Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Cursor mută supravegherea dezvoltării software cu agenți AI pe iPhone, un pas care poate schimba modul de lucru al echipelor și poate accelera tranziția de la „scris cod” la „validat decizii”. Potrivit The Next Web, compania a lansat o aplicație iOS care permite dezvoltatorilor să pornească și să gestioneze agenți de codare direct de pe telefon, prin conectarea la versiunea desktop a Cursor.
Aplicația mobilă permite inițierea unor sesiuni noi, revizuirea rezultatelor generate de agenți și interacțiunea cu agenți aflați deja în execuție, atunci când utilizatorul nu este la computer. Mesajul implicit este operațional: dezvoltarea asistată de AI nu mai depinde de un mediu complet de lucru pe desktop, ci poate fi coordonată „din mers”, prin verificări și aprobări rapide.
Cursor își continuă astfel pivotarea către agenți mai autonomi, începută odată cu a doua lansare majoră a platformei, în octombrie 2025. Atunci au fost introduși agenți capabili să lucreze pe baze de cod fără supraveghere constantă, pentru sarcini precum scrierea de teste, repararea de erori și refactorizarea codului în mai multe fișiere. Aplicația iOS duce această autonomie mai departe, pentru că mută controlul și monitorizarea în afara biroului.
În acest model, rolul dezvoltatorului se mută către:
Boris Cherny, șeful Claude Code la Anthropic, descrie tendința printr-o formulare directă:
„Cea mai mare parte din programarea mea acum este pe telefon.”
În același timp, Cursor nu este singura platformă care împinge interfețe mobile pentru instrumente de programare asistată de AI: Anthropic și OpenAI au deja interfețe mobile, însă, potrivit articolului, nu au ajuns la aceeași profunzime a fluxului bazat pe agenți direct pe telefon.
Lansarea vine pe fondul accelerării traiectoriei corporative a Cursor (dezvoltat de Anysphere). Publicația notează că firma a atras 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) la o evaluare de 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 miliarde lei) în aprilie și că SpaceX a structurat un potențial acord de achiziție de 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei). Cursor ar avea peste un milion de clienți plătitori și susține că 70% dintre companiile din Fortune 1.000 îi sunt clienți.
Din perspectivă operațională, pariul Cursor este că agenții pot rula autonom perioade mai lungi, iar oamenii intervin periodic pentru revizuiri și aprobări. Aplicația iOS este construită exact pentru acest tip de utilizare: verificări rapide, aprobări și ajustări, nu dezvoltare completă pe mobil.
În paralel, articolul leagă această evoluție de „vibe coding”, tendință care ar fi dus la o creștere de 84% a trimiterilor de aplicații în App Store și la măsuri de control din partea Apple asupra aplicațiilor generate cu AI. Cursor, prin controlul agenților de pe telefon, împinge mai departe ideea că proiecte complexe pot fi coordonate de pe un dispozitiv de buzunar.
Recomandate
HP își extinde utilizarea OpenAI Frontier de la proiecte-pilot la implementare la scară de companie , mizând pe o platformă unificată de guvernanță și evaluare a agenților AI, potrivit OpenAI . Miza operațională este trecerea de la experimente punctuale la fluxuri de lucru zilnice, cu controale clare privind accesul, contextul folosit de sisteme și modul în care sunt măsurate rezultatele. HP spune că își va „scala” activarea parteneriatului strategic OpenAI Frontier după o serie de proiecte-pilot considerate reușite în mai multe arii. Parteneriatul vizează extinderea folosirii capabilităților AI pentru îmbunătățirea experiențelor orientate către clienți și accelerarea transformării operațiunilor interne, de la productivitatea angajaților și dezvoltare software până la raportare și analiză pe baza telemetriei (date tehnice colectate de la dispozitive și sisteme). Ce a rezultat din proiectele-pilot: câștiguri de timp în dezvoltare și securitate Testarea OpenAI Frontier a început în februarie 2026, iar HP indică rezultate timpurii în activități de inginerie și securitate: un inginer a folosit modele OpenAI pentru a parcurge 122 de cereri de modificare a codului („pull requests”) în 43 de proiecte, în câteva săptămâni; o echipă de securitate a remediat mai multe erori software într-o singură zi, activitate pe care o estima altfel la până la o lună; în zona de securitate, HP menționează o estimare orientativă de aproximativ 82 de ore pe săptămână capacitate „deblocată” la nivelul echipei, prin accelerarea analizei și a remedierilor. Un inginer HP descrie trecerea către utilizare curentă, nu doar experimentală: „A fost un instrument uimitor și îl folosesc zilnic.” De ce Frontier contează în faza de extindere: guvernanță, context și evaluare Pe măsură ce HP trece de la proiecte-pilot la un portofoliu mai larg de agenți și fluxuri AI construite pe instrumente OpenAI, Frontier este prezentat ca o platformă unificată care ajută compania să înțeleagă „ce rulează”, ce context poate folosi fiecare sistem, cum sunt guvernate acțiunile și cum sunt evaluate rezultatele. În termeni practici, HP pune accent pe faptul că, într-o organizație mare și distribuită, agenții AI au nevoie de reguli și limite: ce surse de date sunt de încredere, la ce instrumente au acces, ce acțiuni le sunt permise și cum sunt monitorizate în timp. Unde vrea HP să aplice agenți AI: parteneri, suport, dispozitive și securitate OpenAI descrie câteva direcții de lucru în care „stratul” Frontier începe să fie folosit ca element de conectare între sisteme și procese: fluxuri de lucru pentru prețuri, parteneri, magazin și suport clienți: HP subliniază că peste 80% din business trece prin parteneri și că peste 100.000 de parteneri folosesc global Partner Portal; obiectivul este o zonă mai coerentă de autoservire în magazin, parteneri, chat și voce, cu răspunsuri mai rapide și rezolvarea mai eficientă a solicitărilor; Workforce Experience Platform (WXP) și context de dispozitiv: HP explorează folosirea telemetriei și a cunoștințelor de suport pentru a investiga mai rapid probleme precum blocări, Wi‑Fi sau aplicații care nu răspund, cu perspectiva unei remedieri „ancorate” în date (adică bazate pe context verificabil); cyber/securitate: pe lângă accelerarea analizei și a remedierilor, Frontier este poziționat ca mecanism de control (permisiuni, evaluare, implementare) pentru a scala utilizarea fără a pierde trasabilitatea și revizuirea umană; ChatGPT și Codex: ChatGPT este folosit pentru activități de cunoaștere (cercetare, analiză, idei, automatizare de fluxuri), iar Codex pentru modernizare, planificare, „schelet” de interfață și sarcini paralele de livrare software. În ansamblu, HP își propune să transforme utilizarea AI într-un „model operațional” guvernat, în care accesul, contextul, implementarea și evaluarea sunt standardizate pe măsură ce soluțiile trec din faza de dovadă de concept în producție. Pentru piață, semnalul relevant este că HP tratează agenții AI ca infrastructură internă, nu ca instrumente izolate, cu accent pe control și reutilizare la nivel de companie. [...]
Google încearcă să mute dezbaterea despre regulile UE din zona concurenței în cea a securității datelor , avertizând că obligația de a deschide Android către alți asistenți AI și de a partaja date de căutare „anonimizate” ar putea crește riscurile de fraudă și reidentificare a utilizatorilor, potrivit Ars Technica . Miza este una de reglementare: Comisia Europeană pregătește pentru luna viitoare un set de măsuri care ar putea forța Google să „joace mai corect” cu rivalii din UE. Compania susține însă că, în forma discutată acum, schimbările ar crea breșe operaționale și de confidențialitate, chiar dacă obiectivul declarat al UE este reducerea poziției dominante a Google. Ce ar putea cere UE: acces AI pe Android și partajare de date din căutări Heather Adkins, vicepreședinte Google pentru inginerie de securitate, a declarat pentru Wired (citată de Ars Technica) că propunerile UE au două componente: Android : Gemini ar urma să nu mai fie singurul serviciu AI integrat, iar utilizatorii ar putea integra și alte modele AI cu acces de tip „la nivel de sistem”, similar cu cel de care beneficiază Gemini. Căutare : Google ar urma să partajeze cu alte companii date de căutare „anonimizate” , într-un format apropiat de cel folosit intern, inclusiv conținutul căutărilor, poziționări în rezultate și rate de click. Adkins a susținut că, dacă măsurile ar fi implementate „așa cum sunt descrise azi”, în câteva săptămâni s-ar putea vedea „o creștere semnificativă a fraudei în UE”. Riscul operațional invocat pe Android: „asistenți” malițioși cu acces extins Google argumentează că statutul special al lui Gemini pe Android îi oferă acces la fișierele utilizatorului, conținutul de pe ecran și interacțiuni vocale îmbunătățite . În logica companiei, extinderea acestui tip de acces către alți furnizori ar putea fi exploatată de actori rău intenționați, prin instalarea unor servicii AI malițioase capabile să fure date sau să manipuleze experiența de utilizare. Articolul notează că Adkins nu intră în detalii tehnice despre mecanismele de atac, dar sugerează că problema ar fi „suprafața” mai mare de risc odată cu apariția mai multor servicii cu privilegii similare. „Anonimizarea e grea”: disputa pe datele de căutare și reidentificare Partea cea mai sensibilă este partajarea de date de căutare. Conform proiectului de propunere citat, Google ar trebui să ofere competitorilor un set de date „anonimizate” cu granularitate ridicată, la un nivel care „nu a mai fost furnizat” până acum. Adkins a spus pentru Wired: „Anonimizarea este grea și trebuie să ai experții tehnici potriviți la masă ca să găsești soluțiile.” Google invocă și faptul că, odată cu disponibilitatea pe scară largă a modelelor AI puternice, de-anonimizarea (reidentificarea) seturilor mari de date ar fi mai ușoară. În plus, compania susține că echipele sale interne ar fi reușit să lege date de căutare „anonime” de utilizatori individuali în doar două ore , folosind așa-numitele „atacuri de corelare” (linkage attacks), adică tehnici care combină indicii din mai multe surse pentru a identifica persoane. Un alt argument prezentat este riscul de securitate la nivel de ecosistem: dacă datele ajung la firme mai mici, acestea ar putea deveni ținte mai ușoare pentru atacatori. Context: DMA și calendarul deciziei Demersul UE se desfășoară în cadrul Digital Markets Act (DMA) , care desemnează companii precum Google, Meta sau Amazon drept „gatekeeperi” (platforme cu rol de control asupra accesului la piețe digitale) și le impune obligații suplimentare. Potrivit articolului, perioada de comentarii s-a încheiat pe 1 mai , iar Comisia Europeană lucrează la modul de aplicare. O decizie finală este așteptată pe 27 iulie , iar aceasta ar urma să fie obligatorie din punct de vedere legal pentru Google, în calitatea sa de gatekeeper. Până atunci, detaliile despre accesul AI pe Android și despre nivelul de anonimizare cerut pentru datele de căutare rămân „în aer”. [...]
Coreea de Sud pune pe masă investiții de peste 576 mld. dolari (aprox. 2.650 mld. lei) pentru a-și crește rapid capacitatea de producție de cipuri și infrastructura pentru inteligență artificială , într-un plan multianual care mută o parte importantă a expansiunii în afara zonei metropolitane a Seulului, potrivit HotNews . Miza economică și operațională este dublă: pe de o parte, Coreea de Sud încearcă să răspundă cererii în creștere pentru semiconductori folosiți în sisteme avansate de IA; pe de altă parte, administrația președintelui Lee Jae Myung vrea să folosească investițiile ca instrument de reducere a disparităților regionale și de stimulare a economiilor din afara Seulului. Unde se duc banii: fabrici noi și clustere industriale În centrul planului sunt Samsung Electronics și SK Hynix, cei mai mari doi producători de cipuri din țară, care ar urma să investească împreună cu furnizorii 800 de trilioane de won (517,87 miliarde de dolari) pentru a construi câte două noi fabrici de cipuri fiecare în regiunea de sud-vest a Coreei de Sud. Pe lângă investițiile companiilor, președintele a indicat și contribuții locale și proiecte conexe: orașul Gwangju și provincia Jeolla de Sud: investiții între 5 și 20 de trilioane de won în proiecte legate de această extindere; un cluster de „ambalare” a cipurilor (etapa de împachetare și integrare a cipurilor înainte de utilizare): 81 de trilioane de won, în zona Chungcheong, lângă Seul. Lee a argumentat că sud-vestul țării poate susține clustere majore de producție, invocând resurse energetice „abundente și insuficient utilizate”. De ce accelerează Seulul: limitele actualelor centre de producție Președintele sud-coreean a spus că, pentru a ține pasul cu cererea, guvernul vrea să fie finalizate „cât mai repede” centrele de producție deja aflate în construcție, dar și să fie asigurată din timp o „capacitate de producție copleșitoare” prin investiții noi, inclusiv în sud-vest. Motivul invocat: locațiile de producție existente, concentrate în jurul orașelor Yongin și Pyeongtaek, „și-au atins deja limitele”. La eveniment au participat și reprezentanți ai altor companii, între care LG Electronics, HD Hyundai Robotics, Korea Electric Power Corp și Korea Water Resources Corp. Legătura directă cu inteligența artificială: HBM și DRAM Planul vine într-un moment în care cipurile de memorie cu lățime mare de bandă (HBM) produse de Samsung și SK Hynix au devenit esențiale în competiția globală pentru construirea de sisteme avansate de IA. HBM este realizată prin suprapunerea mai multor straturi de DRAM (un tip de memorie folosit pe scară largă în electronice precum laptopuri și smartphone-uri). Ministrul sud-coreean al industriei, Kim Jung-kwan, a declarat că țara își propune să își dubleze producția de DRAM în termen de cinci ani, prin accelerarea construcției de fabrici în zona metropolitană a Seulului până la mijlocul anilor 2030. [...]
Samsung spune că nu mai face față cererii de cipuri pentru AI și ia în calcul o nouă investiție în capacități de ambalare avansată în Coreea de Sud , pe fondul exploziei comenzilor pentru componente folosite în infrastructura de inteligență artificială, potrivit IT Home . Președintele Samsung Electronics, Lee Jae-yong, a declarat că actuala capacitate de producție a companiei „nu mai este suficientă” pentru a acoperi cererea pieței de cipuri legate de AI. În acest context, grupul analizează construirea unei noi baze de investiții la Gwangju , în Coreea de Sud, unde ar urma să fie dezvoltată o fabrică de ambalare avansată a semiconductorilor (etapa de „împachetare” și interconectare a cipurilor, critică pentru performanță și randament în aplicațiile AI). De ce contează: blocajul nu mai e doar la proiectare, ci la capacitatea industrială Mesajul transmis de conducerea Samsung indică o presiune directă pe lanțul de producție, într-un moment în care cererea pentru cipuri dedicate AI continuă să crească. Pentru piață, o extindere în ambalare avansată poate deveni un element-cheie: chiar și atunci când există design și wafer-e (plachete de siliciu), limitările din ambalare pot întârzia livrările către clienți. În paralel, compania își extinde investițiile în zona HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită intens în acceleratoarele AI), cu obiectivul declarat de a contesta poziția de lider a SK Hynix pe această piață. Portofoliu de investiții în mai multe orașe: roboți, biofarmaceutice, baterii, substraturi Pe lângă proiectul analizat la Gwangju, Samsung are în vedere și alte direcții de investiții în Coreea de Sud, conform aceleiași surse: la Gumi: investiții în robotică; la Incheon: investiții în biofarmaceutice; la Ulsan: investiții în baterii (afacerea este „luată în calcul”, potrivit articolului); la Busan: investiții în substraturi pentru semiconductori (materiale-suport esențiale pentru ambalare și integrare). Context comercial: clienți mari din AI și mostre pentru HBM de nouă generație Samsung are deja în portofoliu clienți majori din zona AI, inclusiv Nvidia, AMD și Google, notează publicația. În luna mai, compania a anunțat că a început să ofere clienților mostre ale celei mai noi memorii HBM4E cu 12 straturi, semnalând accelerarea competiției pentru generația următoare de memorie destinată sistemelor AI. Articolul nu oferă un calendar de implementare sau o valoare a investițiilor, iar planurile sunt prezentate ca intenții și evaluări în curs. [...]
Austria cere UE să atragă în Europa infrastructura Anthropic , pe fondul restricțiilor impuse de SUA la modelele sale de vârf , potrivit Biziday . Miza este una de suveranitate tehnologică: accesul la modele avansate de inteligență artificială și reducerea dependenței de companiile americane, într-un moment în care Washingtonul a limitat utilizarea unor modele pentru utilizatorii străini. Propunerea a fost formulată de secretarul de stat austriac pentru digitalizare, Alexander Proell, într-o scrisoare către comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, document publicat ulterior de guvernul Austriei. Proell cere ca UE să analizeze posibilitatea transferării în Europa a infrastructurii companiei americane Anthropic și sugerează că legislația europeană ar putea fi adaptată pentru a face atractivă o astfel de mutare. „Întrebarea este dacă noi, europenii, suntem pregătiți să fim arhitecții viitorului nostru tehnologic sau dacă dorim să rămânem simpli administratori ai deciziilor luate în altă parte.” De ce contează: accesul la modele avansate a devenit o problemă de securitate și competitivitate Inițiativa vine la aproximativ două săptămâni după ce guvernul SUA a cerut Anthropic să suspende accesul cetățenilor străini la cele mai noi modele ale sale, invocând motive de securitate națională. Compania a transmis atunci că nu a primit „dovezi concrete” privind riscul invocat și a decis să oprească temporar accesul tuturor utilizatorilor la modelele Fable 5 și Mythos 5, până la clarificarea situației. În acest context, Austria încearcă să poziționeze UE ca alternativă pentru dezvoltarea și operarea unor capacități critice de inteligență artificială, argumentând că Europa poate oferi: siguranță juridică; acces la piață; capital; un set de valori „compatibil” cu cele ale companiei. Anthropic nu a răspuns solicitării de a comenta inițiativa Austriei. Context: UE își accelerează agenda de reducere a dependenței de tehnologia americană Comisia Europeană a prezentat recent un pachet de măsuri pentru sprijinirea industriilor europene de cloud, inteligență artificială și semiconductori, cu obiectivul explicit de a reduce dependența de marile companii americane din tehnologie. Demersul are loc pe fondul criticilor venite din partea guvernului SUA față de reglementările europene aplicate sectorului tech, notează Reuters (citată de Biziday). [...]
Suno își extinde modelul de business dincolo de „generator de piese” și își securizează accesul la conținut printr-un program pentru artiști independenți care vine cu clauze contractuale restrictive , potrivit The Verge . Compania a lansat Spark , un „incubator” care promite finanțare, mentorat și sprijin de marketing, dar cere în schimb drepturi largi asupra pieselor și limitează posibilitatea participanților de a critica public platforma. Programul este prezentat ca o încercare de a face din Suno mai mult decât un instrument de generare de muzică cu inteligență artificială, cu ambiția de a deveni și o destinație de streaming și un canal de lansare pentru artiști noi. Cine poate aplica și ce primește Conform publicației, pot aplica artiști care îndeplinesc simultan câteva condiții de bază: să fie cântăreți, compozitori sau producători fără contract (unsigned) și să lanseze muzică sub propriul nume. În schimb, Spark oferă: granturi (finanțare nerambursabilă), mentorat, suport de marketing. The Verge nu detaliază valoarea granturilor sau numărul de participanți. Condițiile care schimbă raportul de putere Elementul central al criticilor ține de termenii și condițiile programului, discutați inclusiv pe subreddit-ul Suno, notează publicația. Printre obligațiile menționate: participanții trebuie să își facă piesele disponibile pe Suno pentru remixare; licența acordată Suno este descrisă ca fiind largă și include posibilitatea de a crea „opere derivate” (adică versiuni noi bazate pe materialul original); participanții renunță la dreptul la proces cu juriu și la dreptul de a participa la un proces colectiv (class action); Suno primește o formă de exclusivitate limitată asupra materialului. În context, The Verge amintește că Suno se confruntă deja cu un proces colectiv propus (proposed class action lawsuit) inițiat de un grup de artiști independenți. „Good Vibes Only”: confidențialitate și clauză de ne-denigrare Cea mai sensibilă prevedere descrisă de publicație este o clauză de confidențialitate și ne-denigrare („Good Vibes Only”), care îi obligă pe participanți să promoveze Suno și oferă companiei dreptul de a cere editarea sau eliminarea unor postări. „[Participantul] nu va face în niciun moment declarații sau reprezentări, direct sau indirect, oral sau în scris, care să prezinte Suno, personalul Suno și/sau orice produse sau servicii Suno într-o lumină negativă.” Potrivit articolului, încălcarea acestei clauze poate duce la eliminarea din program. De ce contează pentru piață Din perspectivă operațională, Spark arată cum o platformă de muzică generată cu inteligență artificială încearcă să-și asigure un flux de conținut și drepturi de utilizare prin stimulente (granturi și promovare), dar și prin contracte care reduc opțiunile legale și libertatea de exprimare a artiștilor participanți. În lipsa unor detalii despre dimensiunea programului, rămâne de urmărit dacă modelul va atrage suficienți artiști sau va amplifica tensiunile deja existente în jurul drepturilor și utilizării muzicii în sisteme de inteligență artificială. [...]
