Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un model AI major care ar rula integral pe cipuri Huawei ar putea accelera decuplarea de ecosistemul american, avertizează CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, într-un material publicat de Gizmochina. Miza, în lectura lui Huang, nu este doar competiția tehnologică, ci riscul ca sistemele AI globale să înceapă să se bazeze mai puțin pe tehnologie din SUA, ceea ce ar slăbi poziția de lider a Americii în domeniu.
Potrivit articolului, Huang a spus că ar fi un „rezultat oribil” pentru Statele Unite dacă viitorul model DeepSeek V4 va rula complet pe cipuri Huawei. DeepSeek V4 este așteptat „mai târziu luna aceasta”, iar relatările citate sugerează că ar putea folosi cipurile Ascend ale Huawei, în locul acceleratoarelor grafice (GPU) Nvidia care domină în prezent antrenarea și rularea modelelor AI.
Publicația notează că cipurile Huawei sunt considerate încă „ușor în urmă” față de alternativele americane ca putere brută, însă China ar compensa printr-o strategie diferită: folosirea unui număr mai mare de cipuri în paralel și optimizarea software-ului pentru eficiență. În acest context este menționată și tehnica „Mixture-of-Experts” (o arhitectură care activează selectiv părți ale modelului pentru a reduce costul de calcul), ca exemplu de abordare care poate crește performanța fără a depinde de cel mai avansat hardware.
Materialul indică două avantaje structurale care ar susține această strategie:
Ideea centrală este că, chiar și cu procesoare mai slabe individual, agregarea multor cipuri poate livra rezultate competitive.
Gizmochina plasează evoluția într-un context de tensiuni SUA–China în creștere. Pe de o parte, legislatori americani ar împinge spre restricții mai dure pentru firmele chineze de AI; pe de altă parte, unele decizii legate de livrările de cipuri ar sugera o relaxare parțială, ceea ce ar transmite semnale neuniforme dinspre factorii de decizie.
Competiția se mută de la „puterea hardware” către eficiență software și controlul ecosistemului. Dacă DeepSeek reușește să ruleze cu succes pe cipuri Huawei, ar putea deveni un punct de inflexiune pentru ierarhia globală din AI, cu efecte pe termen lung asupra dependenței de tehnologiile americane.
Recomandate
Huawei a obținut primele certificate naționale chineze pentru nivelul L3 de inteligență artificială la un telefon (Pura X Max) și un televizor (Smart Screen S7 Pro), într-un demers care începe să standardizeze oficial „nivelul de inteligență” al dispozitivelor și poate influența modul în care producătorii își diferențiază produsele pe piață, potrivit IT Home . Anunțul a fost făcut de divizia Huawei Terminal, care a precizat că HUAWEI Pura X Max , HUAWEI MateBook Pro și Huawei Smart Screen S7 Pro au primit „primul certificat” (în categoriile lor) pentru nivelul L3 conform standardului național de clasificare a inteligenței artificiale pentru terminale. În același context, publicația amintește că și Xiaomi a comunicat recent obținerea unei certificări L3 în cadrul aceleiași serii de standarde, compania susținând că L3 este, în prezent, cel mai înalt nivel pentru care există criterii de clasificare clar definite . Ce înseamnă, practic, certificarea L1–L4 și de ce contează Standardul invocat este „Artificial Intelligence Terminal Intelligence Leveling” (GB/Z 177—2026), publicat în luna mai de mai multe instituții chineze, inclusiv Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației și Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței, conform sursei. Documentul împarte nivelul de „inteligență” al terminalelor în patru trepte: L1 – nivel de răspuns L2 – nivel de instrument L3 – nivel de asistență L4 – nivel de colaborare Pentru producători, apariția unei grile oficiale de evaluare creează un cadru comparabil între branduri și categorii (telefon, PC, TV), iar pentru piață poate muta competiția din zona promisiunilor de marketing către criterii măsurabile, pe măsură ce certificările devin uzuale. Context: certificările apar pe fondul unei standardizări accelerate în China Informația vine la scurt timp după publicarea standardului în mai și după comunicări similare din partea altor jucători, ceea ce sugerează o accelerare a alinierii industriei la o schemă comună de evaluare a funcțiilor de inteligență artificială în dispozitivele de consum. Sursa nu oferă detalii despre testele efective sau criteriile tehnice care au stat la baza acordării nivelului L3 pentru modelele menționate. [...]
O geacă purtată de Jensen Huang a fost adjudecată cu 960.000 de dolari (aprox. 4,4 milioane lei), un semnal despre cât de departe a ajuns „economia de colecție” din jurul boomului AI , potrivit Gizmodo . Este vorba despre o geacă de piele Tom Ford, vândută prin Sotheby’s , despre care publicația spune că a fost purtată de CEO-ul Nvidia la un eveniment Foxconn din 2023. Ce s-a vândut și cine a confirmat tranzacția Articolul indică faptul că piesa a apărut într-o listare online Sotheby’s și că detalii vizuale (fermoare diagonale) ar corespunde cu geaca purtată de Huang într-un clip de la evenimentul din 2023. Nu sunt oferite detalii despre cumpărător. Brahm Wachter, care conduce o divizie Sotheby’s numită „modern collectibles” (colecționabile moderne), a declarat pentru CNBC că „răspunsul la această vânzare a depășit chiar și cele mai mari așteptări”. În textul Gizmodo, declarația este folosită ca indiciu că prețul a surprins inclusiv casa de licitații. De ce contează economic: „merch” de AI tratat ca activ de statut Miza, dincolo de excentricitatea tranzacției, este normalizarea ideii că obiecte asociate cu lideri ai industriei AI pot fi tranzacționate ca bunuri de prestigiu, comparabile cu alte simboluri de statut. Gizmodo notează că cineva a plătit o sumă „care îți schimbă viața” pentru o piesă vestimentară devenită marcă personală a lui Huang, sugerând o apropiere de logica piețelor de colecție și de „memorabilia” din jurul unor fenomene culturale. Publicația plasează episodul în contextul rolului lui Jensen Huang în „povestea AI a anilor 2020”, argumentând că geaca a ajuns să fie percepută drept un artefact al perioadei. Ce nu se știe și ce urmează Nu există informații în material despre identitatea cumpărătorului, motivația exactă a achiziției sau despre o eventuală revânzare. În lipsa acestor date, rămâne doar concluzia practică: piața de colecționabile începe să monetizeze direct simbolurile vizuale ale boomului AI, iar astfel de tranzacții pot încuraja apariția unei nișe de „memorabilia” legată de liderii și momentele-cheie ale industriei. [...]
Huawei își consolidează poziția pe infrastructura de calcul AI după ce super-nodul Ascend 950 (Atlas 950 SuperPoD) a primit premiul SAIL, cea mai înaltă distincție a World Artificial Intelligence Conference (WAIC) 2026 , potrivit IT Home . Pentru piață, semnalul relevant este validarea publică a unei platforme de calcul la scară foarte mare, într-un moment în care competiția pe „hardware-ul” pentru inteligență artificială se mută tot mai mult spre sisteme integrate, nu doar cipuri individuale. Premiul SAIL (denumirea completă: „Outstanding Artificial Intelligence Leader Award”) este prezentat ca distincția de vârf a WAIC și unul dintre premiile cu vizibilitate internațională în domeniul AI, acordat proiectelor considerate cu impact și recunoaștere ridicate, menționează publicația. Ce a fost premiat: Ascend 950 SuperPoD, un „super-nod” pentru antrenarea și rularea AI În cadrul WAIC 2026, Huawei a expus pentru prima dată public unitatea Ascend 950 SuperPoD, conform aceleiași surse. Sistemul este descris ca fiind construit pe un protocol de interconectare numit „Lingqu” și pe o arhitectură de tip „super-nod”, cu accent pe scalare și interconectare rapidă între procesoare dedicate AI (NPU – unități de procesare neuronală). Specificații comunicate: scalare la 1.024 de acceleratoare și memorie unificată Datele tehnice prezentate în material indică o configurație orientată spre clustere mari: scalare până la 1.024 de „carduri” (acceleratoare); performanță de 1 EFLOPS FP8 și 2 EFLOPS FP4 (formate numerice folosite în calculele AI, cu precizie redusă pentru viteză mai mare); 256 TB spațiu de adresare pentru memorie unificată la nivel de sistem; interconectare NPU la nivel de TB/s (ordinul terabiților pe secundă) și RTT de 3 μs (timp de răspuns dus-întors, în microsecunde). Context operațional: Huawei indică deja implementări comerciale pentru generația anterioară Ca reper de maturitate comercială, IT Home trimite la un material anterior în care se menționează că super-nodul Ascend 384 ar fi fost deja implementat comercial în peste 750 de seturi, ceea ce sugerează că Huawei încearcă să poziționeze Ascend 950 ca o continuare a unei linii de sisteme deja livrate pe piață. Material asociat: IT Home – „Ascend 950 SuperPoD, prima apariție publică; Ascend 384 ar fi fost implementat comercial în peste 750 de seturi” . [...]
Google mizează pe modele Gemini mai ieftine și mai rapide pentru „agenți” AI, în timp ce versiunea de vârf Pro întârzie , potrivit TechCrunch . Google DeepMind a lansat marți trei modele noi — Gemini 3.6 Flash, 3.5 Flash-Lite și 3.5 Flash Cyber — cu accent pe eficiență, latență și fiabilitate pentru clienții care rulează agenți AI la scară. Gemini 3.6 Flash este descris de Google drept „modelul de lucru” și promite îmbunătățiri la programare, activități de tip „knowledge work” și performanță multimodală, reducând în același timp consumul de „tokeni” (unități folosite la calculul costurilor și al volumului de text procesat) cu până la 17% față de 3.5 Flash — ceea ce ar trebui să îl facă mai ieftin în utilizare. Gemini 3.5 Flash-Lite este poziționat ca cel mai rentabil model din clasă, iar 3.5 Flash Cyber este o variantă specializată, ajustată pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților de securitate cibernetică. Pentru acesta din urmă, Google spune că accesul va fi limitat inițial: modelul va fi disponibil exclusiv guvernelor și „partenerilor de încredere”, într-un program pilot cu acces restrâns. De ce contează: eficiență operațională acum, „Pro” mai târziu Lansarea e relevantă nu doar prin faptul că Google livrează modele mai ieftine și optimizate pentru producție, ci și prin absența unei actualizări pentru Gemini Pro, modelul de vârf al companiei pentru sarcini complexe de raționament și programare. Pro a fost actualizat ultima dată în februarie, iar între timp rivalii au accelerat ritmul: OpenAI a lansat GPT-5.5 și a început să extindă accesul la GPT-5.6, iar Anthropic a venit cu Claude Opus 4.8 și Claude Sonnet 5 și a extins accesul la modelul Fable 5, notează publicația. Google sugerase în mai că versiunea Pro „era deja folosită intern” și că urmează să fie lansată „luna viitoare”. Săptămâna trecută, Bloomberg a relatat că lansarea Gemini 3.5 Pro a fost întârziată din cauza dificultății de a atinge ținte interne de performanță. Ce urmează: testare cu parteneri și pregătiri pentru Gemini 4 Liderul de produs Google DeepMind, Logan Kilpatrick , a declarat marți că Google testează în prezent Gemini 3.5 Pro cu parteneri și speră să îl „lanseze în curând”. Tot el a spus că echipa a început „cea mai ambițioasă rundă de pre-antrenare de până acum” pentru Gemini 4 — un indiciu că Google încearcă să recupereze teren atât prin optimizări de cost și viteză, cât și printr-o nouă generație de modele. [...]
România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]
Honor vrea să păstreze butonul fizic de AI pe seria Magic 9 , dar îl repoziționează pentru a reduce apăsările accidentale , potrivit Huawei Central . Informația indică o ajustare de design cu impact direct în utilizare: compania încearcă să facă butonul mai accesibil, după plângeri legate de poziționarea lui pe generația anterioară. Un „tipster” (persoană care publică neoficial informații despre produse) de pe Weibo, , susține că Honor va păstra un buton mic pe lateralul telefoanelor Magic 9 pentru acces rapid la anumite funcții, la fel ca pe modelele din seria Magic 8. Diferența ar fi poziția: nu ar mai fi neapărat sub butoanele de pornire și volum, ci ar putea fi mutat pe o altă latură a telefonului. De ce contează: butonul de AI a fost criticat pentru ergonomie Honor a introdus butonul fizic de AI anul trecut, odată cu seria Magic 8. Conform descrierii din material, apăsarea lungă pornește asistentul YOYO și duce utilizatorul direct către sarcini, iar dublu-tap poate deschide camera sau alte aplicații. Totuși, o parte dintre utilizatorii Magic 8 au reclamat că butonul este poziționat prost și poate fi apăsat accidental. În acest context, repoziționarea devine o schimbare operațională importantă: dacă butonul rămâne o componentă centrală a interacțiunii cu funcțiile de inteligență artificială, ergonomia lui poate influența direct cât de des este folosit (sau dezactivat/evitat). „Capcana”: poziția nouă nu este încă dezvăluită Sursa notează că tipsterul nu a indicat unde va fi mutat butonul, ci doar că Honor „optimizează” poziția pentru accesibilitate. Asta înseamnă că, deocamdată, schimbarea rămâne la nivel de informație neoficială și fără detalii de implementare. În paralel, materialul menționează că seria Magic 9 ar urma să includă și funcții din AgenticOS (un set de capabilități care ar crește „operabilitatea” butonului de AI), precum și upgrade-uri pentru agentul virtual YOYO în MagicOS 11. Detaliile despre ce anume va primi seria Magic 9 și cum va fi folosit butonul în aceste scenarii ar urma să devină mai clare pe măsură ce se apropie lansarea. [...]
