Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google a lansat Stitch, o platformă AI care creează interfețe din comenzi vocale și text, potrivit The Decoder, printr-un anunț făcut de Google Labs pe 18 martie 2026. Noul instrument este prezentat drept un „canvas de design nativ AI”, capabil să genereze aplicații și interfețe complete fără a mai fi nevoie de wireframe-uri sau desen manual.
Conceptul introdus, denumit „vibe design”, permite utilizatorilor să descrie simplu ce își doresc - fie obiective de business, fie idei vizuale - iar sistemul generează automat designuri detaliate. Platforma poate integra text, imagini și cod, analizând contextul întregului proiect pentru a propune variante și îmbunătățiri.
Printre funcționalitățile principale ale Stitch se numără:
Una dintre cele mai vizibile noutăți este controlul vocal, care permite utilizatorilor să modifice designul spunând comenzi precum schimbarea culorilor sau generarea mai multor variante de interfață. În plus, platforma poate transforma automat un design static într-un prototip funcțional, conectând ecranele și completând fluxurile lipsă.
Impactul pe piață a fost imediat: acțiunile Figma au scăzut cu aproape 9% după anunț, semn că investitorii văd Stitch ca pe un concurent serios în zona designului digital.
Google poziționează platforma atât pentru profesioniști, cât și pentru utilizatori fără experiență, inclusiv fondatori aflați la început de drum. Stitch este disponibil prin Google Labs în regiunile unde funcționează Gemini, fără un model de plată separat anunțat deocamdată.
Recomandate
Nvidia a lansat DLSS 5 și un cip AI pentru centre de date spațiale , potrivit CNBC , marcând o dublă direcție strategică: grafică avansată pentru jocuri și extinderea inteligenței artificiale în orbită. Anunțul a fost făcut de CEO-ul Jensen Huang în cadrul conferinței GTC 2026 din San Jose. DLSS 5: un salt major în grafica jocurilor Noua versiune DLSS 5 schimbă abordarea clasică a randării, introducând un model neuronal capabil să reconstruiască în timp real lumina, materialele și detaliile scenelor la rezoluții de până la 4K. Spre deosebire de versiunile anterioare, care îmbunătățeau performanța prin upscaling, această tehnologie „înțelege” scena și adaugă detalii fotorealiste direct la nivel de pixeli. Printre elementele cheie: randare neuronală în timp real control artistic păstrat pentru dezvoltatori suport anunțat de studiouri mari precum Ubisoft, Capcom sau Warner Bros. DLSS 5 este programat pentru lansare în toamna lui 2026, însă demonstrațiile actuale arată cerințe hardware ridicate, fiind necesare două plăci video RTX 5090 pentru rulare optimă. AI în spațiu: Vera Rubin Space-1 Nvidia a prezentat și Vera Rubin Space-1 , un modul de calcul proiectat pentru funcționare în orbită, destinat centrelor de date spațiale. Acesta ar oferi de până la 25 de ori mai multă putere de procesare AI comparativ cu GPU-ul H100. Caracteristici principale: optimizat pentru analiză în timp real și operațiuni autonome adaptat condițiilor extreme din spațiu (radiații, lipsa convecției) destinat viitoarelor infrastructuri de tip „data center orbital” Compania colaborează deja cu parteneri precum Axiom Space și Planet Labs, iar primul test ar putea avea loc în noiembrie 2026, prin lansarea unui satelit echipat cu acest modul. Provocări și miză Deși ambițiile sunt mari, Nvidia recunoaște dificultățile tehnice, în special legate de răcirea sistemelor în spațiu. Totuși, interesul pentru centre de date orbitale crește, pe fondul accesului la energie solară continuă și al cererii uriașe pentru putere de calcul AI. Prin aceste anunțuri, Nvidia încearcă să își consolideze poziția atât în industria jocurilor, cât și în infrastructura globală de inteligență artificială, extinzând competiția dincolo de Pământ. [...]
Microsoft reduce discret integrarea Copilot în Windows 11 , potrivit Windows Central , renunțând la mai multe funcții anunțate încă din 2024 și schimbând strategia privind inteligența artificială din sistemul de operare. Decizia vizează în special eliminarea sau amânarea unor integrări directe în zone cheie precum Setări, notificări și File Explorer, acolo unde Copilot ar fi trebuit să devină un asistent omniprezent. Inițial, Microsoft promitea o integrare profundă a Copilot în Windows 11, inclusiv sugestii inteligente în notificări sau acțiuni directe în File Explorer fără deschiderea altor aplicații. La aproape doi ani de la anunț, aceste funcții nu au mai fost lansate, nici măcar în versiuni de test. În schimb, compania a ales să păstreze unele funcționalități de inteligență artificială, dar fără eticheta Copilot și cu o prezență mai discretă. Ce se schimbă concret în Windows 11: integrarea Copilot în notificări este, cel mai probabil, abandonată; aplicația Setări include căutare semantică, dar fără branding Copilot; File Explorer oferă acțiuni asistate de AI, însă trimite utilizatorul către alte aplicații; infrastructura „Copilot Runtime” a fost redenumită în „Windows AI APIs”. Microsoft recunoaște că unele funcții prezentate public pot fi modificate sau chiar eliminate în funcție de feedback-ul utilizatorilor. Surse citate de publicație indică faptul că gigantul american încearcă în 2026 să reducă ceea ce este perceput drept „supraîncărcare cu AI” în Windows 11 , după critici legate de aglomerarea inutilă a sistemului. Noua direcție nu înseamnă renunțarea la inteligența artificială, ci o utilizare mai atentă și opțională a acesteia. Funcțiile AI vor rămâne acolo unde sunt utile, dar vor putea fi dezactivate mai ușor, iar brandingul Copilot va fi rezervat în special serviciilor din ecosistemul Microsoft 365. În esență, Microsoft încearcă să corecteze percepția negativă creată de integrarea agresivă a AI, mizând pe o experiență mai echilibrată și mai puțin intruzivă pentru utilizatori. [...]
LG CNS și compania americană Palantir au semnat un parteneriat strategic pentru dezvoltarea transformării bazate pe inteligență artificială , un acord prin care tehnologia AI și platformele de integrare a datelor ale firmei americane vor fi integrate în proiectele de transformare digitală realizate de compania sud-coreeană. Potrivit The Korea Times , înțelegerea a fost semnată în Statele Unite pe 12 martie 2026, iar obiectivul este extinderea globală a afacerilor LG CNS în domeniul „AI transformation” (AX), adică modernizarea companiilor prin utilizarea inteligenței artificiale și a analizei datelor. LG CNS, divizia de servicii IT a grupului sud-coreean LG, va integra în proiectele sale două dintre platformele dezvoltate de Palantir Technologies: Foundry și Artificial Intelligence Platform (AIP) . Prima este destinată integrării și organizării volumelor mari de date provenite din sisteme disparate ale companiilor, iar cea de-a doua combină aceste date cu modele de inteligență artificială generativă pentru a sprijini decizii operaționale în timp real. Directorul executiv al LG CNS, Hyun Shin-gyoon , a declarat că acordul reprezintă un punct de cotitură pentru extinderea globală a companiei în domeniul transformării digitale. Strategia se bazează pe combinarea expertizei industriale a companiei sud-coreene cu platformele software dezvoltate de Palantir, companie americană cunoscută pentru soluții avansate de analiză a datelor utilizate de corporații și instituții guvernamentale. În cadrul colaborării, LG CNS va crea o unitate dedicată, numită Forward Deployed Engineering (FDE) , care va lucra direct cu Palantir pentru a identifica și implementa proiecte cu valoare ridicată în mai multe industrii. Printre domeniile vizate se numără: producția industrială energia electronica logistica Compania sud-coreeană intenționează să înceapă implementarea platformelor în interiorul grupului LG , unde unele filiale analizează deja adoptarea acestor tehnologii. Potrivit companiei, un proiect pilot pentru managementul calității a fost deja finalizat cu succes folosind Foundry și AIP, iar rezultatele au dus la semnarea unui contract de implementare la scară completă. Experiența obținută din proiectele interne ar urma să fie folosită pentru extinderea serviciilor către clienți externi, LG CNS mizând pe creșterea cererii globale pentru soluții bazate pe inteligență artificială și analiză avansată a datelor în mediul corporativ. [...]
Inteligența artificială începe să schimbe radical modul în care este scris software-ul , iar mulți programatori spun că rolul lor se transformă din autori de cod în „arhitecți” care coordonează agenți AI, potrivit unei analize publicate de The New York Times . Articolul, bazat pe interviuri cu peste 70 de dezvoltatori de la companii precum Google, Amazon sau Microsoft, descrie o schimbare majoră în industrie: în tot mai multe cazuri, inteligența artificială scrie cea mai mare parte a codului , iar programatorii doar explică în limbaj natural ce vor să construiască și verifică rezultatul. Programatorii discută cu AI-ul, nu mai scriu cod Un exemplu este Manu Ebert, cofondator al start-up-ului Hyperspell, care folosește Claude Code – un instrument dezvoltat de compania Anthropic. În trecut, dezvoltarea unei funcții software putea dura o zi întreagă; acum, AI-ul poate genera și testa codul în aproximativ 30 de minute. În loc să scrie manual fiecare linie de program, dezvoltatorii: descriu ce trebuie să facă aplicația analizează planul propus de AI verifică testele și rezultatele generate automat Astfel, munca programatorilor devine mai apropiată de designul și arhitectura sistemelor software decât de scrierea efectivă a codului. Productivitatea ar putea crește de zeci de ori Mai mulți dezvoltatori spun că AI-ul le crește productivitatea semnificativ. Unele estimări indică: creșteri de 10 până la 20 de ori în start-up-uri până la 100 de ori mai rapid pentru anumite sarcini simple aproximativ 10% creștere a eficienței în companii foarte mari precum Google În firmele mari, unde există miliarde de linii de cod vechi, AI-ul este util mai ales pentru: analizarea codului existent găsirea erorilor sugerarea de modificări sau optimizări Programatorii devin „arhitecți” ai sistemelor În noul model de lucru, dezvoltatorii se concentrează mai mult pe: proiectarea sistemului software coordonarea agenților AI verificarea calității codului generat Mulți programatori spun că se simt mai degrabă „arhitecți” care proiectează sistemul , în timp ce AI-ul face munca de construcție. Impactul asupra pieței muncii Schimbarea ridică însă și întrebări despre viitorul profesiei. Date analizate de economiști de la Stanford arată că numărul locurilor de muncă pentru programatori foarte tineri a scăzut cu aproximativ 16% din 2022 , sugerând că posturile de început ar putea fi cele mai afectate. În același timp, există și argumentul invers: dacă dezvoltarea software devine mult mai ieftină și rapidă, mai multe companii vor crea propriile aplicații, ceea ce ar putea crește cererea totală pentru programatori. O schimbare similară cu evoluția limbajelor de programare Unii veterani din industrie cred că transformarea actuală este doar o nouă etapă a evoluției programării. În trecut, limbaje precum Python sau JavaScript au simplificat mult scrierea codului, eliminând sarcini tehnice complexe precum gestionarea memoriei. Acum, inteligența artificială reprezintă un nou nivel de abstractizare , în care programatorii descriu intenția, iar sistemele automate transformă acea descriere în cod funcțional. [...]
Google introduce funcții bazate pe inteligență artificială în Google Maps , transformând aplicația într-un instrument conversațional capabil să ofere recomandări personalizate și o navigație mult mai vizuală. Noile funcții sunt construite pe baza modelelor Gemini și vizează două direcții principale: modul în care utilizatorii descoperă locuri și modul în care navighează spre destinație. Compania susține că aceasta reprezintă cea mai importantă actualizare a sistemului de navigație din ultimul deceniu. „Ask Maps” – harta care răspunde la întrebări Prima funcție, numită Ask Maps , transformă Google Maps într-o interfață conversațională. Utilizatorii pot adresa întrebări complexe despre locuri sau activități, iar aplicația generează răspunsuri personalizate și afișează rezultatele direct pe hartă. De exemplu, utilizatorii pot întreba: unde pot încărca telefonul fără a sta la coadă într-o cafenea ce terenuri de tenis publice sunt deschise seara ce opriri interesante pot face într-o călătorie Răspunsurile sunt generate pe baza datelor din Google Maps, care include informații despre peste 300 de milioane de locuri și recenzii provenite de la mai mult de 500 de milioane de contributori din comunitatea platformei. Rezultatele sunt personalizate și în funcție de preferințele utilizatorului, cum ar fi locurile salvate sau căutările anterioare. După alegerea unei destinații, utilizatorii pot face rapid rezervări, salva locații sau trimite recomandările prietenilor. Funcția Ask Maps începe să fie lansată treptat în Statele Unite și India , pe dispozitive Android și iOS, iar versiunea pentru desktop va apărea ulterior. „Immersive Navigation” – cea mai mare schimbare a navigației din ultimii 10 ani A doua funcție majoră este Immersive Navigation , un sistem de navigație complet redesenat care introduce o reprezentare tridimensională a traseului. Noua interfață oferă: vedere 3D detaliată a drumurilor și clădirilor evidențierea benzilor de circulație, semafoarelor și trecerilor de pietoni indicații vocale mai naturale previzualizarea destinației cu imagini Street View Sistemul analizează imagini din Street View și fotografii aeriene pentru a construi o reprezentare mai realistă a traseului. Informații în timp real despre trafic și rute alternative Actualizarea aduce și funcții noi pentru planificarea traseelor. Google Maps procesează peste 5 milioane de actualizări de trafic pe secundă și poate explica diferențele dintre rutele alternative. Aplicația va indica, de exemplu: dacă o rută este mai rapidă, dar include taxe de drum dacă un traseu este mai lung, dar evită traficul dacă apar incidente precum accidente sau lucrări rutiere De asemenea, înainte de sosire, utilizatorii pot vedea intrarea clădirii și recomandări pentru locuri de parcare. Funcția Immersive Navigation începe să fie disponibilă în Statele Unite și va fi extinsă treptat pe Android, iOS, Android Auto, CarPlay și în mașinile care au sistemul Google integrat. Prin integrarea modelelor Gemini cu datele globale ale platformei, Google încearcă să transforme hărțile digitale din simple instrumente de orientare în asistenți inteligenți pentru explorarea și planificarea activităților zilnice. [...]
Samsung, SK Hynix și Micron își dispută supremația memoriei AI la GTC 2026 , potrivit Digitimes , într-un moment în care cererea pentru infrastructură dedicată inteligenței artificiale transformă profund industria semiconductorilor. Conferința NVIDIA GTC, desfășurată începând cu 16 martie 2026 la San Jose, a devenit principala scenă unde liderii pieței – SK Hynix, Samsung și Micron – își prezintă cele mai avansate soluții HBM4 și își consolidează relațiile cu gigantul american. Samsung a adus în prim-plan noua generație HBM4E , un cip de memorie de generația a șaptea, capabil să atingă viteze de până la 16 Gbps per pin și o lățime de bandă de aproximativ 4,0 TB/s. Compania mizează pe integrarea completă a componentelor pentru servere AI, incluzând atât memoria HBM, cât și soluții de stocare și module dedicate procesoarelor, în special pentru platforma NVIDIA Vera Rubin . SK Hynix, considerată lider în livrările actuale de HBM, a prezentat o gamă extinsă de produse deja utilizate în ecosistemul NVIDIA, dar și soluții noi orientate spre eficiență și scalabilitate: memorii HBM4 și HBM3E integrate în acceleratoare AI module LPDDR5X utilizate în supercomputere AI soluții de stocare avansate, inclusiv eSSD optimizate pentru centre de date În paralel, Micron își accelerează intrarea în producția de masă pentru HBM4, încercând să recupereze decalajul și să obțină contracte strategice în zona platformelor AI. Contextul este unul de presiune majoră asupra industriei: cererea pentru AI crește rapid, iar estimările indică scumpiri semnificative ale memoriei și posibile blocaje în aprovizionare până spre finalul deceniului. În acest ecosistem, NVIDIA joacă rolul central, stabilind standardele tehnologice și direcția de dezvoltare. GTC 2026 confirmă astfel o schimbare de paradigmă: memoria de mare viteză nu mai este un element secundar, ci devine nucleul competiției globale pentru performanță în inteligența artificială. [...]
