Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
DeepSeek a refuzat să ofere Nvidia și AMD acces în avans la noul său model AI, relatează Biziday, citând Reuters. Compania chineză ar fi trimis versiuni preliminare ale modelului său de vârf doar unor producători chinezi de cipuri, inclusiv Huawei Technologies, pentru ca aceștia să își poată optimiza din timp hardware-ul pentru noul model V4.
În mod obișnuit, dezvoltatorii de modele de inteligență artificială oferă acces anticipat companiilor precum Nvidia și AMD, astfel încât software-ul să fie adaptat să ruleze cât mai eficient pe acceleratoarele lor (cipuri specializate pentru calcule AI). De această dată, DeepSeek a deviat de la practică, iar furnizorii chinezi ar fi avut un avans de câteva săptămâni în adaptarea cipurilor la modelul V4, ceea ce sugerează o direcție de reducere a dependenței de tehnologia americană și de sprijinire a producătorilor locali.
Ben Bajarin, director la Creative Strategies, a spus că impactul asupra Nvidia și AMD ar fi limitat, deoarece majoritatea companiilor nu folosesc efectiv modelul DeepSeek în producție, ci mai degrabă ca reper pentru comparații de performanță. El a adăugat că noile instrumente de programare pentru AI au redus timpul de adaptare a software-ului la hardware de la luni la câteva săptămâni, astfel că producătorii americani ar putea recupera rapid decalajul, chiar dacă au fost excluși inițial.
Contextul este unul tensionat între SUA și China în zona tehnologiilor avansate. Washingtonul a impus restricții la exportul celor mai performante cipuri AI către China, invocând securitatea națională, deși anumite modele destinate rulării aplicațiilor AI (nu antrenării), precum H20 de la Nvidia și MI308 de la AMD, au fost autorizate pentru livrare pe piața chineză. Un oficial din administrația Trump a declarat pentru Reuters că cel mai nou model DeepSeek ar fi fost antrenat cu ajutorul cipului Nvidia Blackwell, folosind mai multe servere conectate în China, situație care ar putea încălca restricțiile de export; nu este clar dacă DeepSeek a obținut aprobările necesare pentru utilizarea acestor cipuri.
Recomandate
AMD și Meta au semnat un acord pentru livrarea a până la 6 gigawați de procesoare grafice destinate infrastructurii de inteligență artificială , într-un parteneriat multianual care vizează extinderea capacităților de calcul ale Meta. Anunțul a fost făcut pe 24 februarie 2026, printr-un comunicat oficial publicat de AMD . Acordul prevede utilizarea mai multor generații de procesoare grafice din seria AMD Instinct, prima etapă urmând să livreze un gigawatt în a doua jumătate a anului 2026. Pentru această fază va fi folosit un model personalizat, bazat pe arhitectura MI450, adaptat cerințelor Meta. Platforma va integra și procesoare AMD EPYC din generația a șasea, cu numele de cod „Venice”, precum și soluția software ROCm, într-o arhitectură de tip rack dezvoltată împreună de cele două companii în cadrul Open Compute Project. Ce presupune acordul implementarea progresivă a până la 6 gigawați de procesoare grafice AMD Instinct; prima livrare de un gigawatt programată pentru semestrul al doilea din 2026; utilizarea procesoarelor EPYC „Venice” și a unei arhitecturi modulare pentru centre de date; extinderea colaborării la nivel de proiectare a componentelor hardware și software. Meta, care operează platforme precum Facebook, Instagram și WhatsApp, își consolidează astfel infrastructura necesară dezvoltării și rulării modelelor avansate de inteligență artificială. Reprezentanții companiei au arătat că parteneriatul contribuie la diversificarea surselor de tehnologie pentru centrele sale de date. Pe lângă componenta tehnică, acordul include și un mecanism financiar: AMD a emis către Meta o opțiune condiționată de performanță pentru până la 160 de milioane de acțiuni, care vor fi acordate etapizat, în funcție de atingerea unor obiective legate de livrări și criterii comerciale. Colaborarea dintre cele două companii nu este nouă. Meta a utilizat deja procesoare EPYC și acceleratoare grafice din seriile anterioare AMD Instinct în centrele sale de date. Noul acord marchează însă o extindere semnificativă a volumelor și o aliniere pe termen lung a planurilor tehnologice, într-un context în care competiția pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale devine tot mai intensă. [...]
Anthropic acuză trei companii chineze că au folosit 24.000 de conturi false pentru a copia modelul Claude , într-o operațiune descrisă drept „distilare la scară industrială”, potrivit unui material publicat de Fox News Digital . Companiile nominalizate sunt DeepSeek, Moonshot AI și MiniMax . Conform acuzațiilor, cele trei firme ar fi generat peste 16 milioane de solicitări către chatbotul Claude, extrăgând răspunsuri pentru a-și antrena și îmbunătăți propriile sisteme de inteligență artificială. Date citate de Slashdot indică faptul că MiniMax ar fi realizat peste 13 milioane de interacțiuni, Moonshot AI aproximativ 3,4 milioane, iar DeepSeek circa 150.000. Cum ar fi funcționat operațiunea Anthropic susține că a identificat activitatea analizând corelații de adrese IP, metadate ale solicitărilor și tipare de infrastructură diferite de traficul obișnuit al utilizatorilor. Ținta ar fi fost capabilitățile avansate ale lui Claude – raționament complex, programare și utilizare de instrumente – nu întrebările tipice ale utilizatorilor obișnuiți. „Avem un nivel ridicat de încredere că aceste laboratoare au desfășurat atacuri de distilare la scară largă”, a declarat Jacob Klein , responsabil pentru informații privind amenințările în cadrul Anthropic, pentru Fox News Digital, citat de WFMD. Distilarea este o tehnică legitimă în dezvoltarea inteligenței artificiale, prin care un model mai slab este antrenat pe baza rezultatelor generate de unul mai performant. Anthropic susține însă că, în acest caz, procesul ar fi fost neautorizat și menit să reducă ani de cercetare și antrenament. Implicații de securitate Compania a încadrat situația și în termeni de securitate națională, argumentând că modelele obținute prin distilare la scară mare ar putea să nu includă mecanismele de siguranță integrate în sistemele americane de ultimă generație. Anthropic afirmă că a transmis constatările către autorități și parteneri din industrie. Contextul este unul tensionat. Potrivit Bloomberg (menționat în material), OpenAI ar fi transmis anterior un memoriu către o comisie a Camerei Reprezentanților din SUA, acuzând DeepSeek de utilizarea unor metode tot mai sofisticate de distilare. În paralel, Google a anunțat, prin intermediul echipei sale de informații privind amenințările, că a observat peste 100.000 de solicitări suspecte menite să reproducă capacitățile modelului Gemini. John Hultquist , analist-șef în cadrul diviziei de informații a Google, a avertizat că astfel de incidente ar putea deveni mai frecvente, pe măsură ce competiția globală în domeniul inteligenței artificiale se intensifică. Deocamdată, companiile menționate nu au oferit reacții publice detaliate la acuzațiile formulate de Anthropic. Cazul adaugă însă un nou episod în disputa tehnologică dintre Statele Unite și China, într-un sector considerat strategic la nivel global. [...]
Yuval Harari susține că din 2026 AI ar putea declanșa valuri de concedieri , potrivit Ziua News , care rezumă un interviu în care autorul descrie un scenariu de înlocuire treptată a oamenilor de către inteligența artificială. În centrul argumentului se află piața muncii: Harari afirmă că primele lovite ar fi ocupațiile bazate pe „cuvânt” (muncă preponderent pe text), unde AI ar fi deja net superioară oamenilor, iar efectele s-ar vedea rapid în sectoare cu volum mare de angajați. Conform relatării, Harari plasează începutul acestei tranziții în 2026, când „zeci de milioane” de persoane și-ar putea pierde locurile de muncă în profesii precum jurnalism, avocatură, call center, scris și scenaristică, dar și programare . Logica scenariului este una de substituție: pe măsură ce sistemele de AI preiau sarcini de redactare, analiză și generare de conținut, companiile ar avea stimulente economice să reducă personalul sau să restructureze rolurile. În etapa următoare, ar urma domeniile care lucrează cu imagini statice sau video, de la producție de conținut până la film, pe măsură ce instrumentele de generare și editare automatizată devin mai accesibile și mai integrate în fluxurile de lucru. Harari mai indică o extindere a impactului către munca fizică, pe măsură ce roboții „înzestrați cu inteligență artificială” ar înlocui activități considerate mai ușor de automatizat (curierat, ospitalitate, manipulare de pachete, operațiuni în construcții), iar ulterior chiar și operațiuni fizice complexe realizate de specialiști. În aceeași narațiune, Acesta leagă presiunea asupra locurilor de muncă de apariția „agenților AI” (programe care pot executa autonom sarcini în numele utilizatorului), de progrese în calculul cuantic și de alte schimbări tehnologice, sugerând că acestea ar accentua diferențele dintre cei care pot folosi noile instrumente și cei ale căror competențe devin mai ușor de înlocuit. În planul consecințelor, scenariul avansează și o transformare a organizării sociale și economice după 2030-2035, însă miza imediată rămâne dinamica ocupării: cine își păstrează relevanța profesională într-o economie în care tot mai multe sarcini cognitive și operaționale pot fi preluate de sisteme automatizate. [...]
Un robot umanoid chinezesc va fi vândut în Europa la circa 45.000 de dolari , potrivit Știrile PRO TV , iar dispozitivul promite nu doar performanțe tehnice, ci și capacitatea de a interacționa social cu oamenii. Mașinăria, dezvoltată de o companie din China , folosește inteligență artificială și este prezentată drept un pas înainte în integrarea roboților umanoizi în activități cotidiene și industriale. Ce poate face robotul Producătorii susțin că modelul este capabil să: danseze și să execute mișcări complexe; desfășoare activități industriale; comunice și să interacționeze social; răspundă la comenzi prin sisteme avansate de inteligență artificială. Astfel de abilități îl plasează într-o categorie tot mai competitivă, în care roboții umanoizi sunt testați atât pentru uz casnic, cât și pentru industrie, în contextul deficitului de forță de muncă și al automatizării accelerate. Cât costă și când ajunge în Europa Varianta intermediară a modelului va avea un preț de aproximativ 45.000 de dolari, echivalentul a peste 40.000 de euro la cursul actual. Intrarea pe piața europeană este anunțată „în curând”, fără o dată exactă, însă interesul pentru astfel de tehnologii este în creștere în 2026 , pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale. În ultimii ani, roboții umanoizi au devenit o prezență constantă la marile târguri de tehnologie, iar companiile mizează pe integrarea lor treptată în fabrici, spații comerciale și, eventual, în locuințe. Rămâne de văzut dacă prețul și utilitatea practică vor convinge piața europeană să adopte rapid acest nou val de automatizare. [...]
Burger King introduce un asistent cu inteligență artificială care verifică dacă angajații spun „te rog” și „mulțumesc” clienților , potrivit The Verge . Sistemul, denumit „Patty”, va fi integrat direct în căștile folosite de angajați și face parte dintr-o platformă mai amplă numită BK Assistant . Compania anunță că noul chatbot, dezvoltat cu tehnologie OpenAI, va analiza conversațiile din restaurante, în special din zona drive-thru, pentru a evalua nivelul de „amabilitate”. Inteligența artificială a fost antrenată să recunoască expresii precum „bine ați venit la Burger King”, „te rog” și „mulțumesc”. Managerii vor putea solicita rapoarte privind performanța echipei la capitolul interacțiune cu clienții. Oficialii companiei susțin că instrumentul are rol de „coaching”, nu de sancționare, iar sistemul este în continuă ajustare pentru a interpreta inclusiv tonul conversațiilor. Ce mai face asistentul „Patty” Pe lângă monitorizarea limbajului, platforma BK Assistant: oferă instrucțiuni despre prepararea produselor; răspunde la întrebări despre rețete și cantități; furnizează indicații pentru curățarea echipamentelor; semnalează defecțiuni tehnice; actualizează automat meniurile digitale dacă un produs nu mai este în stoc. Fiind conectat la sistemul de vânzare din cloud, asistentul poate elimina un produs indisponibil din toate punctele de comandă în aproximativ 15 minute – de la kioscuri până la meniurile digitale din drive-thru. Deși alte lanțuri de restaurante au testat comenzi automate prin inteligență artificială, Burger King nu anunță, deocamdată, extinderea pe scară largă a comenzilor complet automatizate. Accentul este pus pe optimizarea operațiunilor interne și standardizarea interacțiunii cu clienții. [...]
Instrumentele de inteligență artificială din China sunt acuzate că facilitează deepfake-uri pornografice fără consimțământ , într-un fenomen descris drept „umilire publică digitală” la adresa femeilor, relatează South China Morning Post . Criticile vizează în special chatbotul Doubao, deținut de gigantul tehnologic ByteDance, care ar fi fost folosit pentru a genera imagini sexualizate false ale unor femei reale. Semnalul de alarmă a fost tras de Free Nora, un colectiv feminist independent din China, care susține că numeroși utilizatori exploatează capacitățile de generare vizuală ale inteligenței artificiale pentru a crea imagini pornografice fără acordul persoanelor vizate. Grupul descrie fenomenul ca pe o campanie amplă de „umilire publică digitală” desfășurată în mediul online, în care chipurile femeilor sunt preluate, modificate și transformate în conținut degradant. Doubao este, potrivit datelor publicate de compania QuestMobile, cel mai utilizat chatbot din China, cu aproximativ 155 de milioane de utilizatori activi săptămânal la finalul lunii decembrie 2025, comparativ cu 81,6 milioane pentru platforma DeepSeek. ByteDance nu a oferit un punct de vedere oficial, precizează publicația. Free Nora avertizează că, deși deepfake-urile reprezintă o problemă globală și mai multe state încearcă să reglementeze domeniul, cadrul normativ din China rămâne insuficient pentru a preveni abuzurile. Organizația susține că platformele de inteligență artificială au „sacrificat dreptul femeilor la siguranță” în favoarea dezvoltării accelerate a tehnologiei. Cazul readuce în discuție riscurile asociate democratizării instrumentelor de generare a imaginilor prin inteligență artificială și dificultatea autorităților de a ține pasul cu utilizările abuzive ale acestor tehnologii, într-un context în care reputația și viața privată pot fi afectate rapid și greu reversibil. [...]
