Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI restricționează accesul la GPT‑Rosalind, un model AI pentru cercetare în științele vieții, mizând pe controlul riscurilor de „dublă utilizare”. Potrivit The Next Web, noua serie de modele este disponibilă ca „research preview” în ChatGPT, Codex și prin OpenAI API, însă doar printr-un program de acces de încredere (trusted-access) pentru clienți enterprise verificați din SUA.
Modelul, denumit după Rosalind Franklin, este primul „domain-specific model series” al OpenAI și este ajustat (fine-tuned) pentru biochimie, genomică și ingineria proteinelor. În termeni practici, OpenAI îl poziționează ca instrument pentru sinteză de dovezi, generare de ipoteze, planificare experimentală și fluxuri științifice în mai mulți pași, în special în etapele timpurii ale descoperirii de medicamente.
Publicația notează că lansarea vine cu avertismente legate de utilizarea în scopuri periculoase a modelelor antrenate pe date biologice, inclusiv pentru proiectarea de agenți patogeni. În acest context, OpenAI a ales să ofere GPT‑Rosalind exclusiv organizațiilor care trec printr-un proces de verificare și care trebuie să demonstreze:
În faza de „research preview”, utilizarea nu consumă creditele API existente, potrivit aceleiași surse.
Pe lângă model, OpenAI introduce un plugin de cercetare pentru științele vieții în Codex, care conectează modelele la peste 50 de instrumente și surse de date științifice. Scopul este ca cercetătorii să poată interoga baze de date biologice și rula „pipeline-uri” computaționale (lanțuri de procesare) dintr-o singură interfață.
Partenerii de lansare menționați includ Amgen, Moderna, Thermo Fisher Scientific și Allen Institute. OpenAI mai lucrează cu Los Alamos National Laboratory la proiectare de proteine și catalizatori ghidată de AI.
Conform rezultatelor prezentate de OpenAI, GPT‑Rosalind a obținut o rată de trecere de 0,751 pe BixBench (benchmark de bioinformatică dezvoltat de Edison Scientific). Pe LABBench2, modelul ar fi depășit GPT‑5.4 la șase din 11 sarcini, cu cel mai mare avantaj pe CloningQA, o sarcină care presupune proiectarea completă a reactivilor pentru protocoale de clonare moleculară.
Cea mai puternică validare semnalată în material vine dintr-o evaluare realizată împreună cu Dyno Therapeutics, unde modelul a fost testat pe secvențe RNA nepublicate, pentru a reduce riscul de „contaminare” a benchmark-urilor. În varianta „best-of-ten”, rezultatele au fost peste percentila 95 a experților umani la predicție și în jurul percentilei 84 la generare de secvențe, potrivit OpenAI și relatărilor citate de The Next Web.
Deocamdată, distribuția controlată prin programul „trusted-access” sugerează că OpenAI tratează GPT‑Rosalind ca pe un produs cu potențial ridicat, dar și cu risc ridicat. Extinderea accesului dincolo de clienții enterprise verificați și dincolo de SUA nu este detaliată în material.
Recomandate
OpenAI extinde Codex dincolo de programare, cu „agenți” care pot lucra în fundal pe PC , o schimbare cu impact operațional direct pentru echipele care vor să automatizeze sarcini repetitive fără integrare prin API, potrivit Ars Technica . Actualizarea vizează aplicația desktop Codex și ajunge la utilizatori „astăzi”, scrie publicația, descriind un pachet mai larg de funcții care merge de la capabilități noi pentru dezvoltatori până la extinderea către „muncă de cunoaștere” (sarcini de birou care nu sunt neapărat programare) și pregătirea terenului pentru ceea ce compania numește o viitoare „super aplicație”. Lucru în fundal pe computer: automatizare fără să „încurce” utilizatorul Elementul central al update-ului este „background computer use”: Codex poate executa sarcini pe PC „în fundal”, iar OpenAI susține că acest lucru se poate face fără să interfereze cu ce face utilizatorul pe desktop. În explicația OpenAI, Codex poate folosi aplicațiile de pe computer „văzând”, dând click și tastând cu propriul cursor. Totodată, „mai mulți agenți” pot lucra în paralel pe Mac, fără să afecteze munca utilizatorului în alte aplicații. Pentru dezvoltatori, compania indică utilizări precum iterarea modificărilor de interfață (frontend), testarea aplicațiilor sau lucrul în aplicații care nu expun un API (interfață de programare). Programare de sarcini și instrumente noi în aplicație Pe lângă lucrul în fundal, Codex primește și o funcție de programare: poate planifica activități pentru mai târziu — „ore, zile sau chiar săptămâni” — și se poate „trezi” singur ca să le execute la momentul potrivit. Aplicația include acum și: un browser web în aplicație , pentru a evalua munca pe experiențe web și pentru a lăsa comentarii punctuale pe pagină, într-un mod similar instrumentelor folosite deja în organizații pentru feedback către designeri și dezvoltatori; posibilitatea de a folosi gpt-image-1.5 pentru generare de imagini care pot fi incluse în machete (mockup-uri) și materiale similare. OpenAI a detaliat schimbările într-o postare pe blog, menționată de Ars Technica: OpenAI . [...]
OpenAI extinde Codex dincolo de programare, transformându-l într-un agent care poate folosi aplicații, naviga pe web și genera imagini , o mutare care pregătește terenul pentru viitoarea „super aplicație” desktop a companiei, potrivit Engadget . În loc să lanseze acum aplicația unificată, OpenAI livrează o actualizare majoră a Codex care arată direcția: un produs mai „generalist”, capabil să lucreze pe o suprafață mai mare de sarcini și instrumente. Ce se schimbă operațional: Codex devine un agent „multi-rol” Actualizarea aduce în Codex funcții care îl apropie de un asistent de lucru complet, nu doar de un instrument de scris cod: „Computer use” : agenții din Codex pot interacționa cu alte aplicații de pe PC. Utilizatorul poate indica un program anume sau poate lăsa modelul să aleagă aplicația potrivită pentru sarcină. OpenAI susține că are un avantaj printr-o soluție care permite rularea aplicațiilor fără să „îngreuneze” întregul sistem, astfel încât utilizatorul și agentul să poată lucra în paralel. 111 pluginuri noi : OpenAI lansează 111 extensii care combină abilități, integrări cu aplicații și conexiuni la servere prin „model context protocol” (un mecanism de conectare la surse de context și instrumente), pentru a crește capacitatea Codex de a strânge context și de a folosi uneltele pe care se bazează dezvoltatorii. Browser integrat : include un sistem de comentarii care permite cereri punctuale pentru modificări pe porțiuni specifice dintr-o pagină web sau aplicație web (în demonstrația OpenAI, Codex a fost folosit pentru ajustarea marginilor unui grafic). Generare de imagini în aplicație : Codex poate folosi gpt-image-1.5 pentru concepte de produs, machete, design de interfață și resurse pentru jocuri simple; poate utiliza și capturi de ecran pentru a verifica dacă urmează corect cerința utilizatorului. Memorie și proactivitate: pasul către un „asistent” persistent OpenAI prezintă și două funcții de memorie, încă în regim de previzualizare: Codex poate reține context din sarcini anterioare pentru a informa cererile viitoare; compania spune că, în timp, asta ar trebui să ducă la execuție mai rapidă și rezultate mai bune. Pe baza contextului acumulat, aplicația poate sugera acțiuni proactive (exemplul dat: recomandarea de a răspunde la un comentariu lăsat de un coleg într-un document Google). Șeful Codex, Thibault Sottiaux , a încadrat strategia ca dezvoltare „la vedere”, cu o extindere ulterioară dincolo de dezvoltatori: „Construim super aplicația la vedere. Această lansare este despre dezvoltatori. În viitor, o vom extinde către un public mai larg.” Disponibilitate: lansare graduală, cu limitări regionale Noua versiune începe să fie distribuită utilizatorilor aplicației desktop care sunt autentificați cu contul de ChatGPT. Funcția de „computer use” ajunge mai întâi pe macOS , iar disponibilitatea pentru utilizatorii din UE și Regatul Unit urmează ulterior. La fel, utilizatorii din Marea Britanie și Europa vor trebui să aștepte pentru funcțiile de memorie. [...]
Anthropic își extinde Claude spre zona de lucru vizual, cu un editor care poate produce prezentări, prototipuri și „slide-uri”, într-o mișcare ce o apropie de instrumentele folosite în mod curent de echipele de design și marketing , potrivit Engadget . Compania a lansat „Claude Design” ca „research preview” (o versiune de test), disponibilă abonaților, iar utilizarea intră în aceleași limite de consum ale planului. Ce aduce „Claude Design” în fluxul de lucru Noul produs pornește de la un prompt, iar apoi utilizatorii pot rafina rezultatele prin conversație, comentarii inserate direct și editări. O funcție notabilă este generarea de „slidere” personalizate pentru elemente specifice din design, pe care utilizatorul le poate ajusta pentru a modifica parametri vizuali (de exemplu, intensitatea sau densitatea unor elemente grafice). Anthropic poziționează produsul ca un instrument de lucru vizual, nu ca un generator clasic de imagini. Sistemul din spate este Opus 4.7 , descris de companie drept „cel mai capabil model de viziune” al său de până acum (adică un model care poate înțelege și manipula conținut vizual, nu doar text). Personalizare pentru organizații și funcții pentru companii Pentru clienții organizaționali, Anthropic spune că a construit un proces de „onboarding” prin care Claude își poate forma un „limbaj vizual” intern după ce citește baza de cod și documentele de design existente ale unei organizații. Ulterior, „fiecare proiect” ar folosi automat culori, tipografie și comentarii, conform companiei. Pe lângă prompturi text, există suport pentru încărcarea de imagini și documente. Pentru clienții enterprise, este inclus și un instrument de captură web, care poate prelua elemente de pe site-ul companiei. Mai există partajare integrată și posibilitatea de a exporta un design direct către Claude Code. De ce contează: intrare într-o zonă aglomerată și compatibilitate cu rivalii Lansarea vine în aceeași săptămână în care Adobe și Canva au prezentat, la rândul lor, asistenți vizuali cu inteligență artificială, ceea ce sugerează o accelerare a competiției pe instrumente care mută AI-ul din zona de „chat” în zona de producție de materiale vizuale. Un detaliu cu implicații operaționale: proiectele din Claude Design pot fi exportate în Canva, ceea ce indică o strategie mai degrabă de integrare în ecosisteme existente decât de înlocuire directă a acestora. Disponibilitate Claude Design este disponibil ca parte a abonamentelor Anthropic Pro, Max, Team și Enterprise, iar consumul se contabilizează în limitele de utilizare ale fiecărui plan. Anthropic mai spune că, în următoarele săptămâni, va simplifica realizarea de integrări cu noua aplicație. [...]
Google negociază cu Pentagonul rularea TPU-urilor în medii clasificate, un pas care ar putea reduce decalajul față de AWS și Microsoft pe contractele guvernamentale , potrivit Tom's Hardware , care citează un material The Information bazat pe două persoane cu informații directe despre discuții. Negocierile vizează implementarea modelului Gemini în setări clasificate ale Departamentului Apărării al SUA (DoD) și includ două direcții: adăugarea de rack-uri cu GPU-uri (procesoare grafice folosite frecvent pentru sarcini de inteligență artificială) în Google Distributed Cloud și, în paralel, activarea TPU-urilor (acceleratoarele AI dezvoltate de Google) în medii clasificate acreditate. Conform sursei, ar fi prima dată când TPU-urile ar rula într-un astfel de cadru. Miza: acces la zona „clasificată”, unde Google este în urmă Din perspectiva Google, discuțiile au o miză comercială și operațională: compania are aproximativ 14% din piața totală de cloud, față de 28% pentru AWS și 21% pentru Microsoft, conform Synergy Research Group (date „la final de 2025”, citate în articol). Diferența ar fi și mai mare în zona de cloud pentru medii clasificate, unde rivalii rulează deja volume importante de lucru, iar Google nu. În acest context, divizia Google Public Sector, care conduce discuțiile cu DoD, ar fi vizat circa 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) în „bookings” pentru 2025–2027, din care 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din apărare, potrivit unui plan strategic intern pe care The Information spune că l-a văzut. Condiții contractuale: limitări privind supravegherea în masă și armele autonome Un element central al negocierilor este limbajul contractual. Propunerea ar permite Pentagonului să folosească Gemini pentru „toate scopurile legale”, însă Google ar insista pentru prevederi care să interzică: supravegherea internă în masă; armele complet autonome, fără supraveghere umană adecvată. Tom’s Hardware notează că aceste condiții ar oglindi acordul pe care OpenAI l-a încheiat cu Pentagonul mai devreme în acest an, iar directorul general al OpenAI, Sam Altman, ar fi cerut Pentagonului să extindă aceleași condiții către toți furnizorii de AI. Context: precedentul Anthropic și presiunea de conformare Aceleași teme ar fi stat la baza ruperii negocierilor Pentagonului cu Anthropic în februarie, după ce compania ar fi refuzat să renunțe la restricții. Ulterior, Pentagonul ar fi desemnat Anthropic drept „risc de lanț de aprovizionare” și ar fi început eliminarea treptată, pe șase luni, a modelului Claude din sistemele guvernamentale. Un judecător federal ar fi descris ulterior această etichetare drept „orwelliană”, potrivit articolului. Ce urmează și ce rămâne neclar Materialul nu indică un calendar sau un rezultat al negocierilor și nici detalii despre forma finală a contractului. Cert este că, dacă TPU-urile ajung să fie operate în medii clasificate acreditate, Google ar bifa o capabilitate pe care o folosește deja masiv în cloud-ul comercial pentru antrenarea și rularea (inferența) Gemini, dar pe care nu a avut-o până acum în segmentul guvernamental clasificat. [...]
Jensen Huang , CEO Nvidia , avertizează că alarmismul despre AI poate lovi direct în competitivitatea tehnologică a SUA , prin frânarea formării de ingineri software și amplificarea unei frici nejustificate în piață, potrivit iThome , care relatează despre apariția sa în podcastul lui Dwarkesh Patel. În intervenție, Huang a respins teza că inteligența artificială ar fi o amenințare de tip „armă nucleară” și a criticat dur „supraîncălzirea” discursului din industrie. El susține că astfel de comparații au efect de sperietoare: cresc ostilitatea și teama publicului față de AI, iar în final pot afecta capacitatea Statelor Unite de a rămâne competitive în tehnologie. Impactul operațional: riscul de a opri formarea de ingineri Miza, în viziunea lui Huang, nu este că AI va „șterge” meseriile din software, ci că societatea ar putea reacționa greșit la anxietatea legată de automatizare. CEO-ul Nvidia a spus că adevărata criză pentru industrie ar apărea dacă, din teama că AI va înlocui oamenii, s-ar reduce investiția în pregătirea viitorilor ingineri software. Piața și percepția investitorilor: frica de „disrupție” fără bază Huang a respins și ideea că AI va elimina toate rolurile de inginerie software, argumentând că panica nu are fundament. iThome notează că mai multe companii de software au fost afectate la bursă pe fondul îngrijorărilor că AI va „răsturna” industria, însă Huang consideră că reacția este exagerată și cere o evaluare rațională a progresului tehnologic, nu decizii luate „din frică”. În ansamblu, mesajul său vizează temperarea narațiunilor extreme: nu doar pentru a corecta percepții despre piața muncii, ci și pentru a evita un efect secundar cu impact economic — subminarea bazei de talente care susține sectorul tehnologic. [...]
AeroVironment mizează pe o dronă modulară cu autonomie bazată pe AI, gândită să schimbe rapid rolul în teren și să opereze în roiuri , într-un moment în care armata SUA accelerează adoptarea „efectelor lansate” (sisteme fără pilot lansate rapid pentru recunoaștere, bruiaj sau lovire), potrivit Interesting Engineering . Sistemul, numit MAYHEM 10 , este prezentat ca o platformă autonomă care poate acoperi, cu același „corp”, misiuni de supraveghere, război electronic, retranslație de comunicații și lovire, prin schimbarea rapidă a încărcăturii (payload). Miza operațională este reducerea timpului de reconfigurare și extinderea razei de acțiune în medii contestate, fără a expune personal sau active scumpe. Ce aduce nou: modularitate + operare în roi MAYHEM 10 se bazează pe familia de drone Switchblade a companiei, dar pune accent pe autonomie avansată, design modular și performanță la distanță mare pentru medii cu risc ridicat. Conform datelor prezentate, platforma: poate transporta o încărcătură de 10 livre (aprox. 4,5 kg); poate opera la distanțe de peste 62 mile (aprox. 100 km); poate rămâne în aer până la 50 de minute; poate fi asamblată și lansată în mai puțin de cinci minute. Controlul ar fi realizat prin controllerul Tomahawk Grip și interfața AV_Halo COMMAND, iar arhitectura este descrisă ca „Modular Open Systems Approach” (o abordare de sistem deschis modular, care permite upgrade-uri rapide și integrarea de încărcături de la terți). De ce contează pentru operațiuni: funcționare în medii cu bruiaj și GPS degradat Compania susține că autonomia bazată pe AI permite funcționarea în zone afectate de bruiaj, „spoofing” (falsificarea semnalelor) sau negarea GPS. Pentru comunicații securizate, sunt menționate M-Code GPS, legătura de date Silvus și o rețea MANET (rețea mobilă ad-hoc, de tip „mesh”, în care nodurile se conectează dinamic). În același timp, menținerea legăturilor de control ar fi posibilă pe distanțe de 15–25 mile (aprox. 25–40 km), potrivit informațiilor din articol. Producție și cerere: capacitate declarată, comenzi încă neanunțate AeroVironment afirmă că sistemul este proiectat pentru o producție scalabilă de până la 240 de unități pe lună, iar producția inițială la ritm redus ar urma să înceapă în acest an, cu creșteri în funcție de cerere. Publicația notează însă că nu au fost anunțate comenzi formale din partea Pentagonului până acum. În paralel, articolul menționează că dezvoltarea MAYHEM 10 se aliniază eforturilor mai largi ale armatei SUA de a extinde utilizarea sistemelor lansate, inclusiv o comandă recentă de 186 milioane de dolari (aprox. 855 milioane lei) pentru sisteme Switchblade de generație următoare, informație atribuită Army Recognition. [...]
