Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Europa a inaugurat la München una dintre cele mai mari fabrici de inteligență artificială de pe continent, marcând un pas semnificativ în eforturile de a reduce dependența de SUA și China în acest domeniu. Potrivit Ziare.com, noul hub de calcul de mare putere, numit Industrial AI Cloud, a fost dezvoltat de Deutsche Telekom în colaborare cu NVIDIA și Polarise. Acesta este echipat cu aproape 10.000 de GPU-uri NVIDIA Blackwell, oferind o putere de calcul de până la 0,5 exaFLOPS.
Proiectul are ca scop dezvoltarea și rularea aplicațiilor de inteligență artificială cu date păstrate sub jurisdicție europeană, respectând legislația germană și normele UE privind protecția datelor. Acest aspect este esențial pentru Uniunea Europeană, care dorește să creeze o infrastructură proprie pentru industrie, cercetare și sectorul public, evitând dependența de furnizorii externi.
În plus, centrul de la München pune un accent deosebit pe sustenabilitate, utilizând energie regenerabilă și răcire cu apă din râu. De asemenea, există planuri de reutilizare a căldurii reziduale pentru a sprijini zona urbană din jurul orașului. Proiectul a atras deja parteneri importanți, precum Siemens și SAP, care contribuie la dezvoltarea unui ecosistem tehnologic numit „Deutschland stack”, destinat companiilor și instituțiilor publice.
Recomandate

OpenAI a închis cea mai mare rundă de finanțare din istoria sa , atrăgând 122 mld. dolari la o evaluare de 852 mld. dolari . Tranzacția vine pe fondul așteptărilor din piață că firma ar putea ajunge în 2026 pe piețele publice, iar capitalul nou ar urma să întărească rezervele financiare într-un moment de cheltuieli ridicate pentru infrastructură și talente în inteligență artificială. Runda este condusă de SoftBank împreună cu fondul Andreessen Horowitz , D.E. Shaw Ventures, MGX, TPG și T. Rowe Price, iar Amazon, Nvidia și Microsoft se numără printre investitorii participanți. Publicația mai notează că aproximativ 3 mld. dolari ar proveni de la investitori individuali prin canale bancare. În paralel, OpenAI a anunțat extinderea unei facilități de credit revolving la circa 4,7 mld. dolari, cu sprijinul mai multor bănci globale. Compania spune că linia de credit nu a fost utilizată, iar mesajul transmis este că măsura urmărește flexibilitate financiară în etapa de investiții în putere de calcul și infrastructură, nu acoperirea unui deficit de lichiditate pe termen scurt. Din comunicarea asociată finanțării, OpenAI a publicat și indicatori operaționali și de venituri, într-un registru care, potrivit sursei, seamănă mai degrabă cu o schiță de prospect pentru investitori decât cu o postare obișnuită de blog. Compania afirmă că veniturile lunare au ajuns la 2 mld. dolari și își compară ritmul de creștere cu cel al unor giganți tehnologici. „În această etapă, ritmul nostru de creștere a veniturilor este de patru ori mai mare decât cel al Google, Meta și al altor giganți care au definit era internetului și a mobilului.” Datele prezentate de companie includ și evoluții de produs și monetizare, inclusiv o zonă de publicitate aflată în test, precum și o pondere în creștere a veniturilor din segmentul corporate. OpenAI indică și o accelerare a utilizării funcțiilor de căutare și o extindere a bazei de utilizatori activi și abonați plătitori. Elementele-cheie menționate în materialul sursă sunt: Evaluare: 852 mld. dolari; finanțare atrasă: 122 mld. dolari. Investiții vizate: achiziții de cipuri pentru inteligență artificială, extinderea centrelor de date, recrutare de specialiști. Conducerea rundei: SoftBank, Andreessen Horowitz, D.E. Shaw Ventures, MGX, TPG, T. Rowe Price; participanți: Amazon, Nvidia, Microsoft. Indicatori raportați: venituri lunare de 2 mld. dolari; peste 900 mil. utilizatori activi săptămânal pe zona de consum; peste 50 mil. abonați plătitori; utilizarea căutării aproape s-a dublat în ultimul an; pilotul de publicitate ar fi depășit 100 mil. dolari venit anual recurent în mai puțin de șase săptămâni. Structura veniturilor: segmentul enterprise ar reprezenta 40% (de la circa 30% anul trecut), cu așteptarea de a ajunge la paritate cu zona de consum până la final de 2026. În ansamblu, mesajul transmis de companie prin această rundă și prin modul de prezentare a datelor este că OpenAI își pregătește narativul pentru o eventuală listare, iar finanțarea are rol atât de capitalizare, cât și de ancorare a așteptărilor pieței privind un potențial IPO. [...]

Nvidia investește 2 miliarde de dolari în Marvell Technology pentru a îmbunătăți tehnologia de rețea care conectează cipurile sale pentru inteligență artificială (AI) în centre de date tot mai mari, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Cele două companii au anunțat că vor colabora pe zona de „siliciu fotonic” (tehnologie care folosește lumina pentru a transmite date în interiorul echipamentelor), într-un demers de modernizare a centrelor de date utilizate pentru AI. Acordul dintre Nvidia și Marvell ar putea facilita și integrarea cipurilor AI personalizate, într-un context în care tot mai multe companii mari încearcă să-și proiecteze propriile procesoare specializate, ca alternativă la unitățile de procesare grafică (GPU) de uz general ale Nvidia. Marvell lucrează deja cu giganți tehnologici americani, inclusiv Amazon, pentru proiectarea de cipuri dedicate inteligenței artificiale. Companiile susțin că parteneriatul va permite „integrarea fără probleme” între aceste cipuri personalizate și GPU-urile, sistemele de rețea și de stocare ale Nvidia. Miza pentru Nvidia este extinderea dincolo de poziția dominantă în procesoare AI către o ofertă mai largă, de tip platformă, pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale, ceea ce i-ar întări rolul în infrastructura care susține competiția de miliarde de dolari dintre marile companii tehnologice pentru controlul pieței AI. [...]

Companii chineze folosesc AI și date publice pentru a urmări mișcările armatei SUA în Iran , potrivit The Washington Post . În contextul războiului din Iran, declanșat cu cinci săptămâni în urmă, pe rețele sociale occidentale și chineze circulă postări virale cu detalii despre echipamente din baze americane, mișcări ale grupurilor de portavioane și pregătiri aeriene pentru atacuri asupra Teheranului. Fenomenul este pus pe seama unei piețe emergente de „informații militare” generate cu ajutorul inteligenței artificiale, alimentată de firme chineze care analizează date disponibile public (open-source). Unele dintre aceste companii ar avea legături cu Armata de Eliberare a Poporului, iar activitatea lor se înscrie, potrivit materialului, într-o strategie mai amplă de integrare a sectorului civil cu cel militar în China. Un exemplu menționat este MizarVision, companie cu sediul în Hangzhou, fondată în 2021, care combină date din surse occidentale și chineze cu algoritmi de inteligență artificială pentru a urmări activități ale bazelor americane din Orientul Mijlociu, mișcări navale și amplasarea sistemelor de apărare antirachetă. Înainte de lansarea Operațiunii „Epic Fury”, platforma ar fi publicat imagini și analize privind acumularea de forțe americane în regiune, inclusiv mișcările grupurilor de portavioane USS Gerald R. Ford și USS Abraham Lincoln, precum și informații despre aeronave concentrate la baze din Israel, Arabia Saudită și Qatar. Datele folosite ar proveni din surse open-source, inclusiv imagini satelitare comerciale furnizate de companii din SUA și Europa, precum Vantor și Airbus, însă firmele occidentale citate neagă implicarea directă. Un purtător de cuvânt al Vantor a spus pentru The Washington Post că firma nu vinde imagini către entități chineze și aplică măsuri stricte de control în timpul conflictelor, iar Planet Labs a confirmat că MizarVision nu este clientul său și că imaginile utilizate nu provin de la sateliții companiei. Îngrijorarea, din perspectiva SUA, ține atât de creșterea capacității acestor actori de a urmări mișcări militare, cât și de cadrul legal din China, care poate facilita transferul de tehnologie între privat și militar. Comisia pentru China din Camera Reprezentanților a avertizat că firme legate de Partidul Comunist Chinez „transformă inteligența artificială într-un instrument de supraveghere” pe câmpul de luptă, în timp ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA sunt conștiente de astfel de practici și își adaptează acțiunile. În paralel, China și Pakistanul au cerut în această săptămână un armistițiu și negocieri de pace „cât mai curând posibil”, deși Beijingul își menține oficial poziția de neutralitate față de conflict. [...]

Anthropic interzice folosirea abonamentelor Claude în aplicații terțe, afectând OpenClaw potrivit The Register , compania a blocat complet utilizarea tokenurilor din abonamentele Claude în afara propriilor aplicații, după o perioadă de restricții introduse discret încă din ianuarie 2026. Măsura vizează în special instrumente populare precum OpenClaw, care permiteau rularea de agenți AI folosind abonamente lunare, dar generau trafic și costuri mult peste ceea ce Anthropic considera sustenabil. Practic, utilizatori care plăteau aproximativ 200 de dolari pe lună ajungeau să consume resurse echivalente cu mii de dolari, ceea ce a determinat compania să impună reguli mai stricte și să direcționeze utilizatorii către modelul oficial de plată per utilizare. Începând cu 9 ianuarie 2026, utilizatorii au observat erori de acces atunci când încercau să folosească tokenuri Claude în afara mediului oficial, iar pe 19 februarie interdicția a fost inclusă explicit în termenii de utilizare. Anthropic susține că aplicațiile terțe creează „modele de trafic neobișnuite” și reduc vizibilitatea asupra modului în care sunt folosite serviciile, ceea ce complică gestionarea infrastructurii și a costurilor. Impactul principal asupra utilizatorilor OpenClaw: accesul prin abonament la Claude a fost eliminat complet costurile pot crește de până la cinci ori prin API necesitatea migrării către alți furnizori sau soluții În paralel, contextul competitiv s-a schimbat semnificativ. Creatorul OpenClaw, Peter Steinberger, s-a alăturat OpenAI, unde va contribui la dezvoltarea agenților personali, iar proiectul va continua ca inițiativă open-source susținută de această companie, conform Bloomberg . Mutarea subliniază o diferență de strategie: în timp ce Anthropic limitează accesul extern, OpenAI pare să încurajeze integrarea acestor instrumente. În același timp, Anthropic dezvoltă propriile alternative. Produse precum Claude Cowork și extinderile pentru Claude Code încearcă să ofere funcționalități similare într-un mediu controlat, inclusiv integrarea cu aplicații de mesagerie și automatizări pentru utilizatori non-tehnici. Compania a introdus și limitări temporare ale utilizării în orele de vârf, invocând constrângeri de capacitate, conform InfoWorld . În final, decizia marchează o ruptură clară între platformele AI: unele aleg controlul strict și monetizarea directă, în timp ce altele mizează pe ecosisteme deschise. Pentru utilizatori, consecința imediată este simplă, dar costisitoare: mai puțină flexibilitate și facturi mai mari. [...]

China propune reguli noi pentru „oamenii digitali” , inclusiv etichetarea obligatorie a conținutului și interdicții pentru servicii online destinate minorilor. Proiectul Administrației Spațiului Cibernetic din China a fost publicat pentru consultare publică până la 6 mai și vizează conținuturile care folosesc persoane virtuale (avataruri sau personaje generate digital). Una dintre măsurile centrale este ca toate materialele cu astfel de personaje să fie marcate vizibil cu eticheta „om digital”. În plus, platformelor li se va interzice să ofere minorilor sub 18 ani servicii de tip „relații intime virtuale” cu astfel de personaje. „Reglementarea oamenilor digitali nu mai este doar o problemă de norme industriale, ci a devenit o chestiune strategică care ține de securitatea spațiului cibernetic, interesul public și dezvoltarea de calitate a economiei digitale.” Textul propunerii include și restricții privind folosirea datelor personale: va fi interzisă utilizarea datelor altor persoane pentru a crea „oameni digitali” fără consimțământ. Totodată, documentul prevede interzicerea folosirii avatarurilor virtuale pentru a ocoli sistemele de verificare a identității, o zonă sensibilă pentru platformele care trebuie să aplice reguli diferite în funcție de vârstă și identitate. Regulile propuse stabilesc și limite de conținut pentru „oamenii digitali”, cu accent pe securitate și controlul mesajelor distribuite. Conform proiectului, aceștia nu vor avea voie să difuzeze materiale care amenință securitatea națională, incită la subminarea puterii statului, promovează secesiunea sau subminează unitatea națională. Furnizorii de servicii sunt, de asemenea, îndrumați să prevină și să elimine conținutul cu tentă sexuală, scenele de groază ori cruzime și mesajele care incită la discriminare pe criterii etnice sau regionale. Principalele obligații și interdicții menționate în proiect includ: etichetarea vizibilă a conținutului cu persoane virtuale cu „om digital”; interzicerea serviciilor de tip „relații intime virtuale” pentru utilizatori sub 18 ani; interzicerea creării de „oameni digitali” folosind date personale ale altor persoane fără consimțământ; interzicerea folosirii avatarurilor pentru ocolirea verificării identității; limitarea strictă a conținutului, inclusiv eliminarea materialelor sexuale, violente sau discriminatorii; intervenția operatorilor și oferirea de asistență profesională când utilizatorii prezintă tendințe suicidare sau comportamente de autovătămare. Contextul este unul dublu: China a anunțat luna trecută, prin noul plan de dezvoltare pe cinci ani, intenția de a adopta „agresiv” tehnologiile de inteligență artificială în economie, dar în paralel autoritățile urmăresc consolidarea controlului asupra industriei, pentru siguranță și alinierea la valorile promovate de stat. Potrivit unei analize publicate pe site-ul autorității de reglementare, noile reguli ar urmări să acopere un vid legislativ în sectorul „oamenilor digitali” și să traseze limite pentru „dezvoltarea sănătoasă” a industriei. [...]

Un nou instrument intern de inteligență artificială dezvoltat de Google a devenit atât de popular încât compania a fost nevoită să îi limiteze accesul , potrivit WinFuture , după o creștere rapidă a utilizării în rândul angajaților. Sistemul, numit „Agent Smith”, automatizează sarcini de programare și poate fi controlat inclusiv de pe telefon, schimbând modul în care dezvoltatorii își desfășoară activitatea zilnică. Agentul funcționează pe baza platformei interne Antigravity și are capacitatea de a accesa autonom documente și date interne, eliminând etape care anterior necesitau intervenție umană. Integrarea în sistemele de comunicare ale companiei permite utilizatorilor să interacționeze cu el ca și cu un coleg, atribuindu-i sarcini complexe pe care le execută independent, revenind doar atunci când are nevoie de clarificări sau când finalizează cerințele. Ce face concret „Agent Smith” automatizează scrierea de cod și sarcini repetitive rulează procese în fundal fără intervenție constantă poate fi controlat de pe smartphone testează aplicații și identifică erori Popularitatea rapidă a dus însă la probleme de infrastructură. Costurile ridicate de operare ale acestor modele au determinat Google să restricționeze temporar accesul pentru a menține stabilitatea sistemului. În paralel, peste 100 de ingineri lucrează deja la extinderea și îmbunătățirea platformei. Efecte asupra angajaților Pe de o parte, eficiența crescută permite echipelor să se concentreze pe sarcini creative și decizii strategice. Pe de altă parte, apar și efecte secundare: Aspect Impact Productivitate crește semnificativ Timp de execuție scade considerabil Presiune internă în creștere Siguranța locurilor de muncă pusă sub semnul întrebării Creșterea vitezei de lucru vine la pachet cu așteptări mai mari din partea managementului, iar unii angajați se tem că automatizarea ar putea reduce nevoia de personal pe termen lung. Reprezentanții Google au evitat să ofere detalii suplimentare, menționând doar că experimentează constant noi soluții bazate pe agenți inteligenți. În contextul competiției acerbe din domeniul inteligenței artificiale, unde rivali precum OpenAI sau Microsoft accelerează dezvoltarea de astfel de tehnologii, „Agent Smith” ilustrează direcția clară: automatizarea tot mai profundă a muncii de birou, cu beneficii evidente, dar și cu implicații încă neclare pentru piața muncii. [...]