Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
DeepSeek își consolidează evaluarea la aproape 60 mld. dolari prin prima rundă externă de finanțare, într-un moment în care competiția pentru capital și talente în inteligența artificială se intensifică în China, potrivit South China Morning Post. Start-up-ul ar finaliza o rundă de peste 50 miliarde yuani (7,4 miliarde dolari, aprox. 34 miliarde lei), la o evaluare „puțin sub” 60 miliarde dolari (aprox. 276 miliarde lei), de circa șase ori peste nivelul de 10 miliarde dolari din aprilie.
Mutarea marchează o schimbare de strategie pentru DeepSeek, care ar fi respins anterior capitalul extern. Sursele citate de publicație indică faptul că firma urmărește să „fixeze” o evaluare oficială într-o piață hipercompetitivă și să își apere echipa, oferind un reper de evaluare a participațiilor (equity) pentru angajați, pe fondul tentativelor rivalilor de a atrage specialiști de top.
Investitori orientați spre piață și giganți tech chinezi ar fi angajat circa 30 miliarde yuani, conform uneia dintre surse. Printre participanții așteptați:
Fondatorul și CEO-ul Liang Wenfeng ar urma să contribuie cu aproximativ 20 miliarde yuani din capital propriu, potrivit informațiilor din articol.
Separat, fonduri susținute de stat ar avea și ele un rol, însă termenii finali – inclusiv vehiculele prin care ar veni banii – nu ar fi încă stabiliți, conform unei alte surse.
Deși termenii rămân „sub rezerva schimbării”, documente locale și înregistrări corporative sugerează că tranzacția a avansat. Publicația notează că, potrivit serviciului de registru corporativ QCC.com, mai multe vehicule investiționale (special purpose vehicles) legate de potențialii finanțatori au fost înființate la mijlocul și spre finalul lunii mai.
Un exemplu menționat este entitatea Hangzhou Chengce Business Consultation, înființată pe 19 mai, care ar împărți adresa înregistrată a DeepSeek, cu Liang indicat drept „controlor efectiv”.
DeepSeek a atras atenția globală anul trecut cu modele open-source precum V3 și R1, susținând că poate dezvolta AI avansată la costuri mult mai mici decât rivali americani precum OpenAI și Anthropic. Compania continuă strategia de eficiență a costurilor cu modelul V4, despre care afirmă că egalează performanța unor modele americane „închise” (closed-source) în zone-cheie.
În mai, DeepSeek a anunțat o reducere permanentă de 75% a prețului pentru V4 Pro și a indicat tarife de până la 0,0036 dolari per 1 milion de tokeni de intrare „în cache” și 0,87 dolari per 1 milion de tokeni de ieșire. Compania a mai spus că prețurile ar urma să scadă semnificativ în a doua jumătate a anului, pe măsură ce supernodurile Huawei Ascend 950PR „se livrează la scară”, deși platforma ar fi avut întreruperi intermitente de serviciu după lansarea V4.
În paralel, V4 ar fi declanșat o cursă între producătorii chinezi de cipuri pentru optimizarea hardware-ului, iar Huawei ar fi anunțat adaptarea completă a V4 la platforma Ascend 950PR, alături de adaptări din partea Cambricon și MetaX.
Recomandate
O evaluare de circa 52 mld. dolari pentru DeepSeek a ieșit la iveală dintr-o raportare bursieră , nu dintr-o rundă de finanțare anunțată de companie, potrivit The Next Web . Cifra rezultă dintr-un calcul pornind de la o participație indirectă foarte mică raportată de Anhui Korrun, un producător chinez de bagaje listat la bursă, ceea ce arată cum obligațiile de transparență ale investitorilor minoritari pot „fixa” temporar prețul unei companii private de inteligență artificială. Cum s-a ajuns la „52 mld. dolari” Într-o raportare către bursă, Korrun a indicat că subsidiara sa Ningbo Purun a investit 2,9 miliarde yuani într-un fond administrat de Monolith Management, obținând o participație indirectă de 0,8265% în DeepSeek. Pe baza acestei intrări, evaluarea implicită a întregii companii ar fi de 350,88 miliarde yuani (aprox. 51,8 miliarde dolari), conform documentului semnalat inițial de Reuters. Publicația subliniază însă că este vorba despre o evaluare „dedusă” din prețul plătit de un investitor la un moment dat, nu despre o evaluare oficială comunicată de DeepSeek într-o rundă nouă. Diferența contează: un astfel de reper poate să se schimbe rapid odată cu o tranzacție mai mare sau cu o rundă de finanțare la alt preț. De ce apar astfel de repere în China Potrivit articolului, astfel de „felii” de informație apar mai des în China deoarece companiile listate care dețin participații minoritare sunt obligate să le dezvăluie. În acest caz, o companie de bagaje ajunge să publice un număr pe care laboratorul de AI nu l-a confirmat public, iar validitatea calculului depinde de acuratețea raportării fondului privind costul și participația. Unde se așază cifra față de rundele recente Evaluarea implicită de ~52 miliarde dolari se poziționează peste discuțiile din mai despre un prag de 45 miliarde dolari și ușor peste runda de finanțare închisă în iunie, când DeepSeek ar fi atras aproximativ 7,4 miliarde dolari la o evaluare post-money (după investiție) în jur de 50 miliarde dolari, cu Tencent și CATL între investitori, conform aceleiași surse. Investiția Korrun ar fi fost finalizată până la 17 iunie și raportată companiei pe 15 iulie. Ce urmează: o posibilă majorare și testul listării The Next Web notează că DeepSeek ar cântări o nouă finanțare, cu evaluări vehiculate între 71 și 74 miliarde dolari, înaintea unei listări publice. Compania ar fi început pregătirea documentației pentru piața STAR din Shanghai, cu intenția de a depune actele în acest an și cu o posibilă listare în 2027. Miza economică este dublă: pe de o parte, o listare internă ar putea ține compania în piețele chineze și ar oferi investitorilor locali acces direct la una dintre cele mai cunoscute companii de AI din China; pe de altă parte, evaluarea reală va fi stabilită abia când prospectul și cererea din piață vor pune un preț „oficial” pe acțiuni, nu unul dedus din participații mici raportate de investitori. [...]
Google mizează pe modele Gemini mai ieftine și mai rapide pentru „agenți” AI, în timp ce versiunea de vârf Pro întârzie , potrivit TechCrunch . Google DeepMind a lansat marți trei modele noi — Gemini 3.6 Flash, 3.5 Flash-Lite și 3.5 Flash Cyber — cu accent pe eficiență, latență și fiabilitate pentru clienții care rulează agenți AI la scară. Gemini 3.6 Flash este descris de Google drept „modelul de lucru” și promite îmbunătățiri la programare, activități de tip „knowledge work” și performanță multimodală, reducând în același timp consumul de „tokeni” (unități folosite la calculul costurilor și al volumului de text procesat) cu până la 17% față de 3.5 Flash — ceea ce ar trebui să îl facă mai ieftin în utilizare. Gemini 3.5 Flash-Lite este poziționat ca cel mai rentabil model din clasă, iar 3.5 Flash Cyber este o variantă specializată, ajustată pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților de securitate cibernetică. Pentru acesta din urmă, Google spune că accesul va fi limitat inițial: modelul va fi disponibil exclusiv guvernelor și „partenerilor de încredere”, într-un program pilot cu acces restrâns. De ce contează: eficiență operațională acum, „Pro” mai târziu Lansarea e relevantă nu doar prin faptul că Google livrează modele mai ieftine și optimizate pentru producție, ci și prin absența unei actualizări pentru Gemini Pro, modelul de vârf al companiei pentru sarcini complexe de raționament și programare. Pro a fost actualizat ultima dată în februarie, iar între timp rivalii au accelerat ritmul: OpenAI a lansat GPT-5.5 și a început să extindă accesul la GPT-5.6, iar Anthropic a venit cu Claude Opus 4.8 și Claude Sonnet 5 și a extins accesul la modelul Fable 5, notează publicația. Google sugerase în mai că versiunea Pro „era deja folosită intern” și că urmează să fie lansată „luna viitoare”. Săptămâna trecută, Bloomberg a relatat că lansarea Gemini 3.5 Pro a fost întârziată din cauza dificultății de a atinge ținte interne de performanță. Ce urmează: testare cu parteneri și pregătiri pentru Gemini 4 Liderul de produs Google DeepMind, Logan Kilpatrick , a declarat marți că Google testează în prezent Gemini 3.5 Pro cu parteneri și speră să îl „lanseze în curând”. Tot el a spus că echipa a început „cea mai ambițioasă rundă de pre-antrenare de până acum” pentru Gemini 4 — un indiciu că Google încearcă să recupereze teren atât prin optimizări de cost și viteză, cât și printr-o nouă generație de modele. [...]
România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]
Honor vrea să păstreze butonul fizic de AI pe seria Magic 9 , dar îl repoziționează pentru a reduce apăsările accidentale , potrivit Huawei Central . Informația indică o ajustare de design cu impact direct în utilizare: compania încearcă să facă butonul mai accesibil, după plângeri legate de poziționarea lui pe generația anterioară. Un „tipster” (persoană care publică neoficial informații despre produse) de pe Weibo, , susține că Honor va păstra un buton mic pe lateralul telefoanelor Magic 9 pentru acces rapid la anumite funcții, la fel ca pe modelele din seria Magic 8. Diferența ar fi poziția: nu ar mai fi neapărat sub butoanele de pornire și volum, ci ar putea fi mutat pe o altă latură a telefonului. De ce contează: butonul de AI a fost criticat pentru ergonomie Honor a introdus butonul fizic de AI anul trecut, odată cu seria Magic 8. Conform descrierii din material, apăsarea lungă pornește asistentul YOYO și duce utilizatorul direct către sarcini, iar dublu-tap poate deschide camera sau alte aplicații. Totuși, o parte dintre utilizatorii Magic 8 au reclamat că butonul este poziționat prost și poate fi apăsat accidental. În acest context, repoziționarea devine o schimbare operațională importantă: dacă butonul rămâne o componentă centrală a interacțiunii cu funcțiile de inteligență artificială, ergonomia lui poate influența direct cât de des este folosit (sau dezactivat/evitat). „Capcana”: poziția nouă nu este încă dezvăluită Sursa notează că tipsterul nu a indicat unde va fi mutat butonul, ci doar că Honor „optimizează” poziția pentru accesibilitate. Asta înseamnă că, deocamdată, schimbarea rămâne la nivel de informație neoficială și fără detalii de implementare. În paralel, materialul menționează că seria Magic 9 ar urma să includă și funcții din AgenticOS (un set de capabilități care ar crește „operabilitatea” butonului de AI), precum și upgrade-uri pentru agentul virtual YOYO în MagicOS 11. Detaliile despre ce anume va primi seria Magic 9 și cum va fi folosit butonul în aceste scenarii ar urma să devină mai clare pe măsură ce se apropie lansarea. [...]
Apple își întărește capacitățile de IA pentru China prin recrutarea echipei inițiale din spatele versiunii open-source a modelului Qwen , într-o mișcare care ar putea accelera adaptarea Siri la piața chineză și la constrângerile locale privind modelele și serviciile de inteligență artificială, potrivit Wccftech . Informația este atribuită analistului de IA Robert Scoble (fost Microsoft), iar publicația precizează că nu există o confirmare independentă. Totuși, în contextul în care Apple își adâncește parteneriatul cu Alibaba, recrutarea ar avea logică operațională: compania ar câștiga expertiză directă pe un model care urmează să fie pus la dispoziția utilizatorilor din China în cadrul „Apple Intelligence”. De ce contează: Siri în China depinde de parteneriate și execuție locală Apple a început să ofere utilizatorilor din China acces la familia de modele Qwen de la Alibaba prin interfața Apple Intelligence, într-un mod pe care Wccftech îl compară cu integrarea actuală a ChatGPT în ecosistemul Apple. Un purtător de cuvânt Alibaba a descris integrarea ca permițând accesul la capabilități precum „înțelegerea și generarea de text și imagini”, fără a comuta între instrumente. În acest cadru, aducerea „echipei originale” care a lucrat la versiunea open-source a Qwen ar putea reduce timpul de integrare și ajustare a funcțiilor Siri pentru limba, datele și cerințele pieței locale, unde Apple nu poate replica integral abordarea din SUA sau UE. Context: Apple își reconstruiește Siri și o împinge mai adânc în interfața iPhone Materialul notează că noua versiune Siri este integrată în Dynamic Island, are acces la „context personalizat” și poate folosi informații de pe ecran. Sunt oferite exemple de utilizare: întrebări despre un concert urmate de adăugarea datei în Reminders prin comandă vocală, identificarea conținutului unei imagini și furnizarea de context personalizat (de tipul unei persoane care locuiește lângă un parc), inclusiv indicații către o adresă. Ce urmează: Qwen3.8 și presiunea de a livra rapid În paralel, Alibaba pregătește lansarea modelului Qwen3.8 „destul de curând”, potrivit sursei. Wccftech sugerează că noua versiune ar ridica miza în competiția dintre modelele „open-source/open-weight” (modele cu greutăți publice, reutilizabile), ceea ce ar putea pune presiune pe Apple să țină pasul cu ritmul de actualizare al partenerului său din China. Separat, articolul amintește că Financial Times a relatat despre demersuri de lobby ale Apple pentru aprobarea achiziției de DRAM de la CXMT (aflată pe o listă a Pentagonului), iar Bloomberg, prin Mark Gurman, a scris că Apple ar lucra cu administrația Trump pentru a limita reacțiile negative din Washington dacă ajunge să cumpere memorie de la CXMT și YMTC pentru produse vândute în China. Aceste elemente conturează o strategie mai amplă: Apple încearcă să-și securizeze atât „motorul” hardware, cât și „creierul” software pentru operațiunile din China, într-un mediu geopolitic și de reglementare mai dificil. [...]
Un robot „centaur” cu roți și picioare promite să reducă riscul și costurile intervențiilor în medii periculoase , după ce compania chineză Runke JN (润科具能) a prezentat la Shanghai „prima” astfel de platformă la WAIC 2026 , potrivit IT之家 . Miza este una operațională: aceeași platformă ar putea acoperi inspecții autonome și intervenții de urgență în industrii unde accesul uman e scump, lent sau periculos. Robotul, descris ca „轮足复合” (o combinație între roți și membre), este poziționat pentru inspecții autonome, intervenții la incendii și operațiuni de salvare , cu personalizare pentru scenarii specifice. Conceptul urmărește să combine viteza deplasării pe roți cu capacitatea de trecere peste obstacole a unui robot cu picioare: pe teren plat se deplasează rapid, iar pe rampe, trepte, drumuri accidentate sau pe gheață și zăpadă ar trebui să își păstreze stabilitatea. Ce aduce diferit: mobilitate + manipulare de obiecte Potrivit companiei, partea superioară păstrează libertatea de mișcare a două brațe, astfel încât robotul poate „ca un om” să prindă, să răsucească și să opereze unelte. Partea inferioară folosește o configurație cu „patru roți-picioare”, pentru a trece de la rulare la depășirea obstacolelor. Extensibilitatea este prezentată ca un avantaj major: platforma ar putea integra „unificat” diverse configurații pentru partea superioară, inclusiv: brațe duble, „mâini” dextere, senzori de forță multidimensionali. Senzori și autonomie: de la percepție la decizie Robotul ar folosi un sistem „end-to-end” (cap-coadă) de percepție a mediului, dezvoltat intern, care combină lidar (scanare laser), vedere stereo și cameră de profunzime pentru a construi în timp real o înțelegere a mediului. În descrierea companiei, sistemul poate identifica conducte cu temperatură ridicată, vane și instrumente, obstacole și persoane, estimând poziția și starea acestora, apoi planificând traseul și ocolind obstacolele, într-un „ciclu închis” de la percepție la decizie. Capacitate de încărcare și scenarii vizate Pe partea de sarcină utilă, compania indică o încărcare medie de 100–120 kg și o încărcare statică maximă de 210 kg , peste platformele tradiționale cu patru picioare, conform aceleiași surse. În practică, asta ar permite transportul de unelte și echipamente și ar susține atât inspecția/monitorizarea, cât și intervenția după identificarea unei probleme, inclusiv prin teleoperare (control de la distanță). Scenariile menționate includ: oțelării (medii cu temperaturi ridicate), inspecții pe distanțe lungi în câmpuri petroliere, zone cu radiații în industria nucleară, intervenții ale pompierilor și operațiuni de urgență, minerit, teren accidentat și, la nivel de concept, inclusiv spațiul cosmic. Publicația notează că Shanghai Runke JN Technology a fost înființată în 2025, fiind deținută în comun de Runyang Technology și Fourier, cu sediul în Zhangjiang (Shanghai), și că dezvoltă soluții robotice pentru scenarii speciale. În material nu sunt oferite detalii despre preț, calendar de producție sau clienți contractați. [...]
