Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Șefa diviziei de robotică a OpenAI a demisionat după acordul companiei cu Pentagonul, invocând îngrijorări legate de utilizarea inteligenței artificiale în supraveghere și sisteme militare. Potrivit The Next Web, Caitlin Kalinowski, responsabilă de programele de hardware și robotică ale companiei, a anunțat public plecarea după aproximativ 16 luni la OpenAI.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Kalinowski a explicat că decizia este una de principiu și a criticat modul în care a fost gestionat acordul cu Departamentul Apărării al Statelor Unite.
„Inteligența artificială are un rol important în securitatea națională, dar supravegherea americanilor fără control judiciar și autonomia letală fără autorizare umană sunt linii care ar fi meritat mai multă deliberare”, a scris ea.
Demisia vine după ce OpenAI a încheiat un acord pentru implementarea modelelor sale de inteligență artificială în rețelele clasificate ale Pentagonului. Decizia a venit la scurt timp după ce compania rivală Anthropic a pierdut un contract militar în urma unor negocieri tensionate cu Departamentul Apărării.
Anthropic susținuse că modelele sale nu ar trebui folosite pentru supraveghere internă în masă sau arme complet autonome, însă Pentagonul a insistat asupra unor condiții mai largi de utilizare. După blocarea negocierilor, administrația americană a decis să oprească utilizarea tehnologiei Anthropic în agențiile federale.
La scurt timp, Sam Altman a anunțat că OpenAI a ajuns la propriul acord cu armata americană. CEO-ul companiei a recunoscut ulterior că procesul a fost „grăbit” și a generat reacții negative.
Caitlin Kalinowski era una dintre cele mai importante figuri din zona de hardware a companiei. Ea fusese recrutată în 2024 pentru a dezvolta programul de „AI fizic”, care vizează integrarea inteligenței artificiale în sisteme robotice și dispozitive hardware.
Anterior, Kalinowski a lucrat:
La OpenAI, ea a coordonat inclusiv un laborator din San Francisco unde roboți sunt antrenați să execute sarcini domestice.
Demisia lasă programul de robotică al companiei fără principalul său lider tehnic într-un moment în care OpenAI încearcă să extindă AI-ul dincolo de software, către dispozitive fizice și sisteme autonome.
Reacțiile negative nu s-au limitat la interiorul companiei. După anunțul acordului militar, dezinstalările aplicației ChatGPT ar fi crescut cu aproximativ 295%, iar aplicația rivală Claude, dezvoltată de Anthropic, a urcat pe primul loc în App Store din SUA.
OpenAI a declarat că acordul cu Pentagonul include limite clare, printre care interdicția folosirii AI pentru supraveghere internă în masă sau arme autonome, și a subliniat că va continua dialogul cu angajații și societatea civilă privind utilizarea responsabilă a tehnologiei.
Recomandate
Amazon își bazează recuperarea în AI pe cipuri proprii și pe „pariul” Anthropic, mizând pe venituri din cloud indiferent de câștigător , potrivit The Next Web . Șeful diviziei de AI a companiei, Peter DeSantis , a recunoscut că modelele Amazon „nu au fost chiar în avangardă” pentru cele mai mari și mai solicitante sarcini și spune că speră ca Amazon să fie „în discuția” despre modelele de top „în anul care vine”. Declarația, făcută pentru CNBC (link în sursă), este relevantă pentru piață nu doar ca poziționare tehnologică, ci ca semnal despre cum încearcă Amazon să transforme decalajul față de OpenAI și Anthropic într-un avantaj economic: să monetizeze infrastructura (AWS) și cipurile proprii, chiar și atunci când clienții aleg modele concurente. Strategia „dublă”: marketplace de modele și propriile modele Amazon rulează în paralel două direcții. Pe de o parte, Bedrock – „piața” de modele din AWS – permite clienților să acceseze, printr-un singur serviciu, modele de la OpenAI, Anthropic, Meta și Mistral. În această configurație, Amazon poate genera venituri indiferent ce model devine dominant, pentru că încasează din consumul de cloud. Pe de altă parte, compania își dezvoltă propriile modele. The Next Web notează că Nova2, modelul intern lansat în decembrie, a atras aproximativ 50.000 de clienți, dar nu a egalat capabilitățile Claude (Anthropic) sau GPT-5.5 (OpenAI) pentru cele mai solicitante utilizări din mediul enterprise și cercetare – context care explică „franchețea” lui DeSantis. „Plasa” pentru investitori: expunere la Anthropic și venituri AWS În paralel cu dezvoltarea internă, Amazon și-a consolidat expunerea la Anthropic: a angajat investiții de până la 33 miliarde dolari (aprox. 152 mld. lei), inclusiv un acord de 25 miliarde dolari (aprox. 115 mld. lei) semnat în aprilie, care oferă Anthropic acces la până la cinci gigawați de capacitate de calcul pe cipurile Trainium ale Amazon. În schimb, Anthropic s-a angajat să cheltuiască peste 100 miliarde dolari (aprox. 460 mld. lei) pe AWS în următorul deceniu. Structura arată de ce Amazon poate câștiga financiar chiar dacă modelele sale rămân în urma liderilor: profită atât din participația în Anthropic, cât și din veniturile de cloud generate de consumul Anthropic. Publicația mai arată că rezultatele Amazon din T1 2026 au fost umflate de un câștig de 16,8 miliarde dolari (aprox. 77 mld. lei) legat de Anthropic, în timp ce fluxul de numerar liber a scăzut cu 95%. Planul de recuperare: Trainium, date proprii și scală de inginerie Pentru a reduce decalajul, DeSantis indică trei pârghii: cipuri AI proprii, date de antrenare proprietare (din operațiunile de retail și logistică) și capacitatea de execuție a unei echipe care acoperă modele de frontieră, proiectare de siliciu și cercetare în zona cuantică. The Next Web notează că cipurile Trainium alimentează deja majoritatea sarcinilor de inferență (rulare a modelelor) din Bedrock, iar Trainium3 – așteptat mai târziu în acest an – ar urma să aducă o performanță de patru ori mai mare decât generația anterioară. Rămâne însă o întrebare deschisă, în absența unor repere măsurabile: dacă cipurile proprii și datele interne pot compensa avansul de mai mulți ani al laboratoarelor care au investit miliarde în antrenarea modelelor de frontieră. DeSantis a indicat un orizont de „anul care vine”, dar fără benchmark-uri (teste standardizate) care să permită evaluarea progresului. [...]
ChatGPT a coborât sub 50% cotă de piață, semn că piața asistenților AI intră într-o fază mai competitivă și mai orientată spre monetizare , potrivit HotNews , care citează raportul „State of AI” 2026 al firmei de analiză Sensor Tower . Datele indică o schimbare de dinamică într-un segment care, până recent, părea dominat aproape incontestabil de OpenAI: la începutul anului, ChatGPT era încă peste 50%, dar până la finalul lunii mai a scăzut la 46,4%, pe fondul creșterii rapide a rivalilor. Cine câștigă teren și cum arată împărțirea pieței Conform estimărilor Sensor Tower, avansul vine în special din două direcții: Gemini (Google) : 27,7% cotă de piață, alimentată în mare parte de integrarea în ecosistemul mai larg de instrumente Google; Claude (Anthropic) : 10,3% cotă de piață, cu o reputație puternică pentru sarcini de productivitate și, prin Claude Code, utilizare intensă în rândul programatorilor. Alți asistenți — inclusiv Grok (xAI), Perplexity, DeepSeek și Meta AI — sunt menționați cu sub 5% fiecare. De ce contează pentru business: utilizatorii schimbă mai ușor aplicația, iar banii cresc Raportul „State of AI” 2026, citat de TechCrunch, estimează că între începutul anului și finalul lunii iunie utilizatorii vor descărca aproape 2,3 miliarde de aplicații AI și vor cheltui peste 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19,3 miliarde lei) pe acestea. În aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile au fost de 1,83 miliarde de dolari (aprox. 8,4 miliarde lei), ceea ce sugerează o mutare a industriei de la „creștere cu orice preț” către monetizare . În același timp, raportul notează că atât ritmul descărcărilor, cât și cel al cheltuielilor încetinesc, un posibil semn de maturizare a pieței, chiar dacă valorile absolute continuă să urce. Încrederea în brand începe să conteze în utilizare Un alt semnal operațional important: utilizatorii sunt „din ce în ce mai dispuși” să treacă de la un asistent la altul, iar anumite evenimente pot accelera migrarea. Ca exemplu, raportul menționează că acordul încheiat în februarie de OpenAI cu Departamentul Apărării al SUA a declanșat un vârf măsurabil al dezinstalărilor, sugerând că pentru o parte dintre utilizatori contează nu doar funcțiile, ci și încrederea în companie și alinierea la anumite valori. Utilizatori și abonamente: două modele diferite de tracțiune Sensor Tower indică și o diferențiere între popularitate și capacitatea de a transforma utilizarea în venituri recurente: ChatGPT ar fi ajuns la un miliard de utilizatori activi lunar , cu o creștere de 200 de milioane din februarie; Gemini are 662 de milioane de utilizatori activi lunar, iar Claude 245 de milioane . Pe partea de monetizare, Claude iese în evidență: 13% dintre utilizatorii Anthropic plătesc un abonament , o rată de conversie prezentată drept un reper relevant pentru investitori atunci când evaluează cât de sustenabile sunt veniturile companiilor din AI. În paralel, raportul estimează că timpul petrecut în aplicațiile AI va urca de la 17,2 miliarde de ore în prima jumătate din 2025 la aproximativ 36 de miliarde de ore în prima jumătate a acestui an, pe fondul utilizării tot mai frecvente pentru productivitate și al apetitului mai mare pentru funcții premium, în special în SUA. [...]
Indisponibilitatea chatbotului Claude a creat întreruperi operaționale pentru utilizatori și echipe care îl folosesc în fluxuri de lucru , iar situația a fost urmărită în timp real de CNET , într-un material de tip „live” despre starea serviciului. Din informațiile disponibile în pagina CNET, subiectul este o posibilă cădere (outage) a lui Claude, asistentul de inteligență artificială dezvoltat de Anthropic , și actualizările privind disponibilitatea acestuia. Textul extras din sursă nu include însă detalii concrete despre cauză, durată, amploare sau momentul exact al incidentului, ci mai ales elemente de navigație și conținut general al site-ului. De ce contează pentru companii și utilizatori O întrerupere a unui chatbot folosit la scară largă are impact direct în zona operațională: întârzieri în activități care depind de generare de text, analiză, suport intern sau automatizări. Pentru organizațiile care au integrat astfel de instrumente în procese, chiar și o indisponibilitate temporară poate însemna blocaje și costuri indirecte (timp pierdut, replanificare, trecerea pe soluții alternative). Ce se știe și ce nu se știe din sursa disponibilă Pe baza conținutului furnizat din pagina CNET: Se știe : subiectul este verificarea statusului „Claude este indisponibil?” și „cele mai recente informații”. Nu se știe (din textul extras) : confirmarea oficială a incidentului, intervalul orar, regiunile afectate, numărul utilizatorilor impactați, cauza tehnică sau estimarea de remediere. În lipsa acestor detalii în materialul disponibil aici, nu se poate cuantifica impactul sau stabili cu certitudine starea serviciului la un anumit moment. [...]
Decizia SUA de a restricționa accesul la cele mai avansate modele Anthropic a reaprins tema „suveranității” AI în Europa , chiar înainte de VivaTech (Paris) și de reuniunea G7 de la Evian-les-Bains, arată o analiză din The Next Web . Miza pentru companiile europene este una operațională și de risc: instrumente critice pentru dezvoltare și productivitate pot deveni indisponibile peste noapte, printr-o decizie luată la Washington. În cazul Anthropic, ordinul american de a bloca accesul „străinilor” la cele mai performante sisteme s-a lovit de o problemă practică: pe un cloud partajat, restricția nu a putut fi aplicată selectiv, iar compania a oprit modelele pentru toată lumea, la nivel global, inclusiv pentru utilizatori europeni fără legătură cu măsura. Pentru Europa, demonstrația a fost că dependența de AI american nu este doar un risc teoretic, ci unul care se poate materializa imediat. „Campionul” european și limitele unei strategii bazate pe un singur nume În acest context, Mistral este tot mai des invocată drept răspuns european, atât de guvernul francez, cât și în dezbaterea mai largă din UE. Compania din Paris a atras finanțare prin datorie pentru a cumpăra cipuri Nvidia, s-a angajat în proiecte de centre de date și s-a poziționat ca alternativă europeană. Analiza ridică însă întrebarea esențială, incomodă în culisele VivaTech: dacă o singură companie poate susține greutatea unei strategii continentale de „suveranitate” tehnologică. Dependența de cloud-ul american rămâne problema structurală Dincolo de discursuri, o parte importantă din munca europeană la vârful AI rulează în continuare pe infrastructură de cloud din SUA. Iar formulele de tip „GPU-as-a-service” (închirierea de capacitate de calcul pe cipuri grafice, folosite masiv în AI) pot întări dependența pe care, teoretic, ar trebui să o reducă: a închiria putere de calcul de la un furnizor american nu este același lucru cu a o deține, iar diferența devine evidentă când se schimbă politicile de acces. UE are în plan cinci amplasamente pentru „gigafabrici” AI și a acordat contracte pentru cloud „suveran”, dar ritmul de construcție se măsoară în ani, în timp ce riscul politic se măsoară în cicluri de știri. Între independență și negociere: „un loc mai bun la masa americană” La Evian, discuția a căpătat o notă mai pragmatică: reprezentanți din mai multe țări G7 au ridicat, în discuții cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, ideea unui aranjament de tip „parteneri de încredere”, care să permită accesul aliaților la modelele americane tot mai restricționate. Mesajul public al Europei rămâne independența; solicitarea „în privat”, în această săptămână, a fost mai degrabă pentru condiții mai bune de acces la AI-ul american. Concluzia implicită a analizei: Europa oscilează între a construi suveranitatea (prin infrastructură proprie) și a o negocia (prin acorduri), încercând să le facă pe ambele în paralel. [...]
Cheltuielile OpenAI au urcat anul trecut la 34 mld. dolari, iar presiunea pe cash împinge compania spre eficientizare înainte de un posibil IPO , potrivit IT之家 , care citează un articol publicat de Financial Times . Conform informațiilor, OpenAI ar fi avut în 2025 cheltuieli totale de 34 miliarde de dolari (aprox. 156 miliarde lei). Structura costurilor indică un model de creștere puternic dependent de investiții: 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) pentru cercetare și dezvoltare, circa 6 miliarde de dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru vânzări și marketing, iar restul de aproximativ 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru infrastructură, operațiuni și alte costuri. Diferența dintre cheltuieli și venituri rămâne mare În același context, publicația notează că mai multe instituții media au relatat anterior că veniturile OpenAI ar fi fost de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei) anul trecut, mult sub nivelul cheltuielilor. Totodată, compania ar fi înregistrat o pierdere netă de 39 miliarde de dolari (aprox. 179 miliarde lei), semn că se află încă într-o etapă de investiții masive. De unde vin costurile și ce urmează Potrivit sursei, principalii factori care alimentează pierderile sunt investițiile continue în: achiziția de cipuri pentru putere de calcul; construirea de centre de date; recrutarea de specialiști. În paralel, OpenAI ar lucra la optimizarea modului de operare, inclusiv prin creșterea eficienței, temperarea ritmului de creștere a bugetului de cercetare și dezvoltare și reducerea proiectelor non-esențiale, în pregătirea pentru un IPO (ofertă publică inițială) în acest an, mai arată materialul. [...]
OpenAI alocă 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) pentru a accelera implementările de IA în companii , mizând pe o rețea globală de parteneri care să acopere partea considerată acum „factorul limitativ”: identificarea cazurilor de utilizare, reproiectarea fluxurilor de lucru, integrarea cu sistemele existente și managementul schimbării, potrivit OpenAI . Programul, numit OpenAI Partner Network , este gândit ca un cadru prin care parteneri din întreaga lume pot „construi, vinde și livra” soluții de inteligență artificială folosind produsele și modelele OpenAI. Miza operațională este scalarea adoptării în mediul enterprise (companii mari), unde provocarea nu mai este performanța modelelor, ci execuția: strategie, integrare sigură cu datele și sistemele interne, guvernanță și suport. Ce presupune rețeaua și cum sunt structurați partenerii OpenAI descrie rețeaua ca un program care face colaborarea „mai ușoară și mai flexibilă”, indiferent dacă partenerii co-vând, implementează, construiesc soluții sau conectează clienții la tehnologia OpenAI. Partenerii sunt recunoscuți în funcție de valoarea creată și primesc acces la resurse, instruire și suport pentru a-și construi practici de IA. Programul are trei niveluri, cu criterii ridicate privind performanța comercială și capacitatea de livrare: Select Advanced Elite Specializări și suport pentru implementări complexe Pe măsură ce platforma evoluează, partenerii vor putea obține specializări care să indice expertiză în zone „cu impact ridicat”, precum Codex , securitate cibernetică și agenți (sisteme care pot executa sarcini în mod semi-autonom, pe baza unor obiective). Scopul declarat este dublu: clienții să identifice mai ușor furnizori cu capabilități dovedite, iar partenerii să aibă o cale mai clară de dezvoltare a competențelor, în pas cu ritmul de livrare al produselor OpenAI. Separat, OpenAI spune că pilotează și un program de tip Forward Deployed Experts , destinat partenerilor implicați în implementări enterprise complexe. Inițiativa urmărește alinierea mai bună cu echipele OpenAI de „Forward Deployed Engineering” atunci când proiectele cer suport de implementare mai profund, iar participanții ar urma să aibă acces la tehnologii, „playbook”-uri (ghiduri operaționale) și tipare de transformare. Ținta de scalare: 300.000 de consultanți certificați până la final de 2026 Pe lângă investiția de 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei), OpenAI afirmă că își propune să instruiască și să abiliteze 300.000 de consultanți certificați până la finalul lui 2026 . În logica programului, această masă de competențe ar trebui să reducă blocajele de implementare din companii și să crească viteza cu care proiectele trec „de la ambiție la rezultate măsurabile”. În esență, OpenAI își poziționează rețeaua de parteneri ca o infrastructură de livrare: nu doar acces la modele, ci capacitate de integrare, reproiectare de procese și management al adoptării, la scară globală. [...]
