Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Gemini Desktop 0.12 aduce Google Gemini ca aplicație nativă în Windows, cu file pentru conversații și notificări la finalizarea răspunsurilor, potrivit WinFuture — o schimbare care mută utilizarea chatbotului din browser într-un flux de lucru mai „operațional”, cu comenzi rapide și ferestre dedicate.
Aplicația (neoficială) funcționează pe Windows 10 (32-bit și 64-bit) și Windows 11. WinFuture notează că pe GitHub este disponibil codul-sursă, iar de acolo pot fi descărcate și versiuni pentru Windows 11 ARM64, macOS și Linux. După prima pornire, utilizatorii trebuie să se autentifice cu un cont Google pentru a folosi software-ul.
Gemini Desktop oferă acces direct la funcțiile Google Gemini — inclusiv chat și generare de imagini — într-o fereastră separată, fără browser. Accentul este pe productivitate: aplicația poate păstra mai multe conversații deschise simultan, afișate ca file (tabs), cu comutare rapidă între ele.
Un alt element practic menționat este notificarea de tip pop-up atunci când Gemini a terminat de generat un răspuns, utilă mai ales când răspunsurile durează mai mult.
O parte dintre funcții pot fi controlate prin combinații de taste la nivel de sistem. Printre exemplele din descriere:
În setări, utilizatorii pot comuta între interfață deschisă și închisă la culoare și pot adăuga aplicația la pornirea automată a Windows.
Dezvoltatorul afirmă că aplicația nu colectează date despre utilizatori și nici telemetrie (date de diagnostic/urmărire a utilizării) și că ar realiza doar conexiuni către domeniile Google. Autentificarea ar avea loc direct prin Google, conform descrierii.
WinFuture indică existența unor clienți (oficiali sau neoficiali) și pentru alte sisteme populare, precum ChatGPT, Perplexity sau Claude, precum și opțiunea de a folosi o aplicație care reunește mai multe servicii într-o singură interfață (Chatbox).
Recomandate
Anthropic cere o „pedală de frână” pentru AI , avertizând că industria se apropie de momentul în care modelele ar putea începe să se îmbunătățească singure, ceea ce ar crește riscul pierderii controlului asupra acestor sisteme, potrivit HotNews . Avertismentul vine dintr-o postare pe blogul companiei, semnată de Marina Favaro , directoarea Institutului Anthropic, și Jack Clark , cofondator al Anthropic. Ei susțin că modelele de inteligență artificială evoluează atât de rapid încât ar putea ajunge „în curând” să se dezvolte fără intervenția omului. Ce înseamnă „autoperfecționarea recursivă” și de ce contează Cei doi descriu un scenariu în care sistemele ar deveni capabile să-și construiască „propriii succesori” – concept numit „autoperfecționare recursivă completă”. În această situație, spun ei, miza se mută pe capacitatea de a securiza, monitoriza și modela comportamentul AI, pentru că riscul ca oamenii să piardă controlul ar crește. În același timp, Anthropic afirmă că o astfel de evoluție ar putea aduce beneficii majore, inclusiv pentru știință și sănătate, dar tocmai potențialul ridicat face ca riscurile să fie mai greu de gestionat. Ce măsuri propune Anthropic pentru a reduce riscurile În evaluarea companiei, industria este „mult mai aproape” de acest prag decât se estima inițial. De aici și recomandarea ca firmele de tehnologie să ia în calcul: încetinirea sau chiar suspendarea dezvoltării de vârf în AI, pentru a oferi timp cercetătorilor să înțeleagă mai bine efectele negative posibile asupra societății; crearea unui mecanism care să permită intervenția oamenilor dacă lucrurile „scapă de sub control”. Într-un interviu pentru CNN, Jack Clark a folosit o metaforă pentru a descrie lipsa instrumentelor de control: „Când mă uit la mașina pe care o conduc, nu văd decât pedala de accelerație. Nu am pedală de frână, iar cu siguranță, la un moment dat în viitor, s-ar putea să ne dorim această opțiune.” Contextul complet al argumentației este detaliat pe blogul companiei, în materialul despre „recursive self-improvement”, publicat de Anthropic: blogul . [...]
Anthropic cere o pauză globală în dezvoltarea „AI de frontieră” , susținând că tehnologia se apropie de un prag în care ar putea scăpa de sub control, potrivit Futurism . Compania spune că modelele sale din familia Claude ar putea evolua spre „auto-îmbunătățire recursivă” (capacitatea unui sistem de a se îmbunătăți singur), un scenariu ipotetic care ar crește riscul ca sisteme foarte puternice să acționeze în afara intereselor umane. Într-o postare amplă pe blog publicată joi, Anthropic afirmă că nu s-a ajuns încă la acest punct, dar avertizează că momentul „ar putea veni mai repede decât sunt pregătite majoritatea instituțiilor”. Compania pledează pentru posibilitatea de a încetini sau opri temporar dezvoltarea celor mai avansate modele, astfel încât „structurile societale” și cercetarea privind „alinierea” (adică metodele prin care comportamentul unui model este făcut compatibil cu obiectivele și valorile umane) să țină pasul cu progresul tehnologic. O pauză globală, greu de aplicat și de verificat Anthropic admite că o încetinire „semnificativă” ar necesita un acord între mai multe laboratoare bine finanțate, din mai multe țări, care să se oprească „în aceleași condiții” — un aranjament pe care compania îl descrie ca dificil de impus. În text este invocată și problema verificării: „antrenările” (rulările de instruire a modelelor) ar fi mult mai ușor de ascuns decât infrastructura militară clasică. Miza competitivă: cine ar câștiga dintr-o frână trasă acum Materialul notează că apelul la pauză vine într-un moment favorabil pentru Anthropic: în ultimele luni, compania ar fi depășit OpenAI și ar fi ajuns „cel mai valoros” startup de AI, la o evaluare de 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei). În același timp, modelele sale sunt descrise ca fiind, în percepția generală, cele mai bune din domeniu, mai ales la sarcini de programare — ceea ce ar însemna că o încetinire a industriei „i-ar cimenta dominația”, dacă ar avea loc acum. Nu toată lumea acceptă însă argumentația companiei. Criticul de AI Gary Marcus califică postarea drept un „bait and switch” (o tactică prin care promiți un lucru, dar livrezi altceva), susținând că Anthropic încearcă să inducă teamă, deși ar fi demonstrat în esență „doar programare mai rapidă”, sub control uman. „Un instrument de programare mai rapid probabil nu va sfârși lumea”, a scris Marcus, citat de publicație. Contextul de credibilitate: „siguranță” vs. utilizări militare și de securitate Futurism plasează apelul la pauză în contextul unei imagini publice pe care Anthropic ar fi cultivat-o de ani buni — aceea de actor „etic” și prudent. În același timp, articolul amintește mai multe episoade care ar submina această poziționare: o dispută cu Pentagonul legată de riscul folosirii AI în armament autonom și supraveghere în masă, precum și informația apărută ulterior că Claude ar fi fost utilizat pentru a ajuta la selectarea țintelor de lovire în Iran. În plus, este menționat că, pe fondul conflictului cu armata, Anthropic ar fi renunțat la un angajament de siguranță: să oprească antrenarea unui sistem AI dacă nu poate garanta existența unor „balustrade” (măsuri de protecție) adecvate. Profesorul Steven Murdoch (University College London) este citat spunând că definiția companiei despre siguranța AI ar fi „îngustă”, invocând o relatare a Financial Times potrivit căreia Anthropic ar ajuta Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) să folosească modelul Mythos pentru operațiuni de război cibernetic împotriva unor potențiali adversari precum China și Iran. Murdoch a făcut declarația pentru The Guardian, conform articolului. Ce urmează Indiferent dacă o pauză globală este realistă, Anthropic spune că va continua demersurile: în lunile următoare, compania intenționează să organizeze discuții cu factori de decizie, cercetători, societatea civilă și alte companii de AI, axate pe întrebări legate de „auto-îmbunătățirea recursivă” și pe opțiuni de coordonare. Anthropic afirmă că va publica rezultatele acestor conversații. [...]
BYD a negat public informațiile despre un presupus robot umanoid intern, inclusiv un plan de a instala 20.000 de unități în 2026 , după ce în spațiul online au circulat detalii despre un proiect „codificat Yao Shun Yu”, potrivit IT Home . Pentru companie, miza este una operațională și de credibilitate: infirmarea unor cifre și etape de testare care ar putea crea așteptări nerealiste privind ritmul de industrializare a roboților umanoizi. Informațiile negate au fost verificate de un jurnalist care a cerut un punct de vedere BYD, iar compania a transmis că mai multe afirmații „nu sunt adevărate”, inclusiv cele legate de numele de cod, testarea în fabrici și volumul de utilizare internă. Ce anume infirmă BYD Compania spune că sunt neadevărate următoarele informații vehiculate online: că robotul umanoid dezvoltat intern ar avea numele de cod „Yao Shun Yu”; că „a șaptea generație” de prototip ar fi testată în condiții reale în fabricile din Shenzhen și Changsha; că aproximativ 150 de unități ar fi deja „la muncă”, cu un obiectiv de 20.000 de roboți folosiți intern în cursul acestui an; că ar exista un plan de implementare internă a 20.000 de unități în 2026. Context: BYD confirmă direcția, nu și calendarul sau volumele Deși respinge detaliile concrete apărute online, BYD a confirmat anterior, prin declarații ale vicepreședintelui executiv al grupului, Li Ke , că lucrează la dezvoltarea de roboți umanoizi. Într-un interviu citat de publicație, Li Ke a susținut că avantajul competitiv în robotică va ține de capacitatea de producție și de integrarea software–hardware, iar competențele de inteligență artificială din industria auto ar avea o bază comună cu cele necesare roboților. În aceeași intervenție, Li Ke a indicat și o posibilă direcție comercială: dacă roboții ar ajunge să fie potriviți pentru utilizarea în gospodării, BYD ar putea folosi rețeaua de dealeri pentru vânzare. Totodată, a menționat ideea unei „platforme deschise”, în care BYD ar putea dezvolta roboți atât pe cont propriu, cât și în parteneriat cu alte companii. De ce contează Negarea explicită a unor ținte precum „20.000 de unități” și a unor etape de testare în fabrici sugerează că, cel puțin în acest moment, BYD nu validează public un calendar și o scală de implementare pentru roboții umanoizi. Pentru piață și pentru lanțurile de aprovizionare, diferența dintre „dezvoltăm” și „implementăm zeci de mii” este esențială: implică niveluri complet diferite de investiții, capacitate de producție și maturitate tehnologică. Ce urmează nu este precizat în material: BYD nu oferă, în informațiile citate, un termen sau un volum alternativ, limitându-se la infirmarea zvonurilor și la reafirmarea direcției generale de dezvoltare. [...]
OpenAI, Google DeepMind, Microsoft AI și Anthropic cer controale obligatorii la vânzarea de ADN sintetic , avertizând că progresul rapid al inteligenței artificiale poate reduce barierele pentru obținerea de informații și materiale care ar putea fi folosite la dezvoltarea de arme biologice, potrivit G4Media . Într-o scrisoare adresată Congresului SUA , liderii acestor companii solicită reglementări urgente pentru achiziția de ADN sintetic, inclusiv verificarea identității clienților și controale obligatorii asupra comenzilor. Miza, în logica semnatarilor, este închiderea unui „gol” de reglementare: în prezent, verificările sunt aplicate fragmentat, voluntar, fără un cadru legal unitar. ADN-ul sintetic – material genetic creat în laborator, disponibil în unele cazuri prin comenzi online – este folosit pe scară largă în cercetarea biomedicală, inclusiv pentru vaccinuri și terapii, dar și pentru metode noi de stocare a datelor digitale. În același timp, experții citați avertizează că aceleași instrumente ar putea fi folosite pentru a recrea sau modifica agenți patogeni periculoși dacă ajung la actori rău intenționați. Ce propun companiile și de ce contează operațional Industria AI cere introducerea unor cerințe obligatorii, cu efect direct asupra modului în care s-ar face vânzarea și urmărirea comenzilor de ADN sintetic: verificări obligatorii ale comenzilor; verificarea identității cumpărătorilor; păstrarea unor evidențe detaliate, pentru a permite investigarea activităților suspecte. Reprezentanții companiilor susțin că aceste măsuri ar fi printre cele mai eficiente și mai puțin costisitoare modalități de reducere a riscurilor de biosecuritate. AI și „bariera” către informații sensibile Potrivit materialului, riscul nu este complet nou, însă dezvoltarea accelerată a AI schimbă semnificativ profilul de amenințare: unele modele avansate pot furniza deja răspunsuri „la nivel de expert” în domenii precum virologia, inclusiv despre proceduri complexe de laborator. Consecința invocată este că accesul la informații sensibile devine mai ușor pentru persoane fără pregătire de specialitate. Îngrijorări similare au fost exprimate și de cercetători de la universități precum Oxford, Stanford și Johns Hopkins, care avertizează că accesul necontrolat la baze de date biologice și utilizarea AI în cercetare ar putea facilita proiectarea sau modificarea unor agenți patogeni periculoși. Printre soluțiile discutate se află mecanisme de verificare a utilizatorilor și sisteme de monitorizare pentru detectarea utilizărilor abuzive. Europa: discuții pentru un cadru comun, dar fără lege unitară La nivelul Uniunii Europene, tema este inclusă în discuțiile privind viitorul Act pentru Biotehnologie, prezentat de Comisia Europeană în 2025. Documentul tratează ADN-ul și ARN-ul sintetic drept tehnologii sensibile din perspectiva biosecurității și propune un cadru comun pentru verificarea clienților și raportarea comenzilor suspecte. În prezent, nu există o legislație unitară la nivelul UE care să reglementeze direct acest domeniu, iar dezbaterea se poartă pe fondul extinderii rapide a AI și al eforturilor autorităților de a anticipa riscuri emergente. În această logică, biosecuritatea este indicată tot mai des ca posibil „următor domeniu major de reglementare” în era AI. [...]
Orange România a câștigat un contract de 10,69 milioane de lei fără TVA pentru infrastructură de procesare a datelor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca , o achiziție care alimentează operațional proiectul HUB Român de Inteligență Artificială (HRIA), finanțat din fonduri europene, potrivit Profit . Contractul a fost atribuit în urma unei licitații organizate de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pentru achiziționarea de infrastructură de procesare a datelor, iar Orange România este furnizorul desemnat. Publicația notează că la procedură s-a înscris și Blade Solutions. De ce contează: capacitate de calcul pentru HRIA, pe bani europeni Achiziția este parte a proiectului HUB Român de Inteligență Artificială – HRIA, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) . În termeni practici, contractul mută proiectul din zona de planificare în zona de implementare, prin livrarea infrastructurii necesare procesării datelor – o componentă critică pentru activități de cercetare și dezvoltare în inteligență artificială. Context: Orange, după integrarea operațiunilor din România În același context, Profit amintește că cifra de afaceri consolidată a Orange România a ajuns la 1,455 miliarde de euro în 2025 (aprox. 7,28 miliarde de lei), în creștere cu 2,9% față de anul anterior, pe fondul integrării Orange România și Orange România Communications. În materialul citat nu sunt prezentate detalii tehnice despre configurația infrastructurii sau calendarul de livrare, astfel că impactul exact asupra capacității de calcul a hubului nu poate fi evaluat din informațiile disponibile. [...]
Nvidia își securizează lanțul de aprovizionare pentru HBM4 , după ce a certificat trei dintre cei mai mari producători de cipuri de memorie, un pas care poate influența direct ritmul de livrare și costurile noii generații de acceleratoare pentru inteligență artificială, potrivit IT Home . Jensen Huang , directorul general al Nvidia, a confirmat pentru prima dată că Samsung Electronics, SK Hynix și Micron Technology au trecut procesul de certificare și sunt eligibile să furnizeze HBM4 (High Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă), componentă descrisă ca „indispensabilă” pentru platforma de generație următoare Vera Rubin , folosită în sarcini de inteligență artificială. Informația este atribuită de publicație unui material Bloomberg. De ce contează: HBM4 este un „gât de sticlă” pentru acceleratoarele AI HBM este una dintre piesele critice în construcția acceleratoarelor AI, iar accesul la volume mari, cu specificații conforme, poate limita sau accelera livrările de sisteme. Prin certificarea simultană a trei furnizori, Nvidia își reduce dependența de un singur producător și își crește șansele de a acoperi cererea pentru noua platformă. Huang a spus că toți cei trei furnizori „au trecut cu succes certificarea, au intrat pe linie în producția de masă” și lucrează la capacitate ridicată pentru a susține necesarul de livrări al platformei Vera Rubin. Context: competiție între Samsung, SK Hynix și Micron pe o piață profitabilă Cele trei companii „domină împreună” piața globală a semiconductorilor de memorie pentru stocare și concurează pentru a câștiga cotă într-un segment descris ca foarte profitabil, pe fondul cererii explozive din zona infrastructurii AI. Separat, publicația amintește că Nvidia a indicat anterior, la Computex 2026 din Taipei, că Vera Rubin a intrat în etapa de producție de masă, iar produsele complete ar urma să fie livrate în această toamnă. Platforma este prezentată ca un sistem AI construit dintr-un Vera CPU și un cluster de GPU-uri Rubin. [...]
