Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Gemini Spark primește integrare directă cu Chrome, ceea ce îi permite să folosească (cu acordul utilizatorului) conturile autentificate și parolele salvate pentru a automatiza sarcini pe web, potrivit Google Blog. Funcția vizează „comisioane” online mai complexe — de la programarea unor vizionări pentru apartamente salvate până la căutarea opțiunilor de zbor și inițierea procesului de rezervare — dar păstrează utilizatorul în control pentru acțiuni sensibile, precum plățile.
Integrarea cu Chrome extinde capabilitățile de navigare ale Spark prin acces la sesiunea de autentificare din browser, ceea ce poate reduce pașii manuali în fluxuri care, în mod normal, cer completări repetate și logări. Google precizează că aceste acțiuni se fac „cu permisiunea” utilizatorului și că, pentru operațiuni sensibile, sarcina este returnată utilizatorului pentru confirmare și finalizare.
Google menționează că noua funcționalitate este construită cu protecții împotriva unor amenințări precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze instrucțiunile unui model de inteligență artificială pentru a-l determina să execute acțiuni nedorite). În același timp, compania subliniază că utilizatorul rămâne „în buclă” pentru decizii critice, în special cele legate de plăți.
Capabilitățile de „auto browse” prin Chrome sunt, în primă fază, în curs de lansare în SUA, cu planuri de extindere în alte regiuni ulterior. Google nu oferă un calendar pentru extinderea internațională.
Separat de integrarea cu Chrome, Google anunță extinderea accesului la Spark pentru abonații Google AI Pro în „peste 160 de țări” suplimentare, începând de astăzi. Miza operațională este creșterea bazei de utilizatori care pot folosi Spark pentru automatizarea sarcinilor zilnice, însă articolul nu detaliază ce piețe sunt incluse sau dacă există diferențe de funcționalitate între regiuni. Pentru lista țărilor, Google indică o pagină de suport.
Recomandate
Un nou set de documente depuse în procesul New York Times contra OpenAI și Microsoft ridică miza de reglementare a „scraping”-ului (colectarea automată de conținut de pe internet) pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială , potrivit Tom's Hardware . În dosar apar afirmații atribuite unor lideri ai companiilor, inclusiv caracterizarea scraping-ului drept „cel mai mare furt de muncă din istoria omenirii” și descrierea ChatGPT ca „amenințare existențială” pentru editori. Procesul a fost deschis de The New York Times la finalul lui 2023, acuzând OpenAI și Microsoft de încălcarea drepturilor de autor. Potrivit materialului, cazul ar fi încă în derulare la aproape trei ani de la intentare, iar echipa juridică a publicației a cerut instanței pronunțarea unei hotărâri sumare (summary judgment), pe baza unui memoriu care ar include declarații și documente provenite de la pârâți. Ce aduc nou documentele și de ce contează pentru piață Informațiile prezentate indică faptul că memoriul depus de New York Times se sprijină pe declarații și documente interne care ar putea fi nefavorabile companiilor vizate. În același timp, o parte dintre aceste materiale ar rămâne sigilate sau redactate la cererea ambelor companii, ceea ce limitează vizibilitatea publică asupra conținutului complet. Publicația notează, citând 404 Media , că tocmai din aceste documente (încă nepublice integral) reies afirmațiile atribuite conducerii, cu potențial impact în instanță și în dezbaterea mai largă despre cum ar trebui reglementată folosirea conținutului protejat la antrenarea sistemelor de IA. Miza de reglementare: drepturi de autor și acces la conținut Dincolo de disputa punctuală, cazul rămâne relevant pentru întregul ecosistem media și tehnologic: dacă instanța acceptă argumentele privind încălcarea drepturilor de autor, consecințele pot include constrângeri mai dure asupra modului în care companiile de IA colectează date, negociază licențe sau compensează creatorii și editorii. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre o decizie a instanței sau despre calendarul următorilor pași, ci semnalează intensificarea demersului juridic prin cererea de hotărâre sumară și prin apariția unor afirmații interne considerate sensibile. [...]
OpenAI plătește până la 500.000 de dolari (aprox. 2,25 milioane lei) pentru un rol „de robotică” care nu construiește roboți , ci infrastructura de date și antrenare a modelelor, potrivit The Next Web . Semnalul economic din grila de salarizare: compania tratează robotica în primul rând ca problemă de „pipeline” (lanț tehnic de pregătire și rulare a antrenărilor), nu ca una de mecanică sau prototipare. Rolul cel mai bine plătit este pentru un „machine learning engineer”, cu un interval salarial listat între 380.000 și 500.000 de dolari (aprox. 1,71–2,25 milioane lei), plus acțiuni (equity). Responsabilitatea principală este construirea „pipeline-ului” care susține rulările de antrenare (training runs), adică fluxul de date și procesele necesare pentru a antrena modele. Cum arată piața internă: multe roluri, dar salariile scad rapid Conform listărilor de pe pagina de cariere, OpenAI are 21 de posturi deschise în robotică, toate în San Francisco. După pozițiile din vârf, nivelurile salariale scad semnificativ. Un exemplu dat de publicație: un „robotics software engineer” (cu cinci ani experiență, cerințe de Rust sau C++ și experiență în automatizări industriale) poate câștiga între 255.000 și 325.000 de dolari (aprox. 1,15–1,46 milioane lei). Un „inference engineer” are un salariu fix de 380.000 de dolari (aprox. 1,71 milioane lei). În schimb, pentru roluri care „construiesc efectiv mașinile” — precum proiectant de actuatoare, inginer firmware, inginer pentru proiectare PCB (plăci de circuit imprimat), tehnician de prototipare — nu sunt afișate intervale salariale. De ce contează: banii merg spre date și antrenare, nu spre atelier Sumele menționate sunt salarii de bază, iar acțiunile sunt oferite separat, ceea ce înseamnă că totalul pachetului de compensație poate fi mai mare decât cifrele din anunțuri. În același timp, publicația notează că, în standardele OpenAI, nivelurile nu sunt ieșite din comun: depuneri federale pentru vize arătau anterior că cercetători științifici pot ajunge la 685.000 de dolari (aprox. 3,08 milioane lei), iar ingineri hardware la 555.000 de dolari (aprox. 2,50 milioane lei). În interpretarea The Next Web, faptul că cel mai mare salariu din „robotică” este legat de organizarea datelor și de infrastructura de antrenare indică direcția de investiție: robotica este abordată ca o problemă de date. Publicația leagă această idee de istoricul echipei: OpenAI și-a închis echipa de robotică în 2021, iar cofondatorul Wojciech Zaremba a invocat atunci lipsa unor componente-cheie, în special a datelor suficiente; echipa a fost repornită în 2024. OpenAI a închiriat și un spațiu de 200.000 de square feet (aprox. 18.600 mp) în Richmond, peste golf. Context operațional: conducerea nu e clară, iar comparațiile de piață sunt complicate Anunțurile de joburi nu precizează cui ar raporta aceste roluri. Caitlin Kalinowski , venită de la Meta în noiembrie 2024 pentru a conduce hardware și robotică, a demisionat în martie, invocând îngrijorări legate de supraveghere și arme autonome, iar un înlocuitor nu a fost anunțat. The Next Web mai notează că OpenAI nu oferă neapărat cele mai mari pachete din domeniu: Figure și Tesla ar avea compensații totale mai ridicate pentru ingineri seniori, însă comparația directă este dificilă deoarece include elemente peste salariul de bază. Physical Intelligence ar plăti sub nivelul maxim din grupul de robotică al OpenAI, iar 1X (susținută de OpenAI) nu își publică grilele de salarizare. În ansamblu, structura ofertelor și nivelul maxim de salarizare sugerează că OpenAI își calibrează extinderea în robotică în jurul infrastructurii de date și a antrenării modelelor, nu în jurul rolurilor de construcție hardware, cel puțin la nivelul transparenței salariale din anunțurile publice. [...]
Noile funcții Apple Intelligence din iOS 27 cer până la 14 GB spațiu liber pe cele mai noi iPhone-uri , aproape dublu față de cerința anterioară de 8 GB, ceea ce poate influența direct decizia de cumpărare (capacitate de stocare) și modul în care utilizatorii își gestionează memoria pe dispozitivele premium, potrivit 9to5Mac . Creșterea cerinței nu se aplică tuturor modelelor. Majoritatea iPhone-urilor rămân la pragul de până la 8 GB necesari pentru funcțiile de inteligență artificială din iOS 27, însă anumite modele au nevoie de „aproape dublu” spațiu liber pentru a rula cele mai avansate capabilități „pe dispozitiv” (adică procesate local, nu în cloud). Ce modele ajung la cerința de până la 14 GB Conform unui document de suport Apple citat de publicație, cerința de până la 14 GB spațiu liber pentru „toate” funcțiile AI din iOS 27 se aplică următoarelor modele: iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max iPhone Duo iPhone 17 Pro și iPhone 17 Pro Max iPhone Air Pentru toate celelalte modele de iPhone, cerința rămâne de până la 8 GB. De ce crește necesarul de stocare: două funcții avansate, model local mai mare Motivul invocat este că aceste iPhone-uri pot rula două capabilități avansate care nu sunt disponibile pe alte modele, iar acestea necesită un model „on-device” mai puternic (și, implicit, mai voluminos ca stocare): personalizarea vocii Siri AI (expresivitate și ritm) acuratețe îmbunătățită pentru dictare În practică, asta înseamnă că utilizatorii care vor pachetul complet de funcții Apple Intelligence pe modelele de top trebuie să aibă mai mult spațiu liber disponibil permanent, nu doar la instalare. Context: iOS 27 și relansarea Apple Intelligence 9to5Mac notează că Apple Intelligence nu a fost „neapărat” succesul așteptat la lansarea din 2024, însă iOS 27 vine cu o revizie majoră, inclusiv o versiune Siri AI descrisă drept un upgrade important față de Siri-ul anterior. În același timp, această evoluție aduce și o constrângere operațională pentru o parte dintre utilizatori: presiune mai mare pe stocarea internă, în special pe dispozitivele care rulează cele mai avansate modele locale. [...]
Google DeepMind își separă dezbaterea despre AGI de poziția oficială a companiei , lansând o platformă dedicată cercetării și politicilor publice într-un moment în care industria accelerează investițiile și apar tot mai multe declarații că „AGI a sosit”, potrivit The Next Web . Institutul DeepMind (DeepMind Institute – DMI) este prezentat ca un spațiu de cercetare și dezbatere despre inteligența artificială generală (AGI), definită în eseul de lansare ca un sistem care ar manifesta „toate capacitățile cognitive ale creierului uman”. Publicația notează că, deși textul susține că sistemele actuale încă eșuează la unele sarcini de bază, autorii „se așteaptă ca aceste lacune să fie închise curând”. Un element-cheie cu relevanță operațională și de guvernanță: DMI precizează că materialele publicate reflectă opiniile autorilor și „nu ar trebui citite ca poziția oficială a Google”. Platforma va găzdui texte semnate de cercetători din Google DeepMind, Google și comunitatea mai largă, iar eseul de lansare anticipează explicit că autorii „nu vor fi întotdeauna de acord”. Cine conduce și ce teme pune pe agendă DMI are trei directori: Shane Legg (cofondator și Chief AGI Scientist la Google DeepMind), Demis Hassabis (cofondator și președinte al laboratorului, totodată chief scientist la Alphabet) și James Manyika (președinte pentru research, labs, technology and society la Google). Legg este și managing editor. Ca riscuri actuale și emergente, eseul de lansare indică: securitatea cibernetică și riscurile biologice (biorisks); „potențialul de pierdere a controlului” în sisteme viitoare care se îmbunătățesc singure. În context, articolul amintește că, în august, un executiv DeepMind a legat cheltuielile din AI de ideea unor mașini care se auto-îmbunătățesc. Mesajul de prudență: „capabilitățile” să nu depășească „controalele de siguranță” Legg a declarat pentru Financial Times că abilitățile AI nu trebuie să o ia înaintea controalelor de siguranță. În același context, el a spus că apelul CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, de a încetini (dar nu opri) lansările de modele de frontieră este „interesant ca direcție” și „merită luat în considerare”. Amodei a afirmat pe 12 septembrie că industria trebuie să încetinească. Tot Legg a spus pentru FT că este prematur să se declare că AGI a fost atinsă, pe fondul unor afirmații recente din industrie: Jensen Huang (Nvidia) a spus pe 7 septembrie că AGI a sosit, iar OpenAI a făcut propria revendicare pe 4 septembrie. Potrivit FT, Legg rămâne „confortabil” cu prognoza sa de 50% șanse ca o formă „minimală” de AGI să apară până în 2028. Primele eseuri și miza economică: politici „cu regret minim” pentru o economie cu AGI Pe lângă eseul de lansare, site-ul listează patru texte, inclusiv unul despre politici economice pentru AGI. În „Economic policy for AGI” (semnat de Julian Jacobs și Alex Imas), autorii evaluează 11 politici folosind analize de literatură, sondaje și 51 de evaluatori tip „agent AI” construiți din date de sondaj pe 51 de economiști reali. Autorii subliniază că „nicio inițiativă nu este răspunsul la tot” și propun trei răspunsuri „cu regret minim”, în funcție de scenariu: Perturbare ușoară: extinderea asigurării de șomaj, lărgirea Earned Income Tax Credit și recalificare condusă de angajatori; Deplasare moderată: transformarea creditului fiscal într-un impozit negativ pe venit; Decuplarea muncii de capital: un „sprijin universal de capital” (universal basic capital backstop), utilizat dacă ponderea muncii în PIB scade pe o perioadă susținută. În același eseu, venitul de bază universal (UBI) este descris drept „un instrument scump și grosier” care poate să nu direcționeze suficient ajutorul acolo unde e nevoie. Datele de opinie citate în articol indică, în sondajul menționat de autori, sprijin de 85% în SUA pentru recalificare finanțată public și 72% pentru asigurarea de șomaj; sprijinul pentru „universal basic capital” este de 54%. Ca scoruri, „universal basic capital” a obținut 76,3/100 la capitolul „agency” și 33,1 la fezabilitate, al doilea cel mai mic scor după o garanție federală a locurilor de muncă. În ansamblu, lansarea DMI instituționalizează o dezbatere internă și externă despre AGI, dar o face cu o delimitare explicită față de „poziția Google” — un detaliu care poate conta atât pentru modul în care sunt interpretate public aceste idei, cât și pentru discuțiile de reglementare și politici publice care se intensifică în jurul modelelor de frontieră. [...]
Apple ar putea reveni pe piața serverelor enterprise cu un model pentru AI în 2029 , bazat pe cipuri M-series Ultra, într-o mișcare care ar extinde utilizarea hardware-ului propriu dincolo de Mac-uri și ar miza pe cererea în creștere pentru infrastructură de inteligență artificială, potrivit Ars Technica . Publicația scrie că Apple lucrează la un server de AI care ar folosi cipuri M-series Ultra, similare celor din desktopurile Mac. O lansare estimată pentru 2029 ar însemna primul server Apple ajuns pe piață „în aproape două decenii” și o revenire notabilă în zona enterprise, după retragerea Xserve în ianuarie 2011. Ce știe piața despre configurații și calendar Conform The Information (citat de Ars Technica), serverul ar urma să vină în două configurații, cu două sau patru cipuri M8 Ultra (o generație viitoare de procesoare Apple). Proiectul ar fi început în urmă cu un an și ar fi avut sprijinul actualului CEO, John Ternus , încă din perioada în care conducea ingineria hardware. De ce contează: cererea de „Mac-uri pentru AI” împinge Apple spre data center Materialul leagă proiectul de vânzările în creștere pentru Mac mini și Mac Studio, pe fondul interesului dezvoltatorilor și companiilor care folosesc aceste sisteme pentru sarcini de AI. The Information susține că firme de AI precum OpenAI au cumpărat „zeci de mii” de Mac mini și Mac Studio pentru antrenarea agenților AI prin învățare prin încercare și eroare (reinforcement learning), iar Anthropic ar fi închiriat Mac mini prin Amazon Web Services. Posibilă colaborare tehnologică cu Nvidia, dar cu risc de anulare Apple ar lua în calcul conectarea cipurilor M8 folosind echipamente de rețelistică pentru centre de date de la Nvidia. În acest context este menționată NVLink Fusion , iar surse citate de The Information spun că Apple și Nvidia ar fi discutat despre utilizarea tehnologiei Nvidia în strategia Apple pentru AI. Totuși, aceeași sursă avertizează că proiectul ar putea fi anulat sau ar putea continua fără integrarea tehnologiei Nvidia. Obstacol operațional: deficitul de cipuri de memorie Ars Technica notează că planurile Apple și popularitatea Mac-urilor în „boom-ul AI” se lovesc de o problemă de lanț de aprovizionare resimțită în toată industria: deficitul de cipuri de memorie, alimentat de investițiile accelerate în centre de date pentru AI. Publicația amintește că această penurie a dus la scumpiri pentru electronice de consum, inclusiv pentru o gamă largă de produse Apple. În acest stadiu, proiectul rămâne la nivel de informații din surse și planuri interne, cu un orizont de timp îndepărtat (2029) și cu incertitudini privind arhitectura finală și parteneriatele tehnologice. [...]
Un test de 141 de ore în Minecraft a arătat cât de fragilă poate fi „autonomia” unui model AI pe termen lung , după ce GPT-6 Astra și-a schimbat vizibil strategia în urma unui singur incident care i-a șters o parte importantă din progres, potrivit Mediafax . Experimentul a fost realizat de compania independentă de evaluare Vals AI și a fost urmărit online de mii de persoane, relatarea fiind preluată de Dexerto . Testul a urmărit să verifice cât de bine poate un sistem de inteligență artificială să folosească un computer și să ia decizii singur pe perioade foarte lungi, fără intervenție umană permanentă. În primele zile, modelul a făcut progrese: a explorat, a strâns resurse și a construit instalații care automatizau obținerea unor materiale. Incidentul care a schimbat comportamentul Punctul de inflexiune a venit când un Creeper (o creatură care se apropie fără zgomot și explodează) a detonat lângă zona în care Astra își depozitase obiectele importante într-un cufăr. Explozia a distrus atât cufărul, cât și locul de „revenire” al personajului, iar o parte semnificativă din progresul acumulat în aproape șase zile de test a fost pierdută. Vals AI a descris reacția drept „frustrare extremă”. Modelul și-a formulat apoi o regulă pentru viitor: să poarte permanent obiectele importante și să nu le mai lase într-un cufăr neprotejat, un semn că și-a ajustat strategia după o greșeală cu cost operațional în joc. „Retragerea” în sarcini simple și interpretări mai prudente După incident, în loc să reia rapid obiectivele dificile, Astra a petrecut ore întregi într-o activitate repetitivă și sigură: cultivarea cartofilor. Cei care urmăreau transmisia i-au cerut să accelereze și să revină la progres, însă modelul a rămas concentrat pe această rutină. Ulterior, a devenit mai atent la potențiale pericole: a observat „ceva verde” și și-a verificat interpretarea, concluzionând că era trestie de zahăr, nu un Creeper. Pe internet, episodul a fost prezentat drept „paranoie”, însă materialul precizează că experimentul nu demonstrează o paranoia în sens uman și nu există dovezi că modelul ar fi simțit frică sau anxietate. În aceeași logică de auto-monitorizare, Astra a început să-și critice deciziile, inclusiv momente în care a considerat că a pierdut timp urmărind „pixeli roz închis”, referindu-se la porcii din joc. De ce contează pentru evaluarea AI Dincolo de spectacolul unui model AI „jucând” Minecraft, testul Vals AI indică o limită practică: pe sarcini lungi și complexe, un singur eveniment care șterge progresul poate devia comportamentul pentru ore întregi, împingând sistemul spre activități mai simple și mai „sigure”. În termeni de utilizare reală, concluzia relevantă este că autonomia pe termen lung nu înseamnă doar capacitatea de a executa pași mulți, ci și reziliență la eșecuri și revenire rapidă la obiective după incidente. [...]
