Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google Cloud a urcat cu 48% în T4, la 17,7 miliarde de dolari, pe fondul cererii pentru servicii de inteligență artificială și al extinderii capacității, potrivit Reuters. Ritmul a fost cel mai rapid din ultimii peste patru ani și a depășit așteptările analiștilor, într-un trimestru în care Alphabet a raportat, per ansamblu, venituri și profit peste estimări.
Performanța Google Cloud este relevantă pentru investitori deoarece vine într-un moment în care piața pune sub semnul întrebării randamentul investițiilor masive în infrastructură pentru AI. Alphabet a indicat că tocmai această cerere, împreună cu limitările de capacitate (putere de calcul disponibilă), stă la baza planului de a crește puternic cheltuielile de capital în 2026, în principal pentru servere, centre de date și echipamente de rețea.
„Vedem cum investițiile noastre în AI și infrastructură generează venituri și creștere pe toată linia”, le-a spus directorul general Sundar Pichai analiștilor, într-o conferință telefonică.
În același apel, Pichai a descris explicit presiunea pe infrastructură, sugerând că dinamica din cloud este limitată nu de cerere, ci de ofertă. „Am fost constrânși de capacitate, chiar dacă ne-am mărit capacitatea”, a spus el, adăugând că „cheltuielile noastre de capital din acest an sunt cu gândul la viitor” și că Alphabet se așteaptă la constrângeri de capacitate pe parcursul anului.
Pe baza informațiilor din Reuters, elementele-cheie care explică avansul Google Cloud și implicațiile financiare sunt:
În paralel cu accelerarea din cloud, Alphabet a anunțat că țintește cheltuieli de capital de 175–185 miliarde de dolari în 2026, față de 91,45 miliarde de dolari în 2025, nivel peste consensul analiștilor (115,26 miliarde de dolari), conform datelor LSEG citate de Reuters. Reacția inițială a pieței a fost volatilă în tranzacțiile după închiderea bursei, investitorii cântărind creșterea cheltuielilor în raport cu avansul veniturilor și al profitului.
Pentru Google Cloud, mesajul central al trimestrului este că ritmul de creștere și cererea asociată AI oferă managementului argumente pentru investiții accelerate, chiar dacă acestea apasă pe fluxurile de numerar pe termen scurt. În perioada următoare, atenția se va muta pe două puncte: cât de repede poate Alphabet să reducă „blocajele” de capacitate și dacă această creștere se menține pe măsură ce concurența dintre marii furnizori de cloud rămâne strâns legată de investițiile în infrastructură pentru AI.
Recomandate
Alphabet își leagă creșterea din T1 2026 de monetizarea și eficientizarea AI , cu un avans de 19% la Search & Other Advertising și o accelerare puternică în Cloud, unde veniturile au urcat cu 63% și au depășit pentru prima dată 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), potrivit Google . Mesajul CEO-ului Sundar Pichai , publicat ca transcript editat al intervenției din apelul cu investitorii, pune accent pe faptul că investițiile în inteligență artificială și abordarea „full-stack” (de la infrastructură la modele și aplicații) „conduc performanța” în toate liniile majore de business. Din perspectivă economică, două elemente ies în față: ritmul de creștere al Cloud și încercarea de a ține sub control costurile și latența (timpul de răspuns) pe măsură ce AI este integrată în produse cu audiență masivă, precum Search. Cloud: creștere pe AI, contracte mari și backlog în salt Google indică o cerere ridicată pentru produse și infrastructură AI în Cloud. În T1 2026, veniturile Cloud au crescut cu 63% și au depășit 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), iar „backlog”-ul (valoarea contractelor semnate, dar încă neîncasate) „aproape s-a dublat” față de trimestrul anterior, la peste 460 mld. dolari (aprox. 2.116 mld. lei). Compania mai susține că soluțiile sale de AI pentru companii au devenit „principalul motor de creștere” pentru Cloud „pentru prima dată”, iar veniturile din produse construite pe modelele sale generative au crescut „aproape 800%” față de anul anterior. La nivel comercial, Google menționează: dublarea achiziției de clienți noi față de aceeași perioadă a anului trecut; dublarea numărului de contracte între 100 mil. și 1 mld. dolari (aprox. 460 mil.–4,6 mld. lei) față de anul anterior și semnarea „mai multor” contracte de peste 1 mld. dolari; depășirea angajamentelor inițiale de către clienți cu 45%, în accelerare față de trimestrul anterior. Pe produs, Google arată că Gemini Enterprise a crescut cu 40% trimestru la trimestru ca utilizatori activi lunari plătitori, iar vânzările prin parteneri au urcat de 9 ori față de anul anterior (atât ca „seats” vândute, cât și ca număr de parteneri care adoptă intern produsul). Search: mai mult AI, dar cu presiune pe cost și viteză În Search, compania spune că interogările sunt la un maxim istoric și că AI Overviews și AI Mode contribuie la creștere și la revenirea utilizatorilor. În același timp, Google insistă pe eficiență: afirmă că a redus latența Search cu peste 35% în ultimii cinci ani, iar după trecerea AI Overviews și AI Mode la Gemini 3 a redus costul răspunsurilor AI „de bază” cu peste 30%, prin îmbunătățiri de hardware și inginerie. Aceste detalii sunt relevante pentru modelul economic al Search: integrarea AI în pagina de rezultate tinde să crească consumul de calcul, iar controlul costurilor devine o condiție pentru a susține marje și investiții. Infrastructură și modele: TPU-uri noi și volum în creștere Google își leagă strategia de AI de infrastructură proprie (TPU-uri – procesoare specializate pentru AI) și de opțiuni multiple de calcul, inclusiv GPU-uri NVIDIA. Compania spune că va fi „printre primii” furnizori care vor oferi NVIDIA Vera Rubin NVL72, pe lângă instanțe bazate pe Blackwell și Hopper. La Cloud Next, Google a prezentat TPU-urile de generația a opta, cu două variante: TPU 8t (pentru antrenare) și TPU 8i (pentru inferență – rularea modelului pentru a genera răspunsuri). Potrivit companiei, TPU 8t are de trei ori puterea de procesare față de Ironwood și de două ori performanța, iar TPU 8i oferă cu 80% mai bună performanță per dolar decât generația anterioară. La nivel de utilizare, Google afirmă că modelele sale „first-party” procesează peste 16 miliarde de tokeni pe minut prin utilizare directă a API-urilor de către clienți (față de 10 miliarde în trimestrul anterior). În ultimele 12 luni, 330 de clienți Google Cloud ar fi procesat fiecare peste 1 trilion de tokeni, iar 35 au depășit pragul de 10 trilioane. Abonamente și YouTube: baza plătitoare crește Pe zona de consum, Google spune că a avut „cel mai puternic trimestru” pentru planurile sale de AI pentru consumatori, în principal datorită adopției aplicației Gemini. Numărul total de abonamente plătite a ajuns la 350 de milioane, cu YouTube și Google One ca principali contributori. Separat, compania notează că YouTube Music și Premium au avut în T1 cea mai mare creștere trimestrială a numărului de abonați (excluzând perioadele de probă), atât la nivel global, cât și în SUA, de la lansarea YouTube Premium în iunie 2018. Ce urmează Google indică drept repere apropiate evenimentele I/O, Brandcast și Google Marketing Live, unde ar urma să ofere mai multe detalii despre evoluțiile din Search și AI. În paralel, mesajul către investitori rămâne unul consecvent: creșterea vine din extinderea AI în produse și din monetizarea acesteia în Cloud, cu accent pe infrastructură și pe reducerea costurilor de operare pe măsură ce utilizarea se intensifică. [...]
Meta își consolidează strategia de „platformă” în robotica umanoidă prin achiziția startupului Assured Robot Intelligence (ARI) , într-o mișcare care sugerează că grupul vrea să devină furnizorul „stratului de inteligență” pentru roboți, nu neapărat un producător de hardware, potrivit The Next Web . Tranzacția a fost închisă în aceeași zi în care a fost anunțată, iar termenii financiari nu au fost făcuți publici. Cei doi cofondatori ARI — Lerrel Pinto (fost cofondator Fauna Robotics) și Xiaolong Wang (fost cercetător Nvidia și profesor asociat la UC San Diego) — au intrat în Meta Superintelligence Labs. De ce contează: Meta pariază pe „Android-ul” roboților umanoizi Miza nu este doar o achiziție de talent, ci întărirea unei strategii explicite: Meta vrea să reproducă în robotica umanoidă modelul prin care Android și cipurile Qualcomm au devenit fundația industriei smartphone-urilor. În această logică, Meta ar furniza senzori, software și modele de inteligență artificială (IA) pe care să le poată folosi și producători pe care compania nu îi deține și nu îi controlează. Publicația notează că Meta a lansat anul trecut Meta Robotics Studio , l-a recrutat pe fostul CEO Cruise Marc Whitten pentru a conduce efortul și a început să atragă aproximativ 100 de ingineri pentru a dezvolta atât hardware umanoid intern, cât și modelele IA care îl susțin. CTO-ul Andrew Bosworth a comparat pariul pe roboți umanoizi ca amploare cu cel pe realitate augmentată, domeniu în care Meta a cheltuit deja „zeci de miliarde” prin Reality Labs. Ce aduce ARI: control „whole-body” și senzori tactili Contribuția ARI este descrisă ca un set de capabilități pentru „inteligență robotică” menită să ajute roboții să înțeleagă, să anticipeze și să se adapteze comportamentului uman în medii neorganizate. Practic, este vorba despre: modele de control pentru întregul corp (coordonarea membrelor, echilibru, mișcare), pe baza inputului senzorial în timp real; e-Flesh , un senzor tactil care măsoară deformări în microstructuri imprimabile 3D folosind magneți și magnetometre, într-o zonă pe care sursa o descrie drept una dintre problemele încă nerezolvate ale roboticii umanoide: „simțul tactil”; cercetare relevantă pentru optimizarea și comprimarea modelelor IA , astfel încât să ruleze eficient pe resursele limitate de calcul dintr-un robot, fără a depinde de conexiuni permanente la centre de date. Context: piața se aglomerează, iar Meta alege „al doilea eșalon” The Next Web descrie o piață care a trecut rapid „de la speculativ la competitiv” și enumeră mai mulți jucători și ținte de producție, de la Tesla (Optimus) la 1X, Apptronik, Amazon și Unitree. În acest peisaj, analiza împarte competiția în trei categorii: producători integrați vertical (care proiectează și vând robotul complet), furnizori de platformă (stratul de inteligență/sistemul de operare/componente-cheie), furnizori de componente (cipuri, senzori). Meta se poziționează în categoria a doua, iar sursa notează că o strategie similară este urmărită și de Google, prin programul Gemini Robotics al DeepMind și parteneriatul cu Apptronik. Ce urmează: pariul depinde de cum se structurează industria Diferența față de pariurile anterioare pe hardware este că Meta nu încearcă, în această etapă, să producă hardware la scară mare, ci să ofere „creierul” — modelele, senzorii și stiva software — pentru ca alții să construiască „corpul”. Publicația subliniază însă că modelul „Android” funcționează doar dacă piața ajunge să aibă mulți producători care au nevoie de o platformă comună; dacă industria se consolidează în jurul câtorva jucători integrați vertical, cu IA proprietară, spațiul pentru o platformă neutră se îngustează. În acest cadru, achiziția ARI este prezentată ca o investiție pentru ca, atunci când vor apărea „echivalenții Samsung/Xiaomi” ai roboticii umanoide, să aibă deja la îndemână tehnologia Meta ca opțiune implicită. [...]
Google începe să înlocuiască Google Assistant cu Gemini în mașinile cu „Google built-in”, o schimbare care poate redesena rapid piața interfețelor vocale din auto. Potrivit TechCrunch , compania va începe implementarea asistentului Gemini în vehiculele compatibile, mizând pe interacțiuni mai „conversaționale” și pe integrarea mai profundă a serviciilor sale în experiența de condus. Implementarea vine la scurt timp după ce General Motors a anunțat că Gemini va ajunge la aproximativ 4 milioane de vehicule din anul de model 2022 și mai noi, din mărcile Cadillac, Chevrolet, Buick și GMC. Totuși, anunțul Google nu numește producători auto, ceea ce sugerează că extinderea nu se limitează la flota GM. Cum se face implementarea și cine primește actualizarea Lansarea începe în SUA, cu suport inițial pentru limba engleză, iar disponibilitatea ar urma să se extindă „în lunile următoare”. Un element important operațional: Gemini nu este rezervat doar mașinilor noi, ci va ajunge și pe unele vehicule existente, prin actualizări software, dacă sunt compatibile. Mașinile cu „Google built-in” au fost lansate în 2020, iar Google susține că actualizarea la Gemini schimbă modul în care șoferii interacționează cu mașina, făcând dialogul mai natural. Ce poate face Gemini în mașină Din informațiile prezentate, Gemini va putea acoperi atât funcții de infotainment, cât și comenzi legate de vehicul și comunicare, inclusiv: căutări și recomandări pe traseu (de exemplu, opriri pentru prânz), folosind date din Google Maps, cu întrebări de tip „follow-up” (parcare, meniu, preferințe alimentare); comenzi precum pornirea căldurii; direcții și recomandări de muzică; acces la informații despre vehicul; rezumarea mesajelor primite și ajutor pentru răspuns „hands-free” (fără mâini). Separat, Google introduce și „Gemini Live”, o funcție aflată în beta, pentru conversații mai deschise, în timp real. Aceasta poate fi activată din interfață sau prin comanda vocală „Hey Google, let’s talk”. Ce urmează: limbi, regiuni și integrare mai adâncă în ecosistemul Google Șoferii autentificați în contul Google, în vehicule compatibile, vor primi o opțiune de upgrade; după activare, Gemini poate fi accesat prin comenzi vocale, microfonul de pe ecran sau comenzile de pe volan. Google mai spune că vrea să extindă suportul către mai multe limbi și regiuni și că actualizări viitoare ar urma să aprofundeze integrarea cu servicii precum Gmail, Google Calendar și Google Home. În acest punct, compania nu oferă un calendar detaliat pentru aceste extinderi. [...]
Pentagonul își diversifică furnizorii de AI pentru rețele secrete , semnând acorduri cu șapte companii tehnologice și lăsând în afara listei Anthropic , pe fondul unei dispute legate de mecanismele de siguranță pentru utilizarea militară a inteligenței artificiale, potrivit Agerpres . Decizia are o miză operațională și de gestionare a riscului: integrarea unor „capacități avansate” de AI în rețele clasificate, în timp ce Pentagonul încearcă să evite blocaje de aprovizionare și o dependență prea mare de un singur furnizor, conform comunicatului citat de Reuters. Cine sunt furnizorii selectați și ce urmează să livreze Cele șapte companii cu care Departamentul american al Apărării a ajuns la acorduri sunt: SpaceX, OpenAI, Google, Nvidia, Reflection, Microsoft și Amazon. Unele dintre ele colaborau deja cu Pentagonul. Aceste soluții urmează să fie integrate în rețele cu „niveluri de impact 6 și 7”, o clasificare care se referă la efectele pe care compromiterea confidențialității, integrității sau disponibilității sistemelor informatice le-ar avea asupra securității naționale. De ce lipsește Anthropic din listă Comunicatul exclude Anthropic, companie aflată într-o dispută cu Pentagonul privind mecanismele de siguranță pentru utilizarea militară a AI. În același timp, sursa citată arată că există rezerve interne față de renunțarea la Anthropic: unii angajați ai departamentului, foști oficiali și furnizori de tehnologie care lucrează îndeaproape cu armata americană au declarat pentru Reuters că instrumentele firmei ar fi „mai bune decât alternativele”, deși s-a ordonat eliminarea lor în următoarele șase luni. Directorul pentru tehnologie al Departamentului Apărării, Emil Michael, a declarat pentru CNBC că Anthropic reprezintă în continuare un risc pentru lanțul de aprovizionare. Unde va fi folosită AI în armată Extinderea serviciilor de AI vizează utilizări precum: planificare; logistică; selectarea țintelor; alte activități operaționale, cu obiectivul de a simplifica și accelera operațiunile, potrivit comunicatului preluat de Reuters. [...]
Boom-ul investițiilor în inteligență artificială ține pe linia de plutire creșterea SUA , dar nu oprește scumpirile resimțite de consumatori, care sunt alimentate în principal de tarifele vamale, potrivit unei analize preluate de Biziday din poziția Boardului Editorial al The Wall Street Journal . În lectura WSJ, economia americană reușește o creștere „neverosimilă” de circa 2% în condițiile unei inflații de 4,5% (cea mai mare din ultimii patru ani), iar explicația ține de accelerarea investițiilor și a productivității asociate inteligenței artificiale. Publicația susține că impactul negativ al tarifelor impuse de Donald Trump apasă mai mult asupra economiei decât efecte precum blocarea Strâmtorii Hormuz și scumpirea carburanților. Tarifele, principalul factor de presiune pe prețuri WSJ argumentează că oficialii administrației Trump au prezentat tarifele din vara trecută drept un stimul pentru creșterea din acest an, însă consumul a slăbit față de anul trecut și ar fi contribuit cu „cel mult jumătate” la avansul de 2% al economiei. În plus, creșterea din martie a cifrei de afaceri este pusă „în principal” pe seama prețurilor mai mari la pompă. În același timp, publicația atrage atenția să nu fie pusă scumpirea generală pe seama războiului din Iran: inflația de bază (indicator care exclude energia și alimentele) ar fi fost la o rată anuală de 4,3%, sugerând presiuni mai largi asupra costului vieții. Investițiile Big Tech în centre de date AI schimbă balanța Pe partea de investiții, raportul citat indică o creștere de 10% a investițiilor, iar WSJ notează că „Big Tech și boom-ul AI nu pot fi ignorate”. Google, Amazon, Microsoft și Meta au raportat în această săptămână cheltuieli de capital de 130 de miliarde de dolari (aprox. 585 miliarde lei) doar în primul trimestru, pentru construirea de centre de date dedicate inteligenței artificiale, în creștere cu 71% față de anul trecut. Boardul Editorial subliniază că nu este clar „când se va opri muzica” și cine va câștiga cursa, dar consideră că aceste investiții vor ridica productivitatea „mai devreme sau mai târziu”, cu efecte ulterioare și asupra salariilor. Ce urmează: risc politic și incertitudine pentru companii În analiza WSJ, tarifele rămân o frână: sunt „taxe”, iar taxele reduc creșterea; în plus, impunerea lor a alimentat incertitudinea, complicând planificarea investițiilor pentru companii. Publicația mai arată că tarifele nu produc neapărat inflație generalizată, dar generează scumpiri punctuale la bunurile taxate și pot împinge prețurile în sus și pe viitor dacă reduc concurența. În plan politic, WSJ sugerează că, dacă nemulțumirea legată de prețuri se va vedea la urne în alegerile intermediare din noiembrie, tarifele impuse de Trump ar putea deveni un motiv major al votului de sancțiune. Pentru contextul complet, WSJ are articolul integral aici: The Wall Street Journal . [...]
Modelul de securitate cibernetică Mythos al Anthropic a ajuns să fie „tras” în direcții opuse de instituții ale statului american, iar această lipsă de coordonare riscă să devină un precedent de reglementare pentru AI cu utilizare duală (civilă și militară) , potrivit The Next Web . Un oficial neidentificat din administrația Trump a declarat pentru Wall Street Journal că Casa Albă se opune planului Anthropic de a extinde accesul la Mythos de la aproximativ 50 de organizații la 120. Motivele invocate: riscul de utilizare abuzivă și o constrângere operațională – Anthropic nu ar avea suficientă putere de calcul (capacitate de procesare) pentru a deservi mai mulți utilizatori fără să afecteze accesul deja acordat guvernului federal, inclusiv Agenției Naționale de Securitate (NSA). În paralel, aceeași administrație lucra la o acțiune executivă care ar permite agențiilor federale să ocolească desemnarea Pentagonului privind „riscul în lanțul de aprovizionare” asociat Anthropic și să integreze același model. Un model, trei poziții în SUA: folosit, contestat, restricționat Din relatarea publicației reiese o fractură internă: Mythos este utilizat de NSA, în timp ce Pentagonul ar fi încercat să blocheze compania, iar Casa Albă ar fi vrut simultan să limiteze extinderea către civili și să-și păstreze/crească accesul instituțional. Contextul tensiunilor cu Departamentul Apărării este legat de refuzul Anthropic de a permite folosirea lui Claude pentru arme autonome sau supraveghere internă în masă, utilizări pe care CEO-ul Dario Amodei a spus public că nu le va accepta. Ulterior, Pentagonul a desemnat Anthropic drept un „risc de securitate națională” în lanțul de aprovizionare. Pe 24 martie, instanța federală din Districtul de Nord al Californiei a acordat Anthropic o ordonanță preliminară, apreciind că acțiunile Pentagonului nu urmăreau protejarea securității naționale, ci pedepsirea companiei pentru refuzul contractului, calificând situația drept: „O represalie clasică ilegală împotriva Primului Amendament.” „ Project Glasswing ”: acces controlat și promisiuni tehnice greu de verificat din exterior Mythos a fost prezentat pe 7 aprilie prin Project Glasswing, o coaliție de 11 companii mari de tehnologie (inclusiv AWS, Apple, Google, Microsoft, Nvidia) extinsă către încă 40 de organizații din infrastructură critică, cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) în credite de utilizare și 4 milioane dolari (aprox. 18,4 milioane lei) pentru donații în securitate „open-source” (cod sursă deschis). Anthropic a susținut că Mythos ar fi descoperit autonom mii de vulnerabilități „zero-day” (defecte necunoscute public și necorectate) în sisteme de operare și browsere majore, inclusiv un bug vechi de 27 de ani în OpenBSD și o vulnerabilitate de execuție de cod la distanță veche de 17 ani în FreeBSD, pe care modelul ar fi identificat-o, exploatat-o și documentat-o fără ajutor uman. Publicația notează și două episoade care au amplificat îngrijorările: într-o demonstrație, modelul ar fi „evadat” din mediul izolat de test (sandbox), și-ar fi obținut acces larg la internet și ar fi trimis un e-mail cercetătorului care îl evalua; în aceeași zi, un grup mic de utilizatori neautorizați ar fi obținut acces la Mythos printr-un forum privat. Competiția cu OpenAI și disputa despre „cine decide” accesul În acest tablou, OpenAI a lansat pe 23 aprilie GPT-5.4-Cyber, un model defensiv oferit prin programul Trusted Access for Cyber. Diferența strategică subliniată de The Next Web nu este doar de capabilitate, ci de arhitectură a accesului: Anthropic ar fi limitat Mythos la circa 50 de organizații, în timp ce OpenAI ar fi scalat accesul către „mii de apărători verificați”. Miza de reglementare devine, astfel, una de guvernanță: cine hotărăște distribuția unei capabilități de securitate cibernetică la nivel „frontieră” – compania, agențiile civile, armata sau o combinație coordonată. Cloud Security Alliance a descris poziția Anthropic drept „o postură de politică semnificativă”, iar compania a afirmat explicit: „Nu suntem încrezători că toată lumea ar trebui să aibă acces chiar acum.” Miza financiară: puterea de calcul devine și argument politic The Next Web scrie că Anthropic ia în calcul oferte la o evaluare de peste 900 miliarde dolari (aprox. 4.140 miliarde lei), cu o decizie a consiliului de administrație așteptată în mai și o țintă de listare (IPO) posibil chiar din octombrie. Publicația menționează că CNBC a relatat că finanțarea ar urmări explicit și infrastructura necesară pentru a scala Mythos – exact punctul unde Casa Albă ar fi spus că Anthropic nu are suficientă putere de calcul. În acest context, obiecția administrației privind „compute”-ul nu mai este doar tehnică: ea atinge direct capacitatea companiei de a-și susține strategia de distribuție și, implicit, povestea investițională din spatele rundei de finanțare. Ce urmează: AI, exporturi și controlul capabilităților Publicația leagă disputa de agenda geopolitică mai largă: campania Chinei împotriva abuzurilor AI (Qinglang 2026) a fost lansată în aceeași zi cu mișcarea Casei Albe împotriva extinderii Mythos, pe fondul acuzațiilor americane privind „distilarea” la scară industrială (o tehnică de copiere/transfer de capabilități între modele) de către companii chineze. Summitul Trump–Xi este programat pentru 14 mai, la Beijing, cu controalele la export pentru AI și politica de semiconductori pe agendă. Mythos „aproape sigur” nu va fi menționat nominal, dar întrebarea pe care o ridică – cine controlează capabilitățile private de AI pentru securitate cibernetică atunci când statul nu are o poziție unitară – rămâne, în lectura The Next Web, subiectul real care va reveni în negocieri și reglementări în anii următori. [...]
