Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta își mută generarea de imagini direct în aplicații, ceea ce poate schimba rapid modul în care utilizatorii creează și distribuie conținut pe Instagram și WhatsApp, printr-un model nou numit Muse Image, potrivit 91mobiles. Miza operațională este integrarea nativă în ecosistemul Meta AI, care reduce fricțiunea dintre „creare” și „publicare” și poate pune presiune pe rivali precum Gemini (Google), ChatGPT și Claude.
Muse Image este primul model de generare de imagini al Meta Superintelligence Labs și funcționează în Meta AI, cu două utilizări principale: crearea de imagini noi și „reimaginarea” (editarea) unor imagini existente. Exemplele menționate includ generarea unei imagini „cu tine” în fața unui obiectiv turistic, eliminarea unei persoane apărute accidental în cadru sau chiar construirea unui cod QR funcțional. Meta susține că modelul poate reda text „curat” în imagini, util pentru ghiduri „cum să” sau infografice detaliate.
În Instagram, Meta AI primește funcții care duc generarea de imagini mai aproape de distribuția socială:
Pe WhatsApp, utilizatorii pot genera imagini în conversațiile directe cu Meta AI.
Un element cu potențial comercial este legătura cu produse reale: Meta indică scenariul în care utilizatorul cere redesenarea unei camere folosind produse de pe web sau din Facebook Marketplace, iar Meta AI ar „trage” produsul și l-ar plasa în design.
La nivel de utilizare, Meta mai spune că editarea ar trebui să fie mai simplă deoarece asistentul „ține minte” contextul conversației: utilizatorul poate schimba stiluri, adăuga elemente sau ajusta detalii fără să reia totul de la zero. Există și un panou de presetări cu sugestii de comenzi (prompts) pentru cei care nu știu de unde să înceapă.
Muse Image este disponibil în aplicația Meta AI și pe meta.ai. Generarea de imagini în Instagram Stories este, deocamdată, limitată la SUA, iar compania spune că intenționează să extindă funcția global.
Funcția este gratuită, însă există opțiuni suplimentare prin abonamentele Meta. Sursa notează că pentru utilizare obișnuită, funcțiile gratuite ar trebui să fie suficiente, iar abonamentul devine relevant pentru cei care vor mai multe capabilități.
Recomandate
Meta introduce un abonament de 19,99 dolari pe lună (aprox. 90 lei) pentru a debloca mai mult din funcțiile „AI” ale ochelarilor săi inteligenți , o schimbare care mută costul produsului dinspre o achiziție unică spre un model recurent de monetizare a utilizării, potrivit Futurism . Miza pentru utilizatori este că accesul „serios” la funcții devine condiționat de plată, chiar dacă dispozitivul a fost deja cumpărat. Meta lansează abonamentul „ Meta One Premium ”, descris ca necesar pentru cei care vor „să scoată maximum” din ochelari. Publicația notează că firma susține că abonamentul nu este obligatoriu, însă introduce limitări de utilizare („rate limit”, adică plafon de utilizare) pentru funcțiile considerate cheie. Ce se schimbă, concret: limită de ore cu și fără abonament Exemplul central din material este „ Conversation Focus ”, o funcție care amplifică vocile persoanelor cu care vorbești. Conform informațiilor citate: cu abonament: utilizatorii au acces la 15 ore pe lună de „Conversation Focus”, după care sunt blocați; fără abonament: utilizatorii sunt limitați la trei ore pe lună . De ce contează: costul nu pare legat de infrastructură online Un argument important din articol este că „Conversation Focus” nu ar necesita conexiune la internet pentru a funcționa, ceea ce sugerează că nu depinde de procesare pe servere la distanță (și, implicit, de costuri variabile de calcul în cloud). În acest context, materialul citează o observație din The Verge, care pune sub semnul întrebării justificarea economică a plafonării și a abonamentului. Context: controverse de confidențialitate și presiune pe proiectele AI ale Meta Futurism amintește că Meta a fost recent în centrul unei controverse după ce Wired a relatat că ar fi inclus discret tehnologie de recunoaștere facială în software-ul ochelarilor inteligenți. În plus, ochelarii cu cameră au atras critici legate de filmarea discretă a persoanelor, fără consimțământ. În același timp, publicația notează că, deși ochelarii s-ar fi vândut „în milioane”, inițiativele AI ale Meta ar fi întâmpinat dificultăți interne, iar scumpirea utilizării pentru „power users” (utilizatorii intensivi) ar putea afecta unul dintre proiectele considerate de succes. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, schimbarea se conturează ca o normalizare a abonamentelor pentru funcții software pe dispozitive deja cumpărate , cu limitări lunare explicite. Nu sunt oferite detalii suplimentare despre alte funcții incluse în abonament sau despre calendarul complet de implementare, dincolo de descrierea abonamentului și a limitelor de utilizare pentru „Conversation Focus”. [...]
DeepSeek ar proiecta propriul cip de inteligență artificială pentru inferență, ca să reducă dependența de hardware occidental și să limiteze riscul de a rămâne fără procesoare performante din cauza restricțiilor SUA, potrivit The Next Web , care citează un material Reuters bazat pe surse apropiate discuțiilor. Miza este una operațională: dacă informația se confirmă, laboratorul din Hangzhou ar trece de la optimizarea software-ului pentru cipuri existente (Huawei Ascend și alte procesoare chinezești) la definirea propriului „siliciu” – adică specificațiile cipului pe care să ruleze modelele sale. O astfel de mutare ar reduce expunerea la eventuale blocaje de aprovizionare cu cipuri Nvidia, în condițiile în care Washingtonul restricționează vânzarea celor mai avansate procesoare către China și a luat în calcul includerea DeepSeek pe „Entity List” (lista de entități supuse unor restricții comerciale). De ce contează: inferența devine centrul cererii de calcul Cipul ar fi destinat „inferenței”, etapa în care un model deja antrenat răspunde la întrebările utilizatorilor, nu antrenării (mult mai consumatoare de putere de calcul). Publicația notează că aproximativ 70% din cererea de calcul pentru inteligență artificială este așteptată să vină din inferență, ceea ce face ca un cip specializat pentru această etapă să aibă o utilitate directă în exploatare. DeepSeek a lansat în aprilie modelele V4-Pro și V4-Flash , o familie de ordinul unui trilion de parametri, despre care compania spune că este în urma „frontierei” occidentale cu circa trei până la șase luni. Producția ar urma să fie la SMIC, sub constrângeri tehnologice Conform relatării Reuters, cipul ar urma să fie fabricat de SMIC (Semiconductor Manufacturing International Corporation) , cel mai mare producător chinez de semiconductori, și nu de TSMC din Taiwan. Aici apare însă o limitare majoră: SMIC este afectată de controale la export impuse de SUA și Olanda, care i-au tăiat accesul la cele mai avansate echipamente de fabricație. În consecință, compania este „larg raportată” ca fiind blocată la un proces de 7 nanometri, cu mai multe generații în urma vârfului de tehnologie. În plus, pe „cele mai credibile estimări” invocate în material, randamentele (proporția de cipuri funcționale dintr-o serie de producție) pentru cipurile de inteligență artificială la SMIC ar rămâne scăzute, ceea ce ar limita volumul realist de componente utilizabile. Obstacole și precedent: proiectarea durează, iar DeepSeek a simțit deja limitele hardware Chiar dacă logica strategică este „suficient de evidentă”, proiectarea unui accelerator competitiv pentru inteligență artificială este un efort de mai mulți ani, iar diferența de performanță și randament față de nodurile avansate ale TSMC este exact tipul de avantaj pe care controalele la export încearcă să îl mențină. Materialul amintește și un precedent: încă de la începutul lui 2025, publicații de industrie, inclusiv Digitimes, au relatat că DeepSeek recruta specialiști în proiectare de cipuri, iar analiștii au susținut că un procesor „domestic” ar fi, practic, obligat să se bazeze pe SMIC. Totodată, experiența recentă a laboratorului indică riscuri operaționale: modelul R2 ar fi fost întârziat în repetate rânduri după ce rulări de antrenare au eșuat pe hardware Huawei, ceea ce ar fi forțat DeepSeek să revină la GPU-uri Nvidia pentru antrenare, păstrând cipurile chinezești pentru inferență – exact separarea de roluri pe care ar servi-o și un cip propriu pentru inferență. Ce urmează: între intenție și produs există pași care pot eșua DeepSeek nu a confirmat informațiile și nu a răspuns solicitării Reuters de comentarii; articolul subliniază că detaliile se bazează pe surse anonime. În acest context, concluzia prudentă este că laboratorul pare să încerce să închidă „ultima verigă” dintr-un lanț complet chinezesc pentru inteligență artificială – de la model până la cip – însă rămâne de văzut dacă proiectul trece de faza de design la un cip funcțional și, ulterior, la un produs livrat în volum. [...]
Leroy Merlin Franța testează instruirea vânzătorilor cu un chatbot AI , într-un demers cu impact direct asupra modului în care retailerul își standardizează pregătirea echipelor și urmărește îmbunătățirea rezultatelor comerciale, potrivit RetailDetail . Instrumentul, numit Pocket Coach , este un chatbot bazat pe inteligență artificială folosit pentru a antrena consultanții de vânzări prin conversații realiste cu „clienți” simulați. Soluția a rulat timp de patru luni într-un program-pilot în opt magazine. Retailerul susține că, în perioada pilotului, utilizarea Pocket Coach a dus la echipe mai încrezătoare, rezultate de vânzări mai bune și clienți mai mulțumiți. Articolul nu oferă însă cifre sau indicatori care să cuantifice aceste efecte. De ce mizează Leroy Merlin pe acest tip de instruire Potrivit publicației, Isma Hadjersi, director de vânzări la Leroy Merlin Franța, a explicat la conferința Connect Lille că miza nu este „tehnologia în sine”, ci oamenii și ritmul accelerat în care competențele devin depășite. În argumentația sa, schimbările rapide de produse, moduri de utilizare, așteptări ale clienților și tehnologie obligă personalul din magazine să își actualizeze constant cunoștințele, ceea ce face ca instruirea continuă să devină o necesitate operațională, nu un proiect punctual. Ce urmează Materialul descrie doar etapa de pilot (opt magazine, patru luni) și nu precizează dacă Leroy Merlin intenționează să extindă programul la nivel național sau în alte piețe, nici în ce calendar. [...]
Google Translate pentru Android trece la un nou design care simplifică folosirea cu o singură mână , iar schimbarea vine în paralel cu o integrare mai agresivă a Gemini care poate altera sensul traducerilor, potrivit WinFuture . Miza practică pentru utilizatori și companii este dublă: interfață mai eficientă pe telefoane mari, dar și un risc mai mare ca traducerile „mai libere” generate de inteligența artificială să nu fie potrivite în contexte tehnice sau sensibile. Ce se schimbă în interfață și de ce contează operațional Actualizarea vizuală urmărește alinierea la schema de design actuală a Google și pune accent pe navigare mai rapidă: o bară de navigare jos , în formă de „pastilă”, cu patru zone principale ale aplicației; selecția limbilor urcă în partea de sus, eliberând spațiu pentru zona de traducere; câmpul de introducere a textului nu mai ocupă tot ecranul, ci devine o „card” (cartelă) compactă , ceea ce ar trebui să facă aplicația mai ușor de folosit cu o singură mână pe ecrane mari; pagina de rezultate va folosi carduri rotunjite pentru a separa vizual textul sursă de traducere. Funcții reorganizate: meniuri noi și acces mai direct la instrumente Pe baza unei analize a unei versiuni preliminare, Android Authority (citată de WinFuture) susține că Google grupează funcții care până acum erau împrăștiate în interfață. Printre schimbările menționate: un meniu nou în stânga sus care înlocuiește simbolul „stea”; un meniu în câmpul de introducere pentru alegerea modelului de traducere ; recunoaștere de scris de mână integrată lângă introducerea vocală; o pagină centrală de istoric pentru traduceri și transcrieri; legături contextuale deasupra zonei de introducere (de exemplu, reluarea rapidă a unei limbi exersate recent). Efectul Gemini: traduceri mai „creative”, dar cu riscuri de acuratețe Dincolo de design, WinFuture notează că integrarea recentă a Gemini poate schimba modul în care sunt generate traducerile: în unele cazuri, aplicația ar produce texte mai libere, nu traduceri literale, ceea ce poate modifica sensul de bază al propozițiilor. Publicația indică faptul că acest comportament are avantaje, dar și dezavantaje, mai ales pentru: texte de specialitate , unde precizia e critică; mesaje scurte din utilizarea de zi cu zi, unde o reformulare poate fi interpretată greșit. În acest context, unii utilizatori cer un comutator manual pentru dezactivarea acestei abordări bazate pe inteligență artificială, însă nu este clar dacă Google îl va introduce. Când ar putea ajunge schimbările la utilizatori Nu există, deocamdată, un termen oficial de lansare pentru noul design. Potrivit informațiilor din versiunea preliminară, dezvoltatorii lucrează în continuare la corectarea erorilor înainte de un test mai larg. [...]
Noile funcții AI din Apple Home vor fi condiționate de abonamentul iCloud+ de top , ceea ce mută o parte din „Apple Intelligence” în zona de monetizare recurentă, nu de actualizare gratuită de software, potrivit Notebookcheck . Concret, „ Apple Intelligence for Home ” este disponibil doar pentru clienții care au cel mai scump plan iCloud+, de 2 TB, la 9,99 dolari pe lună (aprox. 46 lei). Funcțiile vizate sunt anunțate pentru Apple Home în iOS 27, iPadOS 27 și macOS 27 și se leagă de camerele compatibile cu Apple HomeKit Secure Video . Ce primești în Apple Home: recunoaștere și căutare „inteligentă” în clipuri Pachetul „Apple Intelligence for Home” adaugă în aplicația Apple Home funcții de recunoaștere a obiectelor (AI) pentru camerele de securitate, inclusiv: recunoașterea fețelor și a acțiunilor, cu notificări mai specifice (de tipul „Alex a plecat de acasă”, în loc de alerte generice de mișcare); descrieri generate automat pentru clipurile video, care pot fi apoi căutate în limbaj natural; marcarea evenimentelor relevante pe o axă temporală înregistrată, similar capitolelor din YouTube. Cât costă accesul: pragul este planul de 2 TB Notebookcheck notează că Apple a confirmat cerința de abonament în notele de lansare pentru a treia versiune beta a macOS 27: pentru funcțiile AI din Apple Home este necesar planul iCloud+ de 2 TB, la 9,99 dolari/lună (aprox. 46 lei). În paralel, HomeKit Secure Video (fără aceste funcții AI) este disponibil și pe planuri mai ieftine, cu diferențe legate și de numărul de camere: 50 GB la 0,99 dolari/lună (aprox. 5 lei) – include HomeKit Secure Video fără AI; 200 GB la 2,99 dolari/lună (aprox. 14 lei) – necesar pentru utilizarea a până la cinci camere; 2 TB la 9,99 dolari/lună (aprox. 46 lei) – permite un număr nelimitat de camere și este cerut pentru „Apple Intelligence for Home”. Publicația compară strategia cu abordarea Google, în sensul folosirii funcțiilor AI ca argument pentru abonamente mai scumpe. Informațiile sunt atribuite de Notebookcheck către Apple, via MacRumors. [...]
Lipsa unor reguli globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale crește riscul de securitate și poate produce un „echivalent al Hiroshimei”, avertizează șefa diplomației britanice, Yvette Cooper , într-o serie de intervenții citate de HotNews . Mesajul ei pune presiune pe marile puteri să accepte un cadru internațional de limitare și control al tehnologiei, cu implicații directe pentru agenda de politică externă și pentru companiile care dezvoltă sau folosesc AI. Cooper cere ca statele – inclusiv SUA și China – să convină asupra unor reguli internaționale privind inteligența artificială, susținând că subiectul va domina politica externă în următorii doi ani, potrivit unui interviu acordat The Guardian . „Nu ne putem permite să așteptăm un echivalent al Hiroshimei” Într-un text publicat de think tank-ul Chatham House , Cooper face o paralelă cu modul în care comunitatea internațională a ajuns la acorduri privind armele nucleare abia după Hiroshima și avertizează că, în cazul AI, reacția nu ar trebui să vină doar după un șoc major. „Nu ne putem permite să așteptăm un echivalent al Hiroshimei în domeniul AI înainte de a acționa.” În declarațiile pentru The Guardian, ea descrie un context în care „actori răuvoitori” ar putea folosi tehnologia împotriva statelor și societăților, de la amenințări hibride la criminalitate susținută de stat, extremism și terorism. AI, pe lista riscurilor care apasă politica externă Cooper plasează AI într-un tablou mai larg de presiuni asupra securității globale, alături de criza climatică, migrația nereglementată și interferențele străine care afectează democrațiile liberale occidentale. În același timp, ea avertizează că lumea intră într-un „moment periculos”, inclusiv pe fondul a ceea ce consideră a fi retragerea definitivă a SUA din rolul de arbitru global. Implicații pentru relația Marea Britanie–UE și agenda comercială În eseul de la Chatham House , Cooper susține că puterile europene trebuie să se obișnuiască cu ideea că SUA nu vor mai garanta pacea și democrația internațională, chiar și după încheierea mandatului prezidențial al lui Donald Trump. În acest context, ea indică drept soluție negocieri mai durabile între Marea Britanie și UE, în locul renegocierilor repetate pe bucăți ale acordurilor comerciale. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul de la Londra lucra la o nouă rundă de renegocieri cu UE (inclusiv pe agricultură, comerț cu energie electrică și vize pentru tineri), care ar fi urmat să fie anunțate la un summit la finalul lunii, însă evenimentul a fost amânat. Palestina, un dosar care riscă să fie „uitat” Într-un interviu separat, Cooper leagă îngrijorările privind AI și de procesul de pace din Palestina și avertizează că, pe fondul altor crize (inclusiv războiul din Iran, în formularea din sursă), atenția internațională se poate muta, iar eforturile de pace pot fi neglijate. „Există planul în 20 de puncte… dar marea mea îngrijorare este că acesta se îndreaptă spre eșec.” [...]
