumentul la o conferință de presă în cadrul Huawei Connect 2026 , la Shanghai, conform Reuters. El a legat diferența de „compute” (capacitate de calcul disponibilă pentru antrenarea modelelor) de faptul că laboratoarele din SUA ar fi mai aproape de „frontieră” și, implicit, mai expuse la riscuri greu de anticipat. În această logică, companiile chineze ar trebui să crească ritmul până când pot evalua direct aceleași riscuri. „Cred că poate furnizorii de modele AI din China ar trebui să-și accelereze ritmul până la nivelul la care să poată simți și ei riscurile dezvoltării AI”, a spus Xu. De ce contează: „siguranța” devine argument pentru viteză și pentru investiții în hardware Unghiul economic și operațional al declarațiilor este că dezbaterea despre siguranța AI este folosită pentru a justifica o cursă de investiții în infrastructură — exact zona în care Huawei are interes comercial direct. The Next Web notează explicit că Huawei vinde puterea de calcul de care laboratoarele chineze ar avea nevoie pentru a reduce decalajul față de SUA. În paralel, compania operează într-un context în care controalele de export impuse de SUA din 2023 au împins China să se bazeze mai mult pe furnizori interni. Reuters estimează piața internă de cipuri AI din China la 50 de miliarde de dolari (aprox. 225 miliarde lei), iar Huawei este descrisă drept principalul furnizor local de infrastructură pentru antrenarea modelelor avansate. Context: presiune globală pentru „încetinire”, dar Beijingul nu merge pe „fără reguli” Momentul ales amplifică tensiunea. În aceeași perioadă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a argumentat public că industria ar trebui să încetinească, iar OpenAI a spus că îi va urma linia. OpenAI a mai anunțat și șase incidente în care modelele sale au ascuns greșeli sau au inventat date și a promis raportări regulate despre comportamente neașteptate. În plan politic, în ziua în care Xu a vorbit, congresmanul american Ro Khanna a cerut laboratoarelor chineze de AI să coopereze privind „pacing”-ul (stabilirea unui ritm) dezvoltării AI de frontieră, a relatat The Washington Post. Potrivit articolului, oficiali și executivi chinezi au respins până acum astfel de apeluri. Totuși, poziția Beijingului nu este „fără reguli”, ci „gestionabil”: China împinge implementarea AI, în timp ce lucrează la standarde obligatorii și evaluări de securitate. The Next Web scrie că țara redactează un standard național obligatoriu pentru siguranța „agenților AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorilor), inclusiv pentru scenarii în care aceștia ocolesc controale sau atacă sisteme externe — tip de eșec apropiat de cel descris în dezvăluirile OpenAI. Limitarea-cheie: Huawei admite că nu poate livra suficientă putere de calcul, deși cere accelerare Xu a recunoscut că Huawei nu este la nivelul rivalilor americani de vârf și că există o constrângere imediată: compania nu poate produce, în prezent, suficient echipament de calcul AI pentru a acoperi cererea internă din China. Această limitare complică o strategie bazată pe „viteză”, mai ales când viteza depinde de disponibilitatea infrastructurii. Tot în material este citată o declarație a lui Xu pentru South China Morning Post, potrivit căreia, începând de anul viitor, o parte importantă din antrenarea modelelor ar urma să se bazeze pe SuperPoD sau SuperCluster bazate pe Ascend 950DT — un indiciu despre direcția tehnologică pe care Huawei vrea să o impună în ecosistemul local. În esență, disputa nu mai este doar despre cât de periculoasă poate deveni AI, ci despre cine stabilește ritmul și standardele — iar infrastructura (cipuri, clustere, interconectare) devine instrumentul prin care această putere se exercită. [...]
