Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google își extinde rapid baza de utilizatori AI, iar aplicația Gemini a depășit 900 de milioane de utilizatori activi lunar, în creștere de peste două ori față de anul trecut, potrivit iThome, care citează un material de prezentare pentru investitori publicat de Alphabet pe 3 iunie.
Datele din prezentarea pentru investitori poziționează Gemini App drept „unul dintre produsele cu cea mai rapidă creștere” din portofoliul companiei. Pentru Google, amploarea utilizării contează nu doar ca indicator de adopție, ci și ca bază pentru monetizare și distribuție: compania spune că Gemini „susține” 13 produse proprii cu peste 1 miliard de utilizatori, inclusiv cinci servicii cu peste 3 miliarde de utilizatori — Google Search, Gmail, Android, Chrome și YouTube.
În același set de informații, Google indică faptul că funcția „AI Overviews” (rezumate generate de inteligență artificială în rezultatele căutării) a ajuns la peste 2,5 miliarde de utilizatori activi lunar. Compania afirmă că acest lucru ar însemna că Google Search oferă AI „mai multor oameni la nivel global decât orice alt produs”, conform prezentării citate.
Pe partea operațională, Alphabet mai susține că, de la lansarea Gemini 3, progresele din zona de hardware și inginerie au redus cu peste 30% costul de bază al răspunsurilor AI. În paralel, compania ar urma să lanseze în această lună modelul Gemini 3.5 Pro, potrivit informațiilor din document.
Contextual, Google a prezentat luna trecută, la conferința pentru dezvoltatori Google I/O 2026, modelul Gemini 3.5 Flash, despre care compania spune că depășește Gemini 3.1 Pro în multe teste de tip benchmark (teste standardizate de performanță).
Recomandate
Alphabet vrea să strângă până la 80 mld. dolari (aprox. 368 mld. lei) din vânzări de acțiuni pentru a finanța investițiile în infrastructura de inteligență artificială , într-o mișcare care schimbă strategia unuia dintre cei mai mari răscumpărători de acțiuni de pe Wall Street, potrivit Mediafax . Planul, anunțat luni, include o vânzare de acțiuni de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) către Berkshire Hathaway , grupul de investiții care și-a construit treptat o poziție în Alphabet începând cu trimestrul al treilea din 2025. Tranzacția este prezentată ca un reper pentru marile companii tehnologice americane, care până acum și-au finanțat în mare parte cursa investițiilor în AI prin datorii și prin fluxurile de numerar din activitățile de bază. „Inteligența artificială generează un moment de expansiune pentru Alphabet”, a transmis compania într-un comunicat, adăugând că finanțarea va susține „oportunitatea semnificativă de creștere” din perioada următoare. Alphabet a reiterat că intenționează să cheltuiască până la 190 de miliarde de dolari (aprox. 874 mld. lei) în acest an pentru investiții de capital, sumă care ar urma să crească „semnificativ” în 2027. În ultimele 12 luni, fluxul operațional de numerar al companiei a fost de 174 de miliarde de dolari (aprox. 800 mld. lei). Cum arată structura finanțării Potrivit informațiilor citate, Alphabet ar urma să atragă: 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) printr-o combinație de vânzări de acțiuni comune și convertibile (titluri care pot fi transformate ulterior în acțiuni); ulterior, un program prin care ar putea vinde în timp acțiuni suplimentare de până la 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei). Goldman Sachs a acționat ca agent de plasament pentru investiția Berkshire și ca „joint bookrunner” (coordonator al ofertei) alături de JPMorgan și Morgan Stanley pentru operațiunea mai amplă de majorare de capital. De ce contează intrarea Berkshire și ce se schimbă Plasamentul privat către Berkshire Hathaway ar ridica participația firmei de investiții în Alphabet la aproximativ 32 de miliarde de dolari (aprox. 147 mld. lei), adică circa o zecime din portofoliul său de acțiuni. Emisiunea este descrisă ca una dintre cele mai mari tranzacții de acest tip la care a participat vreodată Berkshire. În urma investiției, Alphabet ar deveni una dintre cele mai mari cinci dețineri bursiere ale Berkshire Hathaway, alături de participația istorică în Coca-Cola, evaluată la peste 31 de miliarde de dolari (aprox. 143 mld. lei). Implicarea Berkshire în tranzacție a fost negociată pe parcursul a 24 de ore, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, iar mutarea este prezentată drept una dintre cele mai importante decizii de investiții luate de Greg Abel de când l-a înlocuit pe Warren Buffett la conducerea Berkshire, la începutul anului. [...]
Google își asumă să refacă 120% din apa folosită în centrele de date din SUA până în 2030 , pe fondul criticilor tot mai puternice legate de consumul de apă al infrastructurii pentru inteligență artificială, potrivit 9to5Google . Miza este operațională și de acceptanță locală: centrele de date pentru AI consumă apă în special pentru răcirea echipamentelor, iar compania spune că, deși impactul asupra consumului de apă din SUA este „mic”, vrea să „protejeze resursele locale de apă în toate aspectele operațiunilor” sale. Ce promite Google: cinci angajamente pentru centrele de date Într-o postare despre extinderea programelor de „ water stewardship ” (administrarea responsabilă a apei), Google enumeră cinci angajamente pentru centrele de date din SUA: refacerea (replenishment) unei cantități de apă mai mari decât cea consumată la amplasamentele sale; sprijinirea utilităților locale pentru modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată; folosirea soluțiilor de răcire cu aer în zonele în care bazinele hidrografice sunt considerate „la risc”; raportarea „transparentă” a consumului anual de apă; orientarea către surse alternative și apă recuperată (de exemplu, ape uzate tratate) pentru a reduce presiunea pe apa dulce. 120% până în 2030 și investiții în infrastructură Într-un document asociat, compania afirmă că va reface 120% din apa utilizată la centrele de date până în 2030. Google susține că în 2025 a refăcut peste 7 miliarde de galoane de apă (aprox. 26,5 miliarde litri) și că are în derulare 165 de proiecte de administrare a apei în 97 de bazine hidrografice; odată implementate complet, acestea ar urma să refacă anual peste 19 miliarde de galoane (aprox. 72 miliarde litri) până în 2030, „mai mult decât dublul” consumului din 2024. Separat, Google spune că a angajat până acum peste 500 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru dezvoltarea infrastructurii de apă, apă uzată și reutilizare a apei, inclusiv proiecte de creștere a disponibilului local de apă și de detectare a pierderilor din rețele (conducte cu scurgeri). Cum se traduce în practică: răcire cu aer și reutilizarea apei Compania afirmă că evaluează bazinele hidrografice înainte de a construi noi centre de date și că ia în calcul răcirea cu apă doar dacă resursele locale sunt „sănătoase și reziliente”; dacă sursa este la risc, ar alege răcire cu aer sau apă reciclată. Un exemplu invocat este Douglas County, Georgia , unde Google spune că a făcut un parteneriat cu autoritatea locală de apă și canalizare pentru a reutiliza ape uzate tratate la răcirea campusului său de centre de date. Ce urmează Google mai anunță un angajament de 17 milioane de dolari (aprox. 78 milioane lei) pentru noi proiecte de administrare a apei în Georgia, Iowa, Michigan, Minnesota, Missouri, Nebraska și Texas, pe lângă proiectele deja existente. Rămâne de urmărit în ce măsură aceste măsuri vor reduce tensiunile cu comunitățile locale, pe măsură ce cererea de capacitate pentru AI împinge la extinderea accelerată a centrelor de date. [...]
Google le dă, în sfârșit, editorilor un buton de „nu” pentru rezumatele AI din căutare , o schimbare care poate influența direct traficul și veniturile din publicitate ale site-urilor care depind de Google Search, potrivit Android Headlines . Miza este una operațională și economică: „ AI Search Overviews ” (rezumatele generate de inteligență artificială afișate deasupra rezultatelor) pot reduce nevoia utilizatorului de a mai da click pe site-ul sursă. Posibilitatea de a ieși din acest tip de afișare oferă editorilor o pârghie de control asupra modului în care conținutul lor este reutilizat în interfața de căutare. Ce se schimbă pentru site-uri Publicația notează că Google introduce o opțiune prin care website-urile pot alege să nu fie incluse în rezumatele AI din căutare și în „AI Mode” (un mod de căutare asistat de AI). Practic, editorii pot decide dacă acceptă ca paginile lor să fie folosite pentru astfel de sinteze afișate direct în Google. Pentru companii, schimbarea contează în special în două zone: trafic : dacă utilizatorul primește răspunsul în rezumat, poate să nu mai acceseze pagina; monetizare : mai puține vizite pot însemna mai puține afișări de reclame și, implicit, venituri mai mici. De ce apare acum opțiunea de „opt-out” Contextul, așa cum reiese din material, este presiunea tot mai mare din partea editorilor și a industriei de conținut, care cer de mai mult timp control asupra felului în care AI-ul platformelor mari „rezumă” și redistribuie informația. Android Headlines tratează această mișcare ca pe un pas de echilibrare a relației dintre Google și publisheri: compania păstrează funcționalitățile AI în căutare, dar introduce un mecanism prin care site-urile pot refuza participarea. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în sursă, nu rezultă detalii complete despre implementare (de exemplu, cum se aplică tehnic opțiunea la nivel de site sau pagină și dacă există efecte secundare în clasarea rezultatelor). În lipsa acestor clarificări, rămâne de urmărit cât de ușor va fi de folosit opțiunea și câți editori vor alege să iasă din rezumatele AI, în funcție de impactul asupra traficului. [...]
Google extinde funcția „Organize My Files” din Drive, care folosește inteligența artificială pentru a sugera mutarea fișierelor în foldere, reducând timpul pierdut cu organizarea manuală , potrivit Android Authority . Disponibilitatea se lărgește după o testare limitată anul trecut, iar accesul este legat de conturile Workspace și de abonamentele la planurile de inteligență artificială ale companiei. Funcția apare în Google Drive ca opțiunea „Suggest File Moves” în „My Drive” și în folderele „părinte”. La apăsare, Drive propune mutarea unor fișiere fie în foldere existente, fie în foldere noi, create pentru a grupa documente împrăștiate în cont. Din perspectiva utilizării, procesul este gândit să fie cât mai „dintr-un click”: utilizatorul poate ajusta destinațiile sugerate, poate selecta sau deselecta fișiere și poate previzualiza conținutul (în tab nou sau din carduri afișate la trecerea cu cursorul). Dacă propunerile sunt corecte, butonul „Move files” finalizează mutările automat. Cine primește funcția și în ce condiții Conform informațiilor publicate de Google pe blogul de actualizări pentru Workspace, funcția este „disponibilă general” (GA) și se lansează mai larg pentru utilizatori eligibili, în engleză, la nivel global. În lista de eligibilitate intră: conturi Google Workspace; utilizatori abonați la planuri de AI, inclusiv Google AI Ultra și Pro; Google AI Pro for Education; AI Expanded Access. Context: Drive primește mai multe actualizări într-un interval scurt Publicația notează că această extindere vine după alte actualizări recente ale Drive, inclusiv un scanner de documente îmbunătățit. În ansamblu, direcția este una operațională: Google încearcă să reducă fricțiunea din activități de rutină (scanare, organizare), prin automatizări bazate pe AI. Pentru utilizatori și echipe, miza imediată este scurtarea timpului de administrare a fișierelor și o structură mai coerentă a documentelor din Drive, însă funcția rămâne condiționată de tipul de cont și de limbă (engleză) la momentul lansării descrise în sursă. [...]
Gemini Spark arată util în ecosistemul Google, dar costul și controlul rămân probleme potrivit unui test publicat de The Verge , care descrie noul „agent” de inteligență artificială al Google ca fiind uneori impresionant, însă încă greu de justificat la prețul cerut și cu potențiale compromisuri de confidențialitate. Google poziționează Gemini Spark ca un agent „24/7” capabil să preia sarcini în fundal, inclusiv fluxuri cu mai mulți pași, astfel încât utilizatorul să poată lăsa telefonul sau computerul deoparte. În același timp, compania susține că instrumentul rămâne „sub direcția” utilizatorului și că ar trebui să ceară confirmări înainte de acțiuni majore. Ce a funcționat: sarcini personale, integrate în Gmail, Drive și Calendar În testul The Verge, Spark a reușit să ducă la capăt o cerere care implica mai multe servicii Google: a identificat adresa de e-mail a soției autorului, a găsit un fișier relevant în Google Drive (deși nu avea un nume evident), a extras date dintr-un tabel de buget pe 2026, a calculat o medie și a pus rezultatul într-un draft de e-mail în Gmail. Autorul notează că Spark a inclus inclusiv formule de adresare și un final de mesaj folosit în mod obișnuit în conversațiile lor. Într-un alt set de cerințe, Spark a creat evenimente recurente în Google Calendar înainte de ziua de naștere a soției autorului și a redactat un e-mail către familie, folosind automat adresele din cont (deși, „ciudat”, nu a inclus-o și pe soție). Tot aici, agentul a generat și un document în Drive cu o listă de pregătiri pentru grădiniță, însă cu limitări de partajare. Unde se vede limita: „halucinații” și rezultate care cer supraveghere Când autorul a încercat un scenariu similar cu o demonstrație de la Google I/O (planificarea unei petreceri de cartier), Spark a produs conținut inventat: un tabel cu prieteni și familie ca „referință realistă” despre cine aduce ce, un e-mail care menționa un tabel de înscriere inexistent și o prezentare cu slide-uri despre permise de la primărie. Ulterior, când i s-a cerut să creeze acel tabel lipsă și să adauge linkul în e-mail, sarcina a fost îndeplinită, dar după câteva minute de „gândire”. Concluzia operațională a testului este că, deși agentul poate economisi timp, utilizatorul tot trebuie să verifice atent ce produce. Iar dacă ajungi să urmărești constant notificările și pașii agentului, beneficiul de „lucru în fundal” se reduce. Cost, disponibilitate și miza datelor personale În forma actuală, Spark este disponibil doar abonaților planului Google AI Ultra, care începe de la 99,99 dolari pe lună (aprox. 460 lei), doar în SUA și doar în limba engleză. Autorul precizează că a avut acces gratuit pentru test, dar nu consideră că Spark este suficient de bun încât să fie singurul motiv pentru a plăti abonamentul. Instrumentul pare să funcționeze cel mai bine pentru utilizatorii „adânc” integrați în ecosistemul Google și cu opțiunea „Personal Intelligence” activată, adică acolo unde agentul poate folosi context din Gmail, Drive, Calendar și contacte. Deși Google promite că Gemini „nu se antrenează direct” pe inboxul Gmail când această opțiune este activă, testul subliniază că utilizatorul tot trebuie să accepte un nivel ridicat de încredere în felul în care compania gestionează datele. În ansamblu, Spark arată direcția în care Google vrea să ducă asistenții AI — agenți care execută sarcini, nu doar răspund la întrebări — însă, în stadiul descris de The Verge, valoarea practică rămâne strâns legată de preț, de calitatea rezultatelor și de disponibilitatea utilizatorului de a-și expune viața digitală pentru automatizare. [...]
Meta a introdus opțiuni de pauză și excepții la colectarea datelor de pe PC-urile angajaților pentru antrenarea IA , după reacții interne puternice, potrivit Reuters . Ajustările reduc presiunea operațională asupra personalului, dar nu elimină riscurile de conformitate, în special în Uniunea Europeană , unde practicile de colectare și utilizare a datelor sunt tot mai contestate. Compania își „dă înapoi” din planul de a colecta mișcările mouse-ului, apăsările de taste și alte acțiuni ale angajaților ca date de antrenare pentru modele de inteligență artificială, arată un memorandum intern. Documentul este semnat de Stephane Kasriel, vicepreședinte în unitatea Superintelligence Labs , care se ocupă de construirea modelelor IA. Ce se schimbă în practică pentru angajați Noile controale descrise în memo includ: posibilitatea de a pune pe pauză colectarea datelor pentru până la 30 de minute, de fiecare dată; opțiunea de a solicita scutiri (excepții) de la inițiativă; „optimizări” pentru reducerea impactului asupra bateriei, după plângeri că instrumentul consuma atât de multe date încât creștea semnificativ utilizarea internetului de acasă. În memo, Kasriel spune că echipa rămâne „încrezătoare” în protecțiile de confidențialitate introduse la lansare, dar recunoaște preocupările angajaților legate de date personale pe dispozitivele de lucru, autonomia asupra momentelor de captare și efectele asupra bateriei. Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze. De ce contează: impact operațional și risc de reglementare Meta anunțase luna trecută instalarea unui software de urmărire pe calculatoarele angajaților din SUA, pentru a captura mișcări, clicuri și apăsări de taste, în vederea antrenării modelelor sale de inteligență artificială. Inițiativa face parte dintr-un demers mai amplu de a construi „agenți” IA care să poată executa autonom sarcini de lucru. Lansarea a venit pe fondul unei restructurări ample și a declanșat o reacție internă dură, angajații comparând compania cu o „fabrică de extracție a datelor angajaților”. În același timp, demersul ar putea amplifica problemele de reglementare ale Meta în Uniunea Europeană, într-un context de dispute juridice intense privind modul în care companiile tehnologice colectează și folosesc datele. [...]
