Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Instrumentele de inteligență artificială din China sunt acuzate că facilitează deepfake-uri pornografice fără consimțământ, într-un fenomen descris drept „umilire publică digitală” la adresa femeilor, relatează South China Morning Post. Criticile vizează în special chatbotul Doubao, deținut de gigantul tehnologic ByteDance, care ar fi fost folosit pentru a genera imagini sexualizate false ale unor femei reale.
Semnalul de alarmă a fost tras de Free Nora, un colectiv feminist independent din China, care susține că numeroși utilizatori exploatează capacitățile de generare vizuală ale inteligenței artificiale pentru a crea imagini pornografice fără acordul persoanelor vizate. Grupul descrie fenomenul ca pe o campanie amplă de „umilire publică digitală” desfășurată în mediul online, în care chipurile femeilor sunt preluate, modificate și transformate în conținut degradant.
Doubao este, potrivit datelor publicate de compania QuestMobile, cel mai utilizat chatbot din China, cu aproximativ 155 de milioane de utilizatori activi săptămânal la finalul lunii decembrie 2025, comparativ cu 81,6 milioane pentru platforma DeepSeek. ByteDance nu a oferit un punct de vedere oficial, precizează publicația.
Free Nora avertizează că, deși deepfake-urile reprezintă o problemă globală și mai multe state încearcă să reglementeze domeniul, cadrul normativ din China rămâne insuficient pentru a preveni abuzurile. Organizația susține că platformele de inteligență artificială au „sacrificat dreptul femeilor la siguranță” în favoarea dezvoltării accelerate a tehnologiei.
Cazul readuce în discuție riscurile asociate democratizării instrumentelor de generare a imaginilor prin inteligență artificială și dificultatea autorităților de a ține pasul cu utilizările abuzive ale acestor tehnologii, într-un context în care reputația și viața privată pot fi afectate rapid și greu reversibil.
Recomandate

România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]

Apple își întărește capacitățile de IA pentru China prin recrutarea echipei inițiale din spatele versiunii open-source a modelului Qwen , într-o mișcare care ar putea accelera adaptarea Siri la piața chineză și la constrângerile locale privind modelele și serviciile de inteligență artificială, potrivit Wccftech . Informația este atribuită analistului de IA Robert Scoble (fost Microsoft), iar publicația precizează că nu există o confirmare independentă. Totuși, în contextul în care Apple își adâncește parteneriatul cu Alibaba, recrutarea ar avea logică operațională: compania ar câștiga expertiză directă pe un model care urmează să fie pus la dispoziția utilizatorilor din China în cadrul „Apple Intelligence”. De ce contează: Siri în China depinde de parteneriate și execuție locală Apple a început să ofere utilizatorilor din China acces la familia de modele Qwen de la Alibaba prin interfața Apple Intelligence, într-un mod pe care Wccftech îl compară cu integrarea actuală a ChatGPT în ecosistemul Apple. Un purtător de cuvânt Alibaba a descris integrarea ca permițând accesul la capabilități precum „înțelegerea și generarea de text și imagini”, fără a comuta între instrumente. În acest cadru, aducerea „echipei originale” care a lucrat la versiunea open-source a Qwen ar putea reduce timpul de integrare și ajustare a funcțiilor Siri pentru limba, datele și cerințele pieței locale, unde Apple nu poate replica integral abordarea din SUA sau UE. Context: Apple își reconstruiește Siri și o împinge mai adânc în interfața iPhone Materialul notează că noua versiune Siri este integrată în Dynamic Island, are acces la „context personalizat” și poate folosi informații de pe ecran. Sunt oferite exemple de utilizare: întrebări despre un concert urmate de adăugarea datei în Reminders prin comandă vocală, identificarea conținutului unei imagini și furnizarea de context personalizat (de tipul unei persoane care locuiește lângă un parc), inclusiv indicații către o adresă. Ce urmează: Qwen3.8 și presiunea de a livra rapid În paralel, Alibaba pregătește lansarea modelului Qwen3.8 „destul de curând”, potrivit sursei. Wccftech sugerează că noua versiune ar ridica miza în competiția dintre modelele „open-source/open-weight” (modele cu greutăți publice, reutilizabile), ceea ce ar putea pune presiune pe Apple să țină pasul cu ritmul de actualizare al partenerului său din China. Separat, articolul amintește că Financial Times a relatat despre demersuri de lobby ale Apple pentru aprobarea achiziției de DRAM de la CXMT (aflată pe o listă a Pentagonului), iar Bloomberg, prin Mark Gurman, a scris că Apple ar lucra cu administrația Trump pentru a limita reacțiile negative din Washington dacă ajunge să cumpere memorie de la CXMT și YMTC pentru produse vândute în China. Aceste elemente conturează o strategie mai amplă: Apple încearcă să-și securizeze atât „motorul” hardware, cât și „creierul” software pentru operațiunile din China, într-un mediu geopolitic și de reglementare mai dificil. [...]

Xi Jinping a cerut ca inteligența artificială să nu fie „monopolizată” de nicio țară și a împins China în rolul de arhitect al regulilor globale , într-un discurs la World AI Conference din Shanghai, potrivit The Next Web . Mesajul, centrat pe guvernanță și cooperare internațională, a fost citit și ca o critică la adresa politicilor SUA de control al exporturilor, cu miză directă asupra accesului la cipuri și asupra standardelor care vor fi adoptate de economiile emergente. A fost prima dată când un președinte chinez s-a adresat în persoană summitului, într-un moment ales atent: cu o zi înainte, 29 de guverne au semnat în același oraș un nou organism de cooperare condus de China, iar ministrul de externe Wang Yi a semnat acordul. Miza: cine scrie regulile și cine rămâne în urmă Xi a descris AI drept o tehnologie cu „oportunități mari și provocări de guvernanță”, conform unui rezumat oficial al agenției Xinhua, și a cerut o abordare „centrată pe oameni”. În același timp, a avertizat că excluderea țărilor mai sărace ar putea transforma decalajul tehnologic în „noi nedreptăți istorice”. În discurs, Xi a legat explicit tema guvernanței de tensiunile geopolitice din jurul AI, criticând extinderea conceptului de securitate națională în domeniu și ideea de a pune securitatea unei țări deasupra altora — remarci interpretate pe scară largă ca o trimitere la controalele americane la export. Contextul economic-tehnologic: cipuri, modele și contra-măsuri Publicația notează că Washingtonul a petrecut ultimii doi ani restricționând accesul Chinei la cele mai avansate cipuri, iar Beijingul a răspuns analizând propriile limitări privind cine din afara țării poate folosi modelele sale de vârf. În acest cadru, Xi a încercat să opună „cooperarea” ideii de „izolare”, susținând programe de consolidare a capacităților pentru parteneri din Africa, America Latină, Asia și grupul BRICS, inclusiv printr-o ofertă anterioară de „AI gratuit” pentru Sudul Global. „Cooperare” cu adresă: noua organizație cu sediul la Shanghai Noul organism — prezentat ca independent și aliniat principiilor Cartei ONU — își propune să promoveze AI „benefică, sigură și echitabilă” și va avea sediul la Shanghai. Printre semnatarii fondatori menționați se numără Rusia, Kazahstan, Pakistan, Indonezia și Laos. Mandatul declarat este mai degrabă de „capacity-building” (dezvoltare de capacități) decât de reglementare: infrastructură, instruire și modele partajate pentru țări care au rămas în mare parte pe marginea boomului AI. Siguranță și control: limbaj familiar, competiție diferită Xi a cerut „legi și reglementări, monitorizare tehnologică, avertizare timpurie și sisteme de răspuns de urgență” pentru ca AI să rămână „întotdeauna sub control uman” — formulări care, notează sursa, ar putea apărea și la un summit occidental. Diferența, însă, este „cine ajunge să scrie regulamentul”. În culise, The Next Web consemnează absența în mare parte a marilor companii tehnologice americane, în timp ce Huawei a folosit evenimentul pentru a prezenta Atlas 950 SuperPoD, un cluster de calcul proiectat să funcționeze fără cele mai performante cipuri Nvidia. Ce urmează Întrebarea rămasă deschisă este dacă World AI Cooperation Organization va deveni un rival real pentru forumurile occidentale de guvernanță sau va rămâne mai degrabă un simbol cu participare largă. Potrivit sursei, următoarea ediție a conferinței ar urma să arate dacă inițiativa capătă substanță instituțională sau rămâne în principal un instrument de influență în competiția globală pentru standarde. [...]

Xi Jinping cere un cadru global pentru guvernanța IA, pe fondul restricțiilor SUA care limitează accesul Chinei la tehnologii avansate , potrivit NPR . Mesajul vine în contextul în care restricțiile conduse de SUA au blocat accesul Chinei la unele dintre cele mai avansate tehnologii, accelerând eforturile Beijingului de a-și construi capabilități proprii și intensificând competiția tehnologică dintre cele mai mari două economii ale lumii. Declarațiile au fost făcute vineri, la conferința anuală World Artificial Intelligence Conference , organizată la Shanghai. Xi a susținut că dezvoltarea și guvernanța inteligenței artificiale ar trebui să fie un efort global și că domeniul nu ar trebui „dominat de nicio singură națiune”. „Dezvoltarea inteligenței artificiale nu ar trebui să fie un spectacol solo al vreunei țări, ci o simfonie a cooperării globale.” Dimensiunea de reglementare: securitatea națională, în centrul disputei În același discurs, Xi a reluat obiecțiile Chinei față de ceea ce a numit „extinderea excesivă” a conceptului de securitate națională în domeniul inteligenței artificiale, argumentând că unele state își plasează propria securitate deasupra celei a altora. La eveniment au participat și liderii din Kazahstan, Cambodgia și Thailanda, precum și secretarul general al ONU, António Guterres. Instrumente de influență: training și cooperare cu blocuri regionale Pe o perioadă de cinci ani, China va oferi 5.000 de oportunități de instruire în inteligență artificială pentru țările în curs de dezvoltare, a spus Xi. Totodată, Beijingul intenționează să extindă cooperarea în IA cu mai multe organizații și grupuri, între care: Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Liga Statelor Arabe, Uniunea Africană, Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene, Organizația de Cooperare de la Shanghai, țările BRICS. Xi a mai promis acces pentru 30 de țări la un sistem meteorologic bazat pe IA, dezvoltat în China, destinat avertizării timpurii. Nouă structură internațională propusă de China Cu o zi înainte, 29 de țări – inclusiv Pakistan, Rusia și Kazahstan – au semnat un acord cu China pentru înființarea unei „World Artificial Intelligence Cooperation Organization”. Presa de stat chineză a descris inițiativa drept o organizație interguvernamentală cu sediul la Shanghai, menită să promoveze guvernanța globală în IA. Context de piață: ecosistem în expansiune și presiune pe lanțurile tehnologice Presa de stat a indicat că la conferința din acest an participă peste 1.100 de companii și 1.400 de invitați. În cadrul evenimentului, Huawei își prezintă sistemul de calcul pentru IA „Atlas 950 SuperPoD”. În paralel, unii analiști citați în material apreciază că China a devenit inovator în inteligența artificială, nu doar un urmăritor al SUA, iar planul cincinal până în 2030 prioritizează progresele în domenii de frontieră, inclusiv IA. Publicația notează și că modele chinezești de tip „open-source” (cu cod sursă deschis), precum DeepSeek, sunt percepute în unele piețe drept alternative atractive și adesea mai accesibile față de modelele americane, care sunt în mare parte „closed-source” (cu cod închis), mai ales în țările în curs de dezvoltare. [...]

Google mizează pe modele Gemini mai ieftine și mai rapide pentru „agenți” AI, în timp ce versiunea de vârf Pro întârzie , potrivit TechCrunch . Google DeepMind a lansat marți trei modele noi — Gemini 3.6 Flash, 3.5 Flash-Lite și 3.5 Flash Cyber — cu accent pe eficiență, latență și fiabilitate pentru clienții care rulează agenți AI la scară. Gemini 3.6 Flash este descris de Google drept „modelul de lucru” și promite îmbunătățiri la programare, activități de tip „knowledge work” și performanță multimodală, reducând în același timp consumul de „tokeni” (unități folosite la calculul costurilor și al volumului de text procesat) cu până la 17% față de 3.5 Flash — ceea ce ar trebui să îl facă mai ieftin în utilizare. Gemini 3.5 Flash-Lite este poziționat ca cel mai rentabil model din clasă, iar 3.5 Flash Cyber este o variantă specializată, ajustată pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților de securitate cibernetică. Pentru acesta din urmă, Google spune că accesul va fi limitat inițial: modelul va fi disponibil exclusiv guvernelor și „partenerilor de încredere”, într-un program pilot cu acces restrâns. De ce contează: eficiență operațională acum, „Pro” mai târziu Lansarea e relevantă nu doar prin faptul că Google livrează modele mai ieftine și optimizate pentru producție, ci și prin absența unei actualizări pentru Gemini Pro, modelul de vârf al companiei pentru sarcini complexe de raționament și programare. Pro a fost actualizat ultima dată în februarie, iar între timp rivalii au accelerat ritmul: OpenAI a lansat GPT-5.5 și a început să extindă accesul la GPT-5.6, iar Anthropic a venit cu Claude Opus 4.8 și Claude Sonnet 5 și a extins accesul la modelul Fable 5, notează publicația. Google sugerase în mai că versiunea Pro „era deja folosită intern” și că urmează să fie lansată „luna viitoare”. Săptămâna trecută, Bloomberg a relatat că lansarea Gemini 3.5 Pro a fost întârziată din cauza dificultății de a atinge ținte interne de performanță. Ce urmează: testare cu parteneri și pregătiri pentru Gemini 4 Liderul de produs Google DeepMind, Logan Kilpatrick , a declarat marți că Google testează în prezent Gemini 3.5 Pro cu parteneri și speră să îl „lanseze în curând”. Tot el a spus că echipa a început „cea mai ambițioasă rundă de pre-antrenare de până acum” pentru Gemini 4 — un indiciu că Google încearcă să recupereze teren atât prin optimizări de cost și viteză, cât și printr-o nouă generație de modele. [...]

Honor vrea să păstreze butonul fizic de AI pe seria Magic 9 , dar îl repoziționează pentru a reduce apăsările accidentale , potrivit Huawei Central . Informația indică o ajustare de design cu impact direct în utilizare: compania încearcă să facă butonul mai accesibil, după plângeri legate de poziționarea lui pe generația anterioară. Un „tipster” (persoană care publică neoficial informații despre produse) de pe Weibo, , susține că Honor va păstra un buton mic pe lateralul telefoanelor Magic 9 pentru acces rapid la anumite funcții, la fel ca pe modelele din seria Magic 8. Diferența ar fi poziția: nu ar mai fi neapărat sub butoanele de pornire și volum, ci ar putea fi mutat pe o altă latură a telefonului. De ce contează: butonul de AI a fost criticat pentru ergonomie Honor a introdus butonul fizic de AI anul trecut, odată cu seria Magic 8. Conform descrierii din material, apăsarea lungă pornește asistentul YOYO și duce utilizatorul direct către sarcini, iar dublu-tap poate deschide camera sau alte aplicații. Totuși, o parte dintre utilizatorii Magic 8 au reclamat că butonul este poziționat prost și poate fi apăsat accidental. În acest context, repoziționarea devine o schimbare operațională importantă: dacă butonul rămâne o componentă centrală a interacțiunii cu funcțiile de inteligență artificială, ergonomia lui poate influența direct cât de des este folosit (sau dezactivat/evitat). „Capcana”: poziția nouă nu este încă dezvăluită Sursa notează că tipsterul nu a indicat unde va fi mutat butonul, ci doar că Honor „optimizează” poziția pentru accesibilitate. Asta înseamnă că, deocamdată, schimbarea rămâne la nivel de informație neoficială și fără detalii de implementare. În paralel, materialul menționează că seria Magic 9 ar urma să includă și funcții din AgenticOS (un set de capabilități care ar crește „operabilitatea” butonului de AI), precum și upgrade-uri pentru agentul virtual YOYO în MagicOS 11. Detaliile despre ce anume va primi seria Magic 9 și cum va fi folosit butonul în aceste scenarii ar urma să devină mai clare pe măsură ce se apropie lansarea. [...]