TSLA$406.45+3.63%GS$1,062.76+4.24%

Propunerea lui Elon Musk de a compensa pierderile de joburi provocate de inteligența artificială printr-un „venit universal ridicat” plătit de stat ridică riscuri economice și sociale, spun experți care avertizează că mesajul este „periculos și înșelător”, potrivit HotNews, care citează o analiză Business Insider.

Musk susține că „venitul universal ridicat”, acordat prin cecuri emise de guvernul federal, ar fi „cea mai bună soluție” pentru șomajul generat de AI. În aceeași logică, el afirmă că AI și robotica vor produce bunuri și servicii într-un ritm care ar depăși creșterea masei monetare, astfel încât „nu va exista inflație”.

Pe fondul acestor promisiuni, estimările privind impactul AI asupra pieței muncii din SUA rămân semnificative: Boston Consulting Group indică un posibil declin de 10%–15% al locurilor de muncă în următorii cinci ani, cu până la 25 de milioane de persoane afectate, iar o analiză Goldman Sachs menționează un risc de pierdere a jobului pentru 2,5% dintre lucrătorii americani.

Ce presupune „venitul universal ridicat” și de ce e contestat

„Venitul universal ridicat” (UHI) este prezentat ca o versiune mai generoasă a venitului universal de bază (UBI): dacă UBI ar acoperi strict cheltuieli esențiale (chirie, hrană), UHI ar urmări un nivel de trai „prosper”.

Peter Diamandis argumentează însă că trecerea de la UBI la UHI ar deveni realistă mai ales prin ieftinirea masivă a costurilor vieții (alimente, energie, sănătate, educație), nu prin creșterea nominală a sumelor plătite. El exemplifică ideea cu un cec de 3.000 de dolari pe lună (aprox. 13.500 lei), care ar „însemna prosperitate” dacă aceste costuri ar scădea cu peste jumătate.

Inflația și distribuția beneficiilor, puncte sensibile

Karl Widerquist, profesor la Universitatea Georgetown și autor pe tema UBI, spune că Musk „are dreptate” în privința potențialului venitului universal, dar greșește dacă reduce discuția la șomaj. În privința inflației, Widerquist consideră că predicția lui Musk „s-ar putea adeveri”, dar avertizează că nu ar trebui construită o politică publică pe această presupunere, invocând faptul că, deși PIB-ul a crescut puternic în ultimele decenii, beneficiile au mers în principal către cei mai bogați, iar sărăcia a rămas.

În același timp, experții citați atrag atenția că, chiar dacă AI ar aduce „abundență”, guvernele tot ar avea problema distribuirii eficiente a câștigurilor către populație.

Alternativa propusă: recalificare, nu „cec”

James Ransom, cercetător la University College London, susține că, dacă un stat își permite un venit universal generos, își poate permite și programe de recalificare și perfecționare profesională. El afirmă că cercetările sale indică o posibilă „creștere neașteptată a productivității” pentru mulți lucrători, însă cheia ar fi pregătirea profesională pentru a beneficia de această schimbare, nu plata unui venit.

Ransom mai spune că, pentru cei care își pierd locul de muncă, o recalificare „bine realizată” le păstrează capacitatea de acțiune și stima de sine într-un mod în care venitul de bază nu reușește.

Context: „abundența” promisă și realitatea financiară curentă

Musk a avansat recent și ideea că economisirea pentru pensie ar putea deveni irelevantă în 10–20 de ani, într-un scenariu în care AI, energia și robotica cresc productivitatea suficient cât să permită un venit universal ridicat pentru toți.

Deocamdată, notează materialul, mulți americani trăiesc de la salariu la salariu, după ani de inflație persistentă, dobânzi ridicate și creșteri salariale stagnante, iar sondajele indică dificultăți în accesarea studiilor, a serviciilor medicale de calitate, a unei locuințe sau a unei pensii confortabile.

John Nosta, teoretician în inovare și fondator al NostaLab, descrie miza drept „o problemă de coordonare la scara civilizației” — adică nu doar o chestiune tehnologică, ci una de politici publice și distribuție a beneficiilor economice.