Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Google își accelerează strategia de a reduce dependența de Nvidia prin discuții cu Marvell Technology pentru dezvoltarea a două cipuri dedicate inteligenței artificiale, într-un demers care ar putea influența costurile și capacitatea de livrare a Google Cloud, potrivit ITmedia.
Informația, atribuită de ITmedia publicației The Information, indică negocieri între Google (parte a Alphabet) și Marvell pentru a crea două componente noi menite să ruleze mai eficient modele de inteligență artificială. Miza este dublă: performanță mai bună pentru sarcini AI și o alternativă mai credibilă la plăcile grafice (GPU) Nvidia, care domină infrastructura de antrenare și inferență pentru AI.
Potrivit materialului, proiectul ar include:
ITmedia notează că Google lucrează de mai mult timp la poziționarea TPU ca alternativă viabilă la GPU-urile Nvidia folosite pe scară largă în industrie.
Articolul leagă direct această inițiativă de presiunea asupra Google de a demonstra investitorilor că investițiile în AI se transformă în rezultate comerciale. În acest context, vânzările de TPU sunt prezentate ca un factor important pentru creșterea veniturilor din Google Cloud.
Cu alte cuvinte, dacă Google reușește să-și întărească oferta de cipuri proprii (și ecosistemul din jurul lor), poate câștiga atât la nivel de costuri și disponibilitate a infrastructurii, cât și la nivel de diferențiere față de competitori care depind mai mult de Nvidia.
Conform informațiilor citate, cele două companii ar urmări ca proiectarea unității de procesare a memoriei să fie finalizată cel mai devreme anul viitor, după care ar urma livrarea pentru producție de test.
Materialul nu oferă detalii despre termeni comerciali, volume sau despre momentul în care noul TPU ar putea intra în producție.
Recomandate

Anthropic își proiectează o expansiune masivă a cheltuielilor cu „puterea de calcul”, deși a raportat pe hârtie o pierdere netă de 80,7 miliarde de dolari (aprox. 371 miliarde lei) în prima jumătate din 2026 , arată un draft de prospect pentru IPO citat de CNMO . Miza pentru piață nu este atât pierderea contabilă, cât dimensiunea angajamentelor viitoare pentru infrastructură, care pot ajunge la 750 de miliarde de dolari (aprox. 3.450 miliarde lei) în următorii ani, potrivit documentului. Pierderea netă din S1 2026 este mult peste cea din perioada similară a anului trecut, când compania a raportat un minus de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei). Totuși, prospectul separă explicit componenta care a „umflat” rezultatul: 72 de miliarde de dolari (aprox. 331 miliarde lei) din pierderea netă provin din cheltuieli contabile legate de variația valorii unor instrumente de finanțare, inclusiv obligațiuni convertibile. Acestea sunt prezentate ca provizioane/înregistrări contabile fără ieșire directă de numerar, deci nu echivalează automat cu o deteriorare similară a fluxului de cash din operațiuni. Pe partea operațională, compania susține o îmbunătățire a structurii financiare: în 2025, pierderea operațională a depășit 8 miliarde de dolari (aprox. 37 miliarde lei), iar în 2026 Anthropic afirmă că a trecut pe profit „ajustat” în trimestrul al doilea și a menținut profitabilitatea ajustată și în trimestrul al treilea, pentru al doilea trimestru consecutiv. În același set de informații, compania indică o marjă operațională ajustată de peste 11% și o marjă brută ajustată de 85% (indicatori „ajustați” înseamnă că exclud anumite elemente contabile/one-off, conform practicii uzuale, fără ca sursa să detalieze aici metodologia completă). Cheltuieli accelerate pentru infrastructură: 9 miliarde dolari în șase luni În paralel cu pierderea contabilă, prospectul descrie o creștere abruptă a cheltuielilor pentru capacitate de calcul și infrastructură. În prima jumătate din 2026, Anthropic ar fi cheltuit aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru astfel de resurse, față de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 11 miliarde lei) în S1 2025. Documentul mai notează că investiția din primele șase luni din 2026 depășește deja cheltuiala totală din 2025, de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei). Angajamente pe termen lung: peste 600 miliarde dolari deja asumate Cifra de 750 miliarde de dolari este descrisă ca incluzând tranzacții încă în negociere. Separat, pentru cheltuieli deja asumate, prospectul indică angajamente de peste 600 miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru acorduri legate de puterea de calcul în următorii zece ani, dintre care aproximativ 450 miliarde de dolari (aprox. 2.070 miliarde lei) ar reprezenta acorduri de cloud pentru anii 7–10, în mare parte neanulabile. Distribuția menționată în document include: aproximativ 111 miliarde dolari (aprox. 511 miliarde lei) pentru Google Cloud ; aproximativ 110 miliarde dolari (aprox. 506 miliarde lei) pentru Amazon AWS; aproximativ 31 miliarde dolari (aprox. 143 miliarde lei) pentru Microsoft; până la 86 miliarde dolari (aprox. 396 miliarde lei) pentru închirierea de cipuri Nvidia. Prospectul mai arată că Anthropic discută extinderea colaborării cu furnizorul britanic de cloud Nscale, vizând închirierea de resurse în campusul de centre de date Monarch din West Virginia, cu o capacitate suplimentară de circa 460 MW. În scenariul în care acordul se încheie, valoarea totală a angajamentelor contractuale cu Nscale ar urca la aproximativ 90 miliarde de dolari (aprox. 414 miliarde lei), conform aceleiași surse. [...]

Google extinde Gemini cu un „hub” pentru mici afaceri, mizând pe automatizarea sarcinilor zilnice potrivit Google Blog , care anunță o pagină dedicată în aplicație și funcții noi de marketing și finanțe, cu lansare treptată la nivel global în zilele următoare. Noul „business landing page” este prezentat ca un punct central din care proprietarii de mici afaceri își pot organiza activități recurente: construirea brandului, analiza finanțelor și înțelegerea informațiilor despre clienți. Google spune că „zeci de milioane” de antreprenori folosesc deja Gemini pentru idei de produse, gestionarea feedbackului și analiza performanței, iar noile instrumente ar trebui să reducă timpul alocat acestor sarcini. Conectare mai simplă la instrumente Google și aplicații terțe Din același hub, utilizatorii pot conecta Gemini la servicii Google și la aplicații externe, pentru a aduce date și fluxuri de lucru într-un singur loc. Google menționează explicit: Google Business Profile , Google Ads și Google Workspace; aplicații conectate terțe precum Adobe, Canva, Dropbox, Shopify, Wix, Zoho și Xero. Vizualuri „în stilul brandului”, pe baza materialelor încărcate de firmă O funcție nouă permite definirea stilului vizual al brandului în Gemini prin încărcarea site-ului, a kitului de brand, fonturilor sau paletelor de culori. Google afirmă că, împreună cu „Nano Banana 2.1”, descris ca cel mai nou model de generare de imagini al companiei, Gemini poate produce rezultate vizuale complete pentru lansări de produse sau campanii de marketing și poate păstra stilul pentru utilizări ulterioare, fără reîncărcarea repetată a ghidurilor. Analiză financiară din documente „dezordonate”, în câteva secunde Pe zona financiară, Google susține că Gemini poate transforma foi de calcul, chitanțe și evidențe de achiziții în grafice financiare și modele interactive „în secunde”, astfel încât antreprenorii să obțină informații mai ușor de interpretat decât din tabele brute. Ce urmează și unde se încadrează oferta pentru companii mai mari Google precizează că pagina dedicată, „skill-urile” de marketing și finanțe și noile aplicații conectate „încep să fie lansate” global în zilele următoare pentru utilizatorii aplicației Gemini. Pentru companiile mai mari, publicația indică o ofertă separată, „Gemini for your business”, cu controale administrative centralizate, guvernanță avansată a datelor și securitate de nivel enterprise (detalii la https://cloud.google.com/gemini-enterprise?e=48754805 ). [...]

Elon Musk susține că SpaceX a subestimat piața-țintă pentru servicii de calcul AI , după ce compania a indicat în documentele depuse pentru IPO o piață totală adresabilă (TAM – dimensiunea teoretică maximă a pieței) de 28,5 trilioane de dolari (aprox. 128 trilioane lei), potrivit Wccftech . Mesajul, publicat pe X, nu include o cifră nouă, dar ridică miza pentru narațiunea economică din jurul repoziționării SpaceX ca furnizor de infrastructură de calcul pentru inteligență artificială, nu doar ca operator de lansări și internet prin satelit. Într-o postare scurtă, Musk a afirmat că estimarea din dosarul companiei a fost greșită și că valoarea reală este „mult mai mare”, fără să ofere detalii sau metodologie. Lipsa unei actualizări cuantificabile limitează însă utilitatea afirmației pentru investitori și pentru evaluarea realistă a oportunității, mai ales în contextul în care TAM-urile sunt, prin definiție, estimări sensibile la ipoteze. Ce a spus SpaceX în documentele S1 despre piața AI Conform articolului, SpaceX a menționat în depunerea S1 că 90% din piața totală adresabilă estimată de 26,5 trilioane de dolari ar proveni din AI. În interiorul acestei componente, compania a împărțit potențialul astfel: 22,7 trilioane de dolari din aplicații AI pentru companii (enterprise); 760 miliarde de dolari din abonamente pentru consumatori; 600 miliarde de dolari din publicitate digitală. Separat, Starlink ar reprezenta cea mai mare parte din restul, cu o piață de conectivitate estimată la 1,6 trilioane de dolari. De ce contează: repoziționarea SpaceX pe infrastructura de calcul AI Punctul economic central este că SpaceX își leagă tot mai explicit povestea de creștere de infrastructura pentru AI, unde investițiile sunt masive, iar competiția se poartă pe acces la energie, cipuri și capacitate de procesare. În acest cadru, o estimare de piață „mult mai mare” ar susține o teză de expansiune agresivă și ar justifica proiecte cu cheltuieli de capital ridicate, dar fără o cifră și fără ipoteze publice rămâne, deocamdată, un semnal de poziționare, nu o recalibrare verificabilă. Proiectele invocate: centre de date și „calcul în spațiu” Wccftech leagă afirmația lui Musk de ambițiile sale de a pune online sute de mii de procesoare grafice (GPU) pentru AI în cadrul proiectului de centru de date „Colossus”. Articolul menționează că „Colossus 2”, construit în Memphis , ar urma să aducă online până la finalul anului peste 660.000 de GPU-uri NVIDIA Blackwell și că instalația rulează deja pe 550.000 de GPU-uri Blackwell GB300 și GB200. În paralel, SpaceX ar avea planuri pentru proiectul „Starmind”, descris ca o inițiativă care ar folosi sateliți pentru a livra putere de calcul, după un model inspirat de constelația Starlink. Musk ar viza lansări „încă de la finalul lui 2027”, iar SpaceX ar colabora cu NVIDIA pentru adaptarea platformei „Vera Rubin” la infrastructura din spațiu. Context: cum arată estimările de piață în zona infrastructurii AI Articolul oferă și repere din industrie: CEO-ul AMD, Lisa Su, a vorbit recent la 2026 OCP Global Summit despre o piață totală adresabilă de 1,5 trilioane de dolari pentru acceleratoare AI în centre de date, iar NVIDIA a indicat în apeluri cu investitorii un „backlog” (comenzi/cerere în așteptare) de 2 trilioane de dolari din partea marilor operatori de cloud (hyperscaleri). Pentru SpaceX, diferența este că își ancorează o parte din evaluarea potențială în ipoteza unei piețe AI de ordinul zecilor de trilioane de dolari — iar acum Musk sugerează că și această ancoră ar fi conservatoare, fără să explice de ce. [...]

Peste 400 de publicații au intrat într-un program prin care Google plătește licențe pentru conținut folosit la dezvoltarea de funcții noi bazate pe inteligență artificială , potrivit Google . Miza pentru editori este una direct economică: compania spune că remunerează livrarea și utilizarea unui „conținut îmbunătățit” (enhanced content) în cadrul News AI pilot . Programul, lansat anul trecut, a pornit cu un grup de parteneri din zona media, iar acum a depășit pragul de 400 de publicații la nivel global. În lista de exemple menționate de Google apar atât nume mari, cât și editori locali. Între partenerii noi enumerați se află publicații internaționale precum Axios , CNN, Financial Times și Forbes, dar și editori locali din SUA, precum Post and Courier, Texas Tribune, Oil City News și Shaw Media. Google amintește și parteneri din etapa inițială, precum The Washington Examiner și The Washington Post. Ce cumpără Google și la ce folosește conținutul Google descrie inițiativa ca un program de licențiere: publicațiile participante sunt plătite pentru „livrarea și utilizarea” conținutului îmbunătățit, utilizat pentru a dezvolta funcții noi de inteligență artificială în produsele companiei. Exemplele de funcții menționate includ: prezentări detaliate ale articolelor (overviews) pe paginile editorilor din Google News, care oferă context înainte ca utilizatorul să dea click; buletine audio personalizabile (audio briefings) pentru ascultători. Google susține că aceste funcții includ atribuire „clară” și linkuri directe către surse, cu scopul de a crea „noi moduri” prin care cititorii să se conecteze la publicațiile pe care le urmăresc. Ce urmează Din informațiile publicate nu reiese valoarea plăților sau criteriile comerciale ale licențelor. Google indică însă că programul este folosit ca bază pentru dezvoltarea de funcții AI în zona de știri, pe măsură ce obiceiurile de consum de informație se schimbă. [...]

SynthID, tehnologia Google de marcare invizibilă a conținutului generat de AI, a fost inclusă pe lista TIME „Best Inventions 2026” , într-un semnal că piața începe să trateze trasabilitatea conținutului ca infrastructură, nu ca opțiune, potrivit Google Blog . Pe fondul realismului tot mai mare al conținutului generat de inteligența artificială, miza operațională pentru platforme și utilizatori este să poată distinge rapid cum a fost produs un material. În acest context, SynthID este prezentat ca un „filigran” (watermark) digital invizibil și durabil, inserat chiar în momentul creării, pentru imagini, audio, video și text, fără a afecta calitatea. Ce face SynthID și ce volum a atins Google susține că SynthID a fost folosit până acum pentru a marca: peste 180 de miliarde de imagini și videoclipuri ; echivalentul a 240.000 de ani de audio . Tehnologia este descrisă ca fiind „durabilă”, adică proiectată să rămână detectabilă și după transformări uzuale ale conținutului, fără ca materialul să fie modificat vizibil. Unde apar instrumentele de verificare Pentru identificarea conținutului generat de AI, Google spune că a integrat instrumente de verificare direct în: Google Search; aplicația Gemini; Chrome. Separat, compania indică și un instrument dedicat, SynthID Detector , disponibil la SynthID Detector , pentru verificarea conținutului provenit de la Google și partenerii săi. Extindere către biologie sintetică Google afirmă că a anunțat recent SynthID Bio , o extindere a tehnologiei de marcare către biologia sintetică, detaliată pe SynthID Bio . În material nu sunt oferite, însă, date despre adopție sau utilizări comerciale pentru această componentă. TIME a publicat includerea SynthID în selecția sa anuală la Best Inventions , iar lista completă este disponibilă pe TIME’s website . [...]

Nvidia ia în calcul oprirea livrărilor de cipuri AI către clienții care dezvoltă sisteme nesigure , potrivit WinFuture – o poziție care poate schimba practic accesul la infrastructura de calcul pentru companiile ce construiesc produse de inteligență artificială, într-o piață în care cipurile Nvidia sunt esențiale. Jensen Huang a spus, într-o discuție la Londra cu Bloomberg, că scenariul este „ipotetic”, dar că răspunsul este „da” la întrebarea dacă Nvidia ar tăia aprovizionarea unui client care construiește AI nesigură. Înainte de o astfel de decizie, Huang afirmă că ar încerca mai întâi o discuție cu clientul și subliniază că Nvidia „nu poate controla companiile altora”, iar tehnologia sa are utilizări multiple, nu doar în aplicații cu risc. Precedent: liste de cumpărători aprobați și verificări mai dure în Asia Publicația notează că restricționarea accesului la produse Nvidia nu este doar teorie. Anul trecut, compania a introdus o listă de cumpărători aprobați în Singapore, Malaezia și Japonia, iar înăsprirea verificărilor a dus la pierderea aprobării pentru mai mult de jumătate dintre clienții care fuseseră anterior livrați în aceste piețe. „Dureri de creștere” și control intern pentru agenți AI Huang califică îngrijorările actuale privind siguranța drept „dureri de creștere” ale unei tehnologii noi și spune că o parte din temeri au fost generate chiar de industrie. Soluția pe care o indică este accelerarea dezvoltării de sisteme care să limiteze și să monitorizeze AI, inclusiv folosirea inteligenței artificiale ca instrument de control. În acest context, Nvidia construiește un „propriu” grup intern care să verifice agenții AI înainte de utilizare, pentru a identifica riscuri de securitate. În evaluarea lui Huang, problema devine tot mai puțin performanța tehnică și tot mai mult încrederea companiilor că pot opera aceste sisteme în siguranță. Fără reglementare de stat, în viziunea lui Huang În același timp, șeful Nvidia respinge măsuri stricte de reglementare guvernamentală pentru sector. El a susținut anterior, la conferința Dreamforce, că nu sunt necesare legi noi și că firmele ar trebui să continue dezvoltarea, oprindu-se doar când un produs devine nesigur. Poziția contrazice, între alții, pe Dario Amodei (Anthropic), care a cerut o încetinire la nivel de industrie și standarde comune de siguranță. Pentru companii, mesajul are o consecință operațională directă: accesul la cipuri ar putea depinde nu doar de capacitatea de plată sau de conformarea comercială, ci și de modul în care își gestionează riscurile de siguranță ale produselor AI – într-un domeniu în care, după cum admite chiar Huang, „nu există niciodată siguranță sută la sută”, iar criteriile concrete rămân de văzut. [...]