Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
GitHub Copilot ar urma să treacă la facturare pe bază de token din iunie, o schimbare care poate face costurile mai variabile pentru echipele care folosesc intens asistentul de programare, potrivit Neowin.
Trecerea la un model „pe token” înseamnă, în practică, că utilizarea ar putea fi tarifată în funcție de volumul de text procesat de model (tokenii sunt unități de calcul folosite de modelele de limbaj pentru a „măsura” intrarea și ieșirea). Pentru companii, implicația principală este una operațională și de bugetare: cheltuiala poate deveni mai greu de estimat față de un abonament fix, mai ales în perioade cu vârfuri de utilizare.
Informația este prezentată ca un „raport”, nu ca un anunț oficial în materialul citat, astfel că detaliile exacte ale implementării și ale prețurilor nu sunt confirmate în textul sursă. Totuși, direcția indicată – facturare în funcție de consum – sugerează câteva consecințe probabile pentru organizații:
Copilot este un instrument folosit direct în fluxul de lucru al dezvoltatorilor, iar o schimbare de tarifare poate influența atât costul total, cât și comportamentul de utilizare. Pentru firmele care au standardizat Copilot la scară, orice trecere de la predictibilitatea unui abonament la un cost dependent de consum poate însemna revizuirea bugetelor și a regulilor de utilizare.
În lipsa unor informații oficiale în materialul citat, rămâne de urmărit dacă GitHub/Microsoft vor confirma schimbarea și ce mecanisme de control (plafonare, alerte, rapoarte de consum) vor fi disponibile pentru clienți odată cu intrarea în vigoare, indicată ca fiind din iunie.
Recomandate
Microsoft își consolidează infrastructura de IA în Australia cu o investiție de 17,9 miliarde de dolari (aprox. 82 mld. lei) până în 2029 , într-un pariu pe creșterea cererii locale și pe poziționarea țării ca piață importantă pentru dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială, potrivit Economedia , care citează Mediafax și Reuters. Investiția, anunțată joi, ar urma să fie derulată până la finalul lui 2029 și vizează în principal creșterea capacității de calcul și a capabilităților de IA. Reuters notează că mișcarea reflectă cererea ridicată pentru aceste tehnologii și plasează Australia pe lista piețelor cheie de creștere pentru Microsoft. Ce finanțează Microsoft în Australia Compania spune că banii vor merge către mai multe direcții operaționale, cu accent pe infrastructură: extinderea infrastructurii de supercalcul și a serviciilor cloud Azure AI ; consolidarea securității cibernetice; dezvoltarea competențelor în domeniul inteligenței artificiale la nivel național. Satya Nadella , CEO-ul Microsoft, aflat la Sydney în cadrul turneului global al companiei dedicat IA, a descris inițiativa drept cea mai mare investiție a Microsoft în Australia de până acum. „Australia are o oportunitate enormă de a transforma IA în creștere economică reală și beneficii sociale.” Context: cursa globală pentru infrastructura de IA Anunțul vine pe fondul unei accelerări a cheltuielilor de capital în rândul marilor companii de tehnologie. Potrivit Bridgewater Associates, Microsoft și rivalii săi Alphabet, Amazon și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 650 de miliarde de dolari pentru extinderea infrastructurii legate de IA în acest an. Josh Gilbert, analist la eToro, a interpretat investiția ca pe un semnal de repoziționare geografică a marilor proiecte de IA, dincolo de SUA. „Acesta este un vot de încredere serios în Australia ca piață de IA de prim rang.” De ce contează: presiunea competitivă pe produsele de IA Investiția se suprapune și cu intensificarea competiției pe piața asistenților de inteligență artificială. Microsoft se confruntă cu rivali precum Claude (Anthropic) și Gemini (Google), iar compania a accelerat îmbunătățirile pentru Copilot, cu obiectivul de a crește adopția. În acest context, extinderea capacității de calcul și a infrastructurii cloud devine un avantaj operațional direct pentru livrarea și scalarea acestor servicii. [...]
Google își extinde oferta de infrastructură AI către un model „hibrid” (TPU propriu + GPU NVIDIA), prin AI Hypercomputer , o arhitectură de centru de date care combină TPU-uri de generația a 8-a, procesoare Axion și viitoarele acceleratoare NVIDIA Rubin, potrivit Wccftech . Miza operațională este flexibilitatea: clienții pot rula antrenare și inferență (execuția modelului în producție) pe hardware diferit, în același „pachet” de infrastructură, ceea ce poate reduce costul total de operare și timpul de implementare pentru proiecte AI la scară mare. Ce este AI Hypercomputer și de ce contează pentru clienți AI Hypercomputer este prezentat ca un ansamblu integrat de hardware (calcul, stocare, rețea) și software deschis (framework-uri și motoare de inferență), construit pentru „AI agentic” – sisteme care pot executa sarcini în lanț, cu un grad mai mare de autonomie, și care cer atât capacitate mare de antrenare, cât și latență redusă în producție. Din perspectiva utilizatorilor de cloud, elementul practic este că Google încearcă să ofere o infrastructură „cap-coadă” pentru AI, în care: TPU-urile proprii acoperă antrenarea și inferența pe platforma Google; GPU-urile NVIDIA rămân o opțiune majoră pentru clienții care preferă ecosistemul NVIDIA; rețeaua și stocarea sunt optimizate pentru a susține clustere foarte mari. TPU 8t și TPU 8i: două cipuri, două sarcini Google își împarte TPU-urile de generația a 8-a în două variante: TPU 8t (antrenare) : este descris ca un cip orientat spre antrenarea modelelor mari, cu o capacitate totală de calcul FP4 de 121 exaflopși per „pod” , menționată ca fiind de 2,84 ori peste Ironwood. Un „superpod” TPU 8t poate scala la 9.600 de cipuri și 2 PB (petabytes) de memorie partajată cu lățime mare de bandă. TPU 8i (inferință) : orientat spre rularea modelelor în producție, cu 288 GB HBM (memorie cu lățime mare de bandă) și 384 MB SRAM pe cip , adică o creștere de 3 ori față de generația anterioară. Pentru calcul, este indicată o capacitate FP8 de 331,8 exaflopși per pod , menționată ca fiind de 6,74 ori peste Ironwood. Publicația notează și îmbunătățiri „performanță per dolar” față de Ironwood („TPUv7”): 2,7 ori pentru TPU 8t în antrenare la scară mare și +80% pentru TPU 8i în inferență cu latență redusă (ținte MoE – „Mixture of Experts”, o arhitectură de model). Ambele ar livra și de două ori mai bună „performanță per watt”, relevantă pentru costul total de operare (TCO). Rețea, stocare și răcire: infrastructura din jurul cipurilor Pentru scalare, Google introduce Virgo Network , o rețea optimizată pentru AI, menită să conecteze atât sisteme NVIDIA Vera Rubin NVL72, cât și superpoduri TPU 8t în clustere foarte mari. Pe partea de stocare, sunt menționate: Managed Lustre cu 10 TB/s către A5X sau TPU 8t prin RDMA; Rapid Storage, cu un salt de la 6 TB/s la 15 TB/s . La nivel fizic, TPU-urile sunt proiectate să funcționeze cu răcire cu lichid de generația a 4-a , pentru densități de calcul care nu ar fi sustenabile cu răcire pe aer. Unde intră NVIDIA Rubin și Axion în ecuație Google afirmă că va fi „printre primii” furnizori care oferă NVIDIA Vera Rubin NVL72 , alături de instanțe bazate pe Blackwell și Hopper deja disponibile. În paralel, compania își împinge propriile procesoare Axion (Arm), inclusiv instanțele N4A, despre care sursa spune că ar livra 100% mai bun raport preț–performanță decât alternative x86 comparabile. Cine ar urma să folosească platforma Wccftech enumeră câțiva clienți pentru AI Hypercomputer, între care US DOE (Departamentul Energiei al SUA) , Boston Dynamics , Citadel Securities , Thinking Machine Labs și Axia Energy . Materialul nu oferă detalii despre dimensiunea contractelor sau calendarul implementărilor. [...]
Anthropic a urcat la o evaluare de circa 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 de miliarde de lei) pe piețele secundare , depășind OpenAI și alimentând o competiție acută între investitori pentru puținele acțiuni disponibile, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează mai ales prin efectul de piață: în lipsa unei listări la bursă, prețul este împins în sus de tranzacții indirecte, iar accesul la acțiuni devine o problemă de lichiditate, nu doar de evaluare. Pe platforma Forge Global , descrisă drept una dintre cele mai importante piețe pentru acțiuni nelistate, Anthropic este evaluată la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, în timp ce OpenAI ar fi în jurul a 880 de miliarde de dolari (aprox. 4.050 de miliarde de lei). Antena 3 notează că, deși ultima rundă de finanțare a OpenAI o evalua la 852 de miliarde de dolari, pe piețele secundare compania este tranzacționată la valori mai mici decât Anthropic. De ce se „blochează” piața: acțiuni puține, cerere mare Pentru că nici Anthropic, nici OpenAI nu sunt listate, investitorii pot cumpăra acțiuni doar indirect, de la angajați sau investitori timpurii care aleg să vândă. În acest context, presiunea pe preț vine dintr-un dezechilibru între cerere și ofertă, iar Antena 3 menționează că niciuna dintre companii nu a comentat evoluțiile. Publicația relatează și despre nivelul ofertelor apărute în piață: un acționar „ar fi” scos la vânzare acțiuni la o evaluare de 1.150 de miliarde de dolari, iar un fond important „ar fi” oferit 1.050 de miliarde de dolari pentru a cumpăra. Sunt informații prezentate ca neconfirmate public (formulare de tip „ar fi”). Ritmul creșterii și motorul: veniturile și produsele AI Cererea pentru acțiunile Anthropic ar fi explodat în doar câteva luni: în urmă cu trei luni, compania era evaluată la 380 de miliarde de dolari, după o rundă de finanțare, potrivit Antena 3. Creșterea rapidă a veniturilor și succesul produselor sale de inteligență artificială, în special asistentul de programare Claude, sunt indicate drept principalele motive pentru interesul investitorilor. „A fost o creștere spectaculoasă pentru Anthropic. Toată lumea vrea să prindă un loc în această zonă a inteligenței artificiale, iar acum Anthropic este în față”, spune Glen Anderson, CEO al Rainmaker Securities. Același Anderson descrie o piață extrem de tensionată, în care ofertele apar și dispar rapid, pe fondul lipsei de vânzători. „Apar oferte și dispar în aceeași zi, pentru că sunt cumpărate imediat. Aproape că nu mai există vânzători”, spune Anderson. Efectul asupra OpenAI: interes mai slab pe secundar În paralel, interesul pentru OpenAI este descris ca fiind mai redus în tranzacțiile de pe piețele secundare. „Piața pentru OpenAI este destul de calmă acum. Interesul s-a mutat clar spre Anthropic”, mai spune Anderson. Pentru investitori, mesajul implicit este că „prețul” acțiunilor nelistate poate ajunge să fie dictat de raritatea pachetelor disponibile și de teama de a rata o oportunitate, nu doar de reperele din rundele oficiale de finanțare. [...]
Guvernul pregătește o investiție de 169 milioane lei, cu finanțare europeană, în infrastructura de securitate și date din aeroporturi , proiect pe care îl va implementa Serviciul Român de Informații , potrivit Profit . Miza economică și operațională este dublă: un „hub” de informații pentru 17 aeroporturi civile și introducerea unor sisteme de analiză video cu inteligență artificială , care pot schimba modul în care se face controlul de securitate. Proiectul are o valoare totală de 169 milioane lei și este finanțat din fonduri europene. Conform informațiilor publicate, SRI se va ocupa de implementare, iar componenta centrală este crearea unui portal/hub care agregă informații din aeroporturile incluse. Ce se cumpără, concret: portal de date și analiză video cu IA Pe lângă partea de „hub” de informații, banii ar urma să fie utilizați pentru îmbunătățirea securității pe aeroporturi prin sisteme de analiză video, inclusiv: „object recognition” (recunoaștere de obiecte în imagini/video); VAI (Visual Artificial Intelligence – inteligență artificială vizuală), adică utilizarea algoritmilor pentru interpretarea automată a fluxurilor video. În practică, astfel de sisteme pot automatiza detectarea unor obiecte sau comportamente în zonele monitorizate, reducând dependența exclusivă de supravegherea umană, dar crescând și nevoia de reguli stricte privind utilizarea și guvernanța datelor. De ce contează pentru aeroporturi și operatori Dincolo de valoarea bugetului, proiectul poate avea impact direct asupra modului în care aeroporturile participante își gestionează: fluxurile de informații și interoperabilitatea (schimbul de date între entități); procesele de securitate, prin extinderea supravegherii video „inteligente”. Materialul publicat de Profit nu detaliază calendarul de implementare, furnizorii sau arhitectura tehnică, astfel că rămâne de văzut cum vor fi stabilite cerințele, achizițiile și responsabilitățile operaționale între actorii implicați. [...]
Europa riscă să piardă investiții și competențe în inteligența artificială dacă nu accelerează construcția de centre de date și infrastructura conexă, pe fondul costurilor ridicate cu energia și al constrângerilor de reglementare, avertizează CEO-ul Nokia, Justin Hotard , potrivit HotNews . Miza este una economică și operațională: marile companii de tehnologie sunt așteptate să investească „sute de miliarde de dolari” chiar în acest an pentru extinderea infrastructurii legate de inteligența artificială, iar Europa ar putea rămâne în afara acestui val dacă nu poate oferi capacitate suficientă în centrele de date și conectivitate. De ce contează: infrastructura decide unde se mută companiile Într-un interviu acordat Reuters, Hotard spune că problema imediată este lipsa infrastructurii necesare pentru centre de date dedicate AI. Deși a apreciat unele inițiative ale Uniunii Europene – inclusiv proiectele de „gigafabrici” de inteligență artificială – el a pus sub semnul întrebării dacă ritmul investițiilor este suficient. „Dar cred că, dacă ne uităm la ritmul relativ al investițiilor, nu sunt sigur că este suficient. Și nu este vorba doar despre construirea acestor fabrici. Ai nevoie de conectivitate. Ai nevoie de capacitate în centrele de date.” Mesajul central: fără infrastructură, companiile și dezvoltatorii își vor reloca activitatea acolo unde aceasta există deja, în principal în China și SUA. Presiunea pe energie și rețele, un blocaj pentru extindere Centrele de date reprezintă 3% din cererea de electricitate în Uniunea Europeană, însă consumul este așteptat să crească rapid, pe măsură ce aplicațiile de inteligență artificială se extind. În acest context, Amazon a semnalat în februarie că întârzierile îndelungate în obținerea conexiunilor la rețelele electrice îngreunează extinderea centrelor sale de date în Europa, un exemplu al constrângerilor operaționale care pot frâna investițiile. Nokia: AI și cloud, o linie de business în creștere Pentru Nokia, subiectul are și o dimensiune comercială directă. Compania – fost lider global pe piața telefoanelor mobile – obține acum câștiguri din orientarea către inteligența artificială: divizia de AI și cloud computing generează 8% din vânzările grupului. Nokia estimează că piața va crește anual cu 27% până în 2028. Hotard, venit la Nokia anul trecut de la Intel, avertizează că Europa a mai trecut prin astfel de cicluri tehnologice în care infrastructura a decis unde se concentrează investițiile și talentul. „Am mai văzut acest scenariu, nu-i așa? Dacă nu construiești această infrastructură, atunci, în cele din urmă, companiile și dezvoltatorii se vor muta acolo unde ea există.” [...]
Google aduce în România Pomelli , un instrument cu inteligență artificială care poate reduce costurile și timpul de producție pentru materiale de marketing ale firmelor mici , prin generarea rapidă de imagini, clipuri video și propuneri de campanii, potrivit Paginademedia . Pomelli este un experiment dezvoltat de Google Labs în parteneriat cu Google DeepMind și este disponibil „din aceste zile” în România, dar și în Uniunea Europeană, Norvegia, Elveția și Marea Britanie. Instrumentul funcționează, deocamdată, în limba engleză. Cum funcționează Pomelli, în practică Platforma folosește AI pentru a „înțelege” o afacere și a genera conținut personalizat în trei pași: Analiză : scanează site-ul companiei pentru a identifica elemente precum comunicarea de brand, mesaje, fonturi și culori. Generare de propuneri : sugerează idei de conținut și campanii pe baza identității identificate; utilizatorul poate rafina rezultatele prin comenzi conversaționale. Creație : produce conținut pentru social media, site sau reclame (imagini și video), care poate fi editat sau descărcat direct, inclusiv pentru fotografii de produs ori „sesiuni foto” pentru produse și servicii. Limitări și ce înseamnă pentru utilizatorii din România În forma actuală, Pomelli generează imagini și clipuri video cu text în engleză, iar interacțiunea cu utilizatorul este tot în engleză. Platforma permite însă editarea textelor, astfel încât acestea pot fi modificate și adaptate în limba română. Instrumentul are și o versiune de mobil, conform aceleiași surse. [...]
