Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI restricționează accesul la GPT‑Rosalind, un model AI pentru cercetare în științele vieții, mizând pe controlul riscurilor de „dublă utilizare”. Potrivit The Next Web, noua serie de modele este disponibilă ca „research preview” în ChatGPT, Codex și prin OpenAI API, însă doar printr-un program de acces de încredere (trusted-access) pentru clienți enterprise verificați din SUA.
Modelul, denumit după Rosalind Franklin, este primul „domain-specific model series” al OpenAI și este ajustat (fine-tuned) pentru biochimie, genomică și ingineria proteinelor. În termeni practici, OpenAI îl poziționează ca instrument pentru sinteză de dovezi, generare de ipoteze, planificare experimentală și fluxuri științifice în mai mulți pași, în special în etapele timpurii ale descoperirii de medicamente.
Publicația notează că lansarea vine cu avertismente legate de utilizarea în scopuri periculoase a modelelor antrenate pe date biologice, inclusiv pentru proiectarea de agenți patogeni. În acest context, OpenAI a ales să ofere GPT‑Rosalind exclusiv organizațiilor care trec printr-un proces de verificare și care trebuie să demonstreze:
În faza de „research preview”, utilizarea nu consumă creditele API existente, potrivit aceleiași surse.
Pe lângă model, OpenAI introduce un plugin de cercetare pentru științele vieții în Codex, care conectează modelele la peste 50 de instrumente și surse de date științifice. Scopul este ca cercetătorii să poată interoga baze de date biologice și rula „pipeline-uri” computaționale (lanțuri de procesare) dintr-o singură interfață.
Partenerii de lansare menționați includ Amgen, Moderna, Thermo Fisher Scientific și Allen Institute. OpenAI mai lucrează cu Los Alamos National Laboratory la proiectare de proteine și catalizatori ghidată de AI.
Conform rezultatelor prezentate de OpenAI, GPT‑Rosalind a obținut o rată de trecere de 0,751 pe BixBench (benchmark de bioinformatică dezvoltat de Edison Scientific). Pe LABBench2, modelul ar fi depășit GPT‑5.4 la șase din 11 sarcini, cu cel mai mare avantaj pe CloningQA, o sarcină care presupune proiectarea completă a reactivilor pentru protocoale de clonare moleculară.
Cea mai puternică validare semnalată în material vine dintr-o evaluare realizată împreună cu Dyno Therapeutics, unde modelul a fost testat pe secvențe RNA nepublicate, pentru a reduce riscul de „contaminare” a benchmark-urilor. În varianta „best-of-ten”, rezultatele au fost peste percentila 95 a experților umani la predicție și în jurul percentilei 84 la generare de secvențe, potrivit OpenAI și relatărilor citate de The Next Web.
Deocamdată, distribuția controlată prin programul „trusted-access” sugerează că OpenAI tratează GPT‑Rosalind ca pe un produs cu potențial ridicat, dar și cu risc ridicat. Extinderea accesului dincolo de clienții enterprise verificați și dincolo de SUA nu este detaliată în material.
Recomandate
Scriitorul Dave Eggers a avertizat intern OpenAI că ChatGPT „reduce la tăcere o întreagă generație” , într-un mesaj cu miză directă pentru educație și pentru modul în care companiile de inteligență artificială își asumă efectele produselor lor, potrivit The Verge . Eggers a fost invitat de Sam Altman să vorbească, anul trecut, în fața a aproximativ 200 de angajați OpenAI. În locul unui discurs „motivațional”, autorul a folosit ocazia pentru a critica dur impactul ChatGPT asupra școlii și a scrisului, conform publicației, care citează Financial Times. În intervenția relatată, Eggers a spus că efectul ChatGPT asupra vieții profesorilor este „catastrofal” și că, indiferent de intenții, instrumentul ar fi făcut munca profesorilor „infinit mai dificilă” față de acum doi ani. El a mers mai departe, susținând că utilizarea de către elevi pentru a compune texte ar avea consecințe pe termen lung asupra formării lor. „Dacă elevii îl folosesc ca să compună, care este cea mai mare tragedie dintre toate, nu vor învăța niciodată să scrie. Și li se fură vocea. Nu vor avea niciodată capacitatea de a-și spune adevărul și de a-și spune propria poveste. Și asta reduce la tăcere o întreagă generație sau două.” De ce contează pentru companiile de AI și pentru școli Dincolo de polemică, episodul arată presiunea tot mai mare asupra furnizorilor de modele generative de a răspunde pentru efectele operaționale din educație: creșterea suspiciunilor de copiere, schimbarea modului de evaluare și nevoia de politici interne în școli privind utilizarea instrumentelor de redactare automată. Context: Eggers, critic constant al industriei tech The Verge notează că Altman „probabil știa” la ce se expune: Eggers este autorul romanului „The Circle”, o critică dură a industriei tehnologice, și a descris anterior scrisul generat de AI drept „un pastiş fără sens” (formulare atribuită în articol). [...]
România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]
Honor vrea să păstreze butonul fizic de AI pe seria Magic 9 , dar îl repoziționează pentru a reduce apăsările accidentale , potrivit Huawei Central . Informația indică o ajustare de design cu impact direct în utilizare: compania încearcă să facă butonul mai accesibil, după plângeri legate de poziționarea lui pe generația anterioară. Un „tipster” (persoană care publică neoficial informații despre produse) de pe Weibo, , susține că Honor va păstra un buton mic pe lateralul telefoanelor Magic 9 pentru acces rapid la anumite funcții, la fel ca pe modelele din seria Magic 8. Diferența ar fi poziția: nu ar mai fi neapărat sub butoanele de pornire și volum, ci ar putea fi mutat pe o altă latură a telefonului. De ce contează: butonul de AI a fost criticat pentru ergonomie Honor a introdus butonul fizic de AI anul trecut, odată cu seria Magic 8. Conform descrierii din material, apăsarea lungă pornește asistentul YOYO și duce utilizatorul direct către sarcini, iar dublu-tap poate deschide camera sau alte aplicații. Totuși, o parte dintre utilizatorii Magic 8 au reclamat că butonul este poziționat prost și poate fi apăsat accidental. În acest context, repoziționarea devine o schimbare operațională importantă: dacă butonul rămâne o componentă centrală a interacțiunii cu funcțiile de inteligență artificială, ergonomia lui poate influența direct cât de des este folosit (sau dezactivat/evitat). „Capcana”: poziția nouă nu este încă dezvăluită Sursa notează că tipsterul nu a indicat unde va fi mutat butonul, ci doar că Honor „optimizează” poziția pentru accesibilitate. Asta înseamnă că, deocamdată, schimbarea rămâne la nivel de informație neoficială și fără detalii de implementare. În paralel, materialul menționează că seria Magic 9 ar urma să includă și funcții din AgenticOS (un set de capabilități care ar crește „operabilitatea” butonului de AI), precum și upgrade-uri pentru agentul virtual YOYO în MagicOS 11. Detaliile despre ce anume va primi seria Magic 9 și cum va fi folosit butonul în aceste scenarii ar urma să devină mai clare pe măsură ce se apropie lansarea. [...]
Apple își întărește capacitățile de IA pentru China prin recrutarea echipei inițiale din spatele versiunii open-source a modelului Qwen , într-o mișcare care ar putea accelera adaptarea Siri la piața chineză și la constrângerile locale privind modelele și serviciile de inteligență artificială, potrivit Wccftech . Informația este atribuită analistului de IA Robert Scoble (fost Microsoft), iar publicația precizează că nu există o confirmare independentă. Totuși, în contextul în care Apple își adâncește parteneriatul cu Alibaba, recrutarea ar avea logică operațională: compania ar câștiga expertiză directă pe un model care urmează să fie pus la dispoziția utilizatorilor din China în cadrul „Apple Intelligence”. De ce contează: Siri în China depinde de parteneriate și execuție locală Apple a început să ofere utilizatorilor din China acces la familia de modele Qwen de la Alibaba prin interfața Apple Intelligence, într-un mod pe care Wccftech îl compară cu integrarea actuală a ChatGPT în ecosistemul Apple. Un purtător de cuvânt Alibaba a descris integrarea ca permițând accesul la capabilități precum „înțelegerea și generarea de text și imagini”, fără a comuta între instrumente. În acest cadru, aducerea „echipei originale” care a lucrat la versiunea open-source a Qwen ar putea reduce timpul de integrare și ajustare a funcțiilor Siri pentru limba, datele și cerințele pieței locale, unde Apple nu poate replica integral abordarea din SUA sau UE. Context: Apple își reconstruiește Siri și o împinge mai adânc în interfața iPhone Materialul notează că noua versiune Siri este integrată în Dynamic Island, are acces la „context personalizat” și poate folosi informații de pe ecran. Sunt oferite exemple de utilizare: întrebări despre un concert urmate de adăugarea datei în Reminders prin comandă vocală, identificarea conținutului unei imagini și furnizarea de context personalizat (de tipul unei persoane care locuiește lângă un parc), inclusiv indicații către o adresă. Ce urmează: Qwen3.8 și presiunea de a livra rapid În paralel, Alibaba pregătește lansarea modelului Qwen3.8 „destul de curând”, potrivit sursei. Wccftech sugerează că noua versiune ar ridica miza în competiția dintre modelele „open-source/open-weight” (modele cu greutăți publice, reutilizabile), ceea ce ar putea pune presiune pe Apple să țină pasul cu ritmul de actualizare al partenerului său din China. Separat, articolul amintește că Financial Times a relatat despre demersuri de lobby ale Apple pentru aprobarea achiziției de DRAM de la CXMT (aflată pe o listă a Pentagonului), iar Bloomberg, prin Mark Gurman, a scris că Apple ar lucra cu administrația Trump pentru a limita reacțiile negative din Washington dacă ajunge să cumpere memorie de la CXMT și YMTC pentru produse vândute în China. Aceste elemente conturează o strategie mai amplă: Apple încearcă să-și securizeze atât „motorul” hardware, cât și „creierul” software pentru operațiunile din China, într-un mediu geopolitic și de reglementare mai dificil. [...]
Un robot „centaur” cu roți și picioare promite să reducă riscul și costurile intervențiilor în medii periculoase , după ce compania chineză Runke JN (润科具能) a prezentat la Shanghai „prima” astfel de platformă la WAIC 2026 , potrivit IT之家 . Miza este una operațională: aceeași platformă ar putea acoperi inspecții autonome și intervenții de urgență în industrii unde accesul uman e scump, lent sau periculos. Robotul, descris ca „轮足复合” (o combinație între roți și membre), este poziționat pentru inspecții autonome, intervenții la incendii și operațiuni de salvare , cu personalizare pentru scenarii specifice. Conceptul urmărește să combine viteza deplasării pe roți cu capacitatea de trecere peste obstacole a unui robot cu picioare: pe teren plat se deplasează rapid, iar pe rampe, trepte, drumuri accidentate sau pe gheață și zăpadă ar trebui să își păstreze stabilitatea. Ce aduce diferit: mobilitate + manipulare de obiecte Potrivit companiei, partea superioară păstrează libertatea de mișcare a două brațe, astfel încât robotul poate „ca un om” să prindă, să răsucească și să opereze unelte. Partea inferioară folosește o configurație cu „patru roți-picioare”, pentru a trece de la rulare la depășirea obstacolelor. Extensibilitatea este prezentată ca un avantaj major: platforma ar putea integra „unificat” diverse configurații pentru partea superioară, inclusiv: brațe duble, „mâini” dextere, senzori de forță multidimensionali. Senzori și autonomie: de la percepție la decizie Robotul ar folosi un sistem „end-to-end” (cap-coadă) de percepție a mediului, dezvoltat intern, care combină lidar (scanare laser), vedere stereo și cameră de profunzime pentru a construi în timp real o înțelegere a mediului. În descrierea companiei, sistemul poate identifica conducte cu temperatură ridicată, vane și instrumente, obstacole și persoane, estimând poziția și starea acestora, apoi planificând traseul și ocolind obstacolele, într-un „ciclu închis” de la percepție la decizie. Capacitate de încărcare și scenarii vizate Pe partea de sarcină utilă, compania indică o încărcare medie de 100–120 kg și o încărcare statică maximă de 210 kg , peste platformele tradiționale cu patru picioare, conform aceleiași surse. În practică, asta ar permite transportul de unelte și echipamente și ar susține atât inspecția/monitorizarea, cât și intervenția după identificarea unei probleme, inclusiv prin teleoperare (control de la distanță). Scenariile menționate includ: oțelării (medii cu temperaturi ridicate), inspecții pe distanțe lungi în câmpuri petroliere, zone cu radiații în industria nucleară, intervenții ale pompierilor și operațiuni de urgență, minerit, teren accidentat și, la nivel de concept, inclusiv spațiul cosmic. Publicația notează că Shanghai Runke JN Technology a fost înființată în 2025, fiind deținută în comun de Runyang Technology și Fourier, cu sediul în Zhangjiang (Shanghai), și că dezvoltă soluții robotice pentru scenarii speciale. În material nu sunt oferite detalii despre preț, calendar de producție sau clienți contractați. [...]
Boomul centrelor de date pentru AI împinge salariile electricienilor până la 280.000 de dolari pe an (aprox. 1,29 milioane lei), semnalând o reorientare a cererii de muncă dinspre „cod” spre infrastructură , potrivit Wccftech . În timp ce investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială cresc, piața muncii începe să arate o „bifurcare” între ocupațiile care beneficiază direct de valul de construcții și extinderi de centre de date și cele afectate de automatizarea accelerată a activităților de programare. Publicația citează date ale New York Federal Reserve , potrivit cărora absolvenții de inginerie calculatoare se confruntă cu o rată a șomajului de 7,8%, aproape de maximul menționat în tabelarea instituției (Antropologie: 7,9%). Salarii mari, dar și o barieră de intrare ridicată Pe segmentul meseriilor, electricienii care ajung să lucreze în centre de date pentru AI pot câștiga „până la” 280.000 de dolari anual, pe fondul creșterii cererii, conform unei postări Polymarket din 17 iulie 2026, inclusă de Wccftech ca exemplu de trend. În același timp, traseul profesional este descris ca dificil: ar presupune o ucenicie de 4–5 ani, aproximativ 8.000 de ore de instruire plătită la locul de muncă și 500–900 de ore de cursuri, pentru obținerea licenței. Specializarea pentru centre de date poate include competențe precum arhitectura de medie tensiune și standarde NFPA ( National Fire Protection Association ), menționează sursa. Presiune pe carierele de inginerie software Wccftech leagă deteriorarea perspectivei pentru ingineria calculatoare de proliferarea „agenților de codare” bazați pe AI (instrumente care generează și modifică automat cod), care ar restrânge oportunitățile pentru o parte dintre rolurile tradiționale. Ca ilustrare a tensiunilor din recrutare, articolul dă exemplul unei cerințe dintr-un anunț de angajare Yahoo pentru „Senior Software Developer”, care solicita „peste 10 ani de experiență cu Claude Code”, deși agentul ar fi disponibil de aproximativ un an. Sursa notează că poate fi un caz extrem sau o eroare de HR, dar îl folosește pentru a susține ideea unor așteptări tot mai greu de îndeplinit. De ce contează pentru companii și angajați Mesajul economic al materialului este că valul AI nu se traduce doar în cerere pentru programatori, ci și în cerere scumpă pentru forță de muncă specializată în infrastructură (electricieni, competențe de putere și siguranță), exact acolo unde constrângerile de calificare și licențiere limitează rapid oferta. În paralel, pentru absolvenții din domenii „software”, datele citate indică o piață mai competitivă, cu șomaj ridicat și criterii de recrutare mai dure, pe fondul automatizării unei părți din munca de programare. [...]
