Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Coreea de Sud a devenit a doua cea mai mare piață de venituri pentru Google Gemini, potrivit The Korea Times, pe baza datelor firmei de analiză digitală Sensor Tower. Coreea a generat 11,4% din veniturile cumulative globale ale Gemini pe App Store (Apple), aproximativ 21 de milioane de dolari, fiind depășită doar de SUA (23,7%).
Deși Coreea s-a situat abia pe locul 17 la numărul de descărcări, venitul pe descărcare a fost cel mai ridicat dintre piețele majore, ceea ce indică o capacitate peste medie de monetizare prin abonamente plătite. Tendința s-a accelerat după lansarea Gemini 3 în noiembrie 2025, versiune care a îmbunătățit raționamentul, înțelegerea multimodală (capacitatea de a lucra cu mai multe tipuri de conținut, precum text și imagini) și utilizarea generală, reducând nevoia de instrucțiuni complicate din partea utilizatorilor.
În acest context, competiția cu ChatGPT se vede mai clar în indicatorii de utilizare zilnică. În piața aplicațiilor de inteligență artificială generativă din Coreea, ChatGPT rămâne lider la utilizatori activi zilnic (DAU), iar Gemini este pe locul al doilea. Între 1 ianuarie 2025 și 15 ianuarie 2026, media DAU pentru ChatGPT a fost de aproximativ șapte ori mai mare decât pentru Gemini, însă după lansarea Gemini 3 diferența s-a redus la circa patru ori, semn că produsul Google câștigă teren mai repede decât înainte.
Datele Sensor Tower despre suprapunerea audiențelor sugerează și o schimbare de comportament în rândul utilizatorilor, pe măsură ce rivalitatea se intensifică. Proporția utilizatorilor ChatGPT care foloseau și Gemini a urcat de la 23,2% înainte de Gemini 3 la 40,8% după lansare, ceea ce indică o creștere a testării sau a utilizării în paralel.
În sens invers, ponderea utilizatorilor Gemini care folosesc și ChatGPT a crescut mai moderat, de la 57,5% la 63%, semnalând că, deși Gemini își extinde baza, ChatGPT rămâne un reper central pentru o parte importantă dintre utilizatori.
Recomandate
Guvernul Suediei restricționează accesul la ChatGPT și Claude pe calculatoarele de serviciu , iar angajații din aparatul guvernamental sunt direcționați către Microsoft Copilot, într-o decizie motivată de riscuri de securitate informațională și lipsa unor contracte formale, potrivit Notebookcheck . Măsura intră în vigoare din 26 octombrie și vizează „ Government Offices ”, structură care include Cancelaria prim-ministrului și ministerele. Decizia are un impact operațional direct: versiunile din browser ale ChatGPT și Claude nu vor mai fi accesibile de pe computerele personalului, în timp ce Copilot rămâne disponibil ca alternativă aprobată intern. De ce sunt blocate ChatGPT și Claude, dar rămâne Copilot Motivul invocat este securitatea informațiilor. Conform publicației, Mikael Wettercrantz, director de digitalizare în cadrul Government Offices, a transmis pe intranetul instituției că folosirea serviciilor de inteligență artificială fără un acord formal poate afecta securitatea informațională și că au existat „mai multe exemple de utilizare problematică” a serviciilor deschise. Diferența cheie, în logica instituției, nu este modelul de inteligență artificială în sine, ci cadrul contractual și controlul asupra setărilor: Government Offices spune că a evaluat Copilot și i-a întărit securitatea, iar ceea ce îl separă este existența unui contract și posibilitatea de a controla configurările. Totodată, angajații ar putea accesa în continuare modele OpenAI și Anthropic prin Intric, o platformă internă, potrivit SVT (citată de Notebookcheck). Ce rămâne neclar: modelele Anthropic din Copilot Government Offices nu a precizat dacă modelele Anthropic (pe care Microsoft le oferă și prin Copilot) sunt activate. Notebookcheck notează că, în Uniunea Europeană, aceste modele sunt dezactivate implicit în Copilot și trebuie pornite de administratori. Tendință mai largă în sectorul public: restricții similare în Suedia și în UE Government Offices nu este prima autoritate suedeză care limitează chatbot-urile. Potrivit SVT, Agenția Fiscală a Suediei și National Board of Institutional Care (care gestionează centre pentru tineri și facilități de tratament pentru dependențe) au deja blocaje similare, iar Enforcement Authority își pregătește propria decizie. În paralel, un audit intern la Transport Administration a identificat „în jur de 10” servicii de inteligență artificială utilizate pe scară largă și în mod riscant, conform Decrypt (menționat de Notebookcheck). În afara Suediei, Parlamentul European a dezactivat în februarie funcțiile de inteligență artificială pe dispozitivele de lucru, invocând imposibilitatea de a garanta securitatea datelor. De ce contează și pentru utilizatorii obișnuiți Argumentația autorităților are relevanță și pentru utilizarea personală: cu un cont standard, solicitările (prompturile) sunt procesate pe serverele furnizorului, în condițiile obișnuite ale serviciului. În schimb, un contract de tip business poate stabili elemente precum durata de stocare a datelor, locul procesării și dacă datele pot fi folosite la antrenarea modelelor. Notebookcheck mai notează că, pentru conturile de consumatori la ChatGPT și Claude, setările de confidențialitate decid dacă datele pot fi folosite pentru antrenare și menționează un studiu recent care a constatat că datele de chat de la nouă chatbot-uri au ajuns la sisteme de urmărire pentru publicitate (ad trackers). [...]
Sam Altman admite că OpenAI nu explică suficient de bine de ce „merită” riscurile AI , într-o discuție care scoate în evidență o problemă de guvernanță și responsabilitate publică pentru companiile din domeniu, potrivit Gizmodo . CEO-ul OpenAI a vorbit despre ritmul accelerat al dezvoltării inteligenței artificiale într-o apariție pe podcastul „Cheeky Pint”, găzduit de John Collison (cofondator Stripe). În contextul discuției, Altman a descris atât entuziasmul, cât și disconfortul pe care i l-a provocat capacitatea unor modele interne de a rezolva probleme tehnice dificile, cu efecte directe asupra carierelor unor specialiști. „Hold My Beer”, un indiciu despre cultura internă și miza tehnologică Altman a spus că unul dintre modelele folosite intern de OpenAI pentru a ataca probleme „deosebit de dificile” era cunoscut între angajați drept „Model Name-Hold My Beer”. El a relatat că modelul „dobora” pe rând unele dintre cele mai grele probleme de cercetare la care oameni lucraseră ani întregi. „Am avut această experiență colectivă: cele mai grele probleme de cercetare din cariera academică a oamenilor; modelul le doborâa una după alta.” (Sam Altman) Altman a adăugat că printre aceste probleme s-ar fi aflat și „multe dintre cele pe care le-am publicat”, referire care ar putea viza rezultatele făcute publice de OpenAI în zona matematicii. Publicația notează că OpenAI nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare. Context: tensiuni în matematică după publicarea unor rezultate asistate de AI Gizmodo plasează declarațiile în contextul reacțiilor din comunitatea matematică, după ce OpenAI a publicat „controversat” o soluție asistată de AI pentru problema Navier–Stokes, iar unii matematicieni au acuzat compania de plagiat. Ulterior, OpenAI ar fi publicat rezultate pentru „aproape 400” de probleme matematice vechi. În articol se avansează ideea că, pentru generațiile viitoare, seria de demonstrații din 2026 ar putea deveni un moment de cotitură pentru domeniu, comparabil cu impactul pe care l-a avut victoria lui Deep Blue asupra lui Garry Kasparov în șah. „Nu am făcut o treabă grozavă” în a justifica public costurile Dincolo de detaliul anecdotic al numelui intern, miza principală a discuției este recunoașterea explicită a unei dificultăți de comunicare și asumare a efectelor: Altman spune că OpenAI nu a explicat suficient de bine de ce consideră că dezavantajele potențiale ale tehnologiei sunt „worth it” (merită). „Nu cred că noi [OpenAI] am făcut o treabă grozavă în a le explica oamenilor de ce credem că toate dezavantajele potențiale ale acestei tehnologii merită.” (Sam Altman) În același registru, el a descris o stare amestecată — „excitat și fericit”, dar și cu „tristețe și melancolie” și senzația „că se termină ceva” — după ce a urmărit performanțele modelului intern. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă detalii tehnice despre modelul „Hold My Beer” (ce arhitectură are, ce capabilități exacte, ce nivel de autonomie) și nici nu confirmă explicit care rezultate publicate au fost obținute cu ajutorul lui. În lipsa unui răspuns de la OpenAI, legătura dintre modelul intern și setul de rezultate publicate rămâne, deocamdată, la nivel de sugestie din declarațiile lui Altman. [...]
Papa Leon al XIV-lea respinge ideea de „personalitate juridică” pentru AI, avertizând că ar putea dilua răspunderea legală a oamenilor – o poziție care, dacă prinde tracțiune în dezbaterea publică și politică, poate influența direct felul în care vor fi scrise regulile de responsabilitate pentru daune produse cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Futurism . Într-un fir amplu de mesaje publicat pe X (fostul Twitter), Papa a criticat apelurile pentru acordarea de drepturi modelelor de AI printr-un mecanism de „personalitate juridică” (concept prin care o entitate non-umană ar primi, în fața legii, un statut similar unei persoane). Argumentul central: o astfel de abordare ar putea muta responsabilitatea pentru abuzuri sau prejudicii „activate” de AI de la oamenii care construiesc și folosesc aceste sisteme către o entitate „fără chip”. „Mașinile sunt unelte, nu persoane.” Pontiful a susținut că viitorul inteligenței artificiale „nu este predeterminat” și că, fiind o tehnologie creată de oameni, depinde de alegerile făcute de societate, inclusiv de decizia de a-i respinge anumite utilizări. În aceeași serie de mesaje, el a cerut ca deciziile care afectează viața, libertatea și folosirea forței să rămână sub „supraveghere umană” efectivă și responsabilă și a reluat apelul ca AI să fie „dezarmată”, în contextul preocupărilor sale legate de arme autonome. De ce contează: miza este răspunderea, nu „drepturile” AI Poziția Papei se aliniază unor îngrijorări exprimate deja de avocați, activiști și legiuitori, notează publicația: acordarea de drepturi unor sisteme AI (de exemplu, drepturi echivalente libertății de exprimare) ar putea complica stabilirea vinovăției atunci când apar consecințe negative. Riscul invocat este apariția unor situații în care niciun om nu mai este identificat drept responsabil în mod clar pentru efectele acțiunilor luate „cu” sau „de” instrumente AI. Context: industria împinge în direcția „conștiinței” AI, Vaticanul rămâne prudent Materialul mai arată că, în pofida acestor rezerve, „mulți actori” din jurul industriei AI susțin că sistemele ar fi – sau ar putea deveni curând – conștiente, ceea ce ar justifica, în opinia lor, acordarea de drepturi. Ca exemplu, este menționat un articol din The New York Times (fără link în textul sursă), potrivit căruia reprezentanți ai Anthropic (dezvoltatorul Claude) ar fi discutat în această vară cu lideri religioși, încurajând clerul să ia în calcul posibilitatea ca modelele AI să fie conștiente. Potrivit Futurism, aceste discuții nu par să-i fi schimbat poziția Papei, care a cerut și crearea unor instituții internaționale „efective” pentru protejarea binelui comun global, prin standarde comune, supraveghere independentă și mecanisme de responsabilizare – astfel încât deciziile privind dezvoltarea și utilizarea AI să poată fi examinate, contestate și să existe remedii pentru eventualele prejudicii. [...]
Apple face un pas concret spre „Apple Intelligence” în China prin integrarea modelului Qianwen al Alibaba , iar primele funcții vor intra în testare beta pentru dezvoltatori iOS din 4 noiembrie, potrivit iTHome . Miza este una operațională și de conformitate: Apple încearcă să livreze capabilități de inteligență artificială pe piața chineză printr-un partener local, urmând ca extinderea pe alte platforme să depindă de obținerea aprobărilor necesare. Din informațiile publicate, Apple spune că primele funcții „Apple Intelligence” pentru China vor fi disponibile la testare odată cu cea mai recentă versiune iOS Developer Beta, începând cu 4 noiembrie, iar lansarea pentru utilizatorii din China este programată pentru decembrie, odată cu iOS 27.3. Suportul pentru alte platforme va veni „după obținerea aprobărilor necesare”, fără un calendar detaliat. Ce înseamnă integrarea Qianwen în iOS: acces din Siri și instrumente de productivitate Apple a anunțat un parteneriat cu Alibaba, prin care, în anumite experiențe, sistemul va apela la Qianwen (modelul de inteligență artificială al grupului). Concret, utilizatorii din China vor putea „chema” Qianwen direct din: Siri, instrumentele de scriere (rescriere, corectare, rezumare), „inteligența vizuală” (înțelegere de text și imagine). Accesul se va face prin autentificare în contul Qianwen sau prin opțiunea „Conectare cu Apple”, iar utilizarea este descrisă ca integrată la nivel de sistem, fără a fi nevoie de trecerea într-o aplicație separată. Funcțiile inițiale: traducere în timp real, rezumate și organizarea notificărilor Prima tranșă de funcții pentru utilizatorii din China este orientată spre scenarii „de bază” și frecvente, conform sursei. Printre ele: traducere în timp real integrată în Mesaje, apeluri FaceTime și aplicația Telefon; este menționat și suportul pentru conversații față în față cu AirPods 4 și AirPods Pro 2 (și modele ulterioare); instrumente de scriere pentru rescriere, corectare și rezumare; inteligență vizuală pentru recunoașterea obiectelor și locurilor cu ajutorul camerei iPhone; în aplicația Poze: instrument de eliminare a elementelor nedorite, căutare în limbaj natural și creare de „filme de amintiri” pe baza unei descrieri; în Mail și zona de notificări: „mailuri prioritare”, rezumate, răspunsuri inteligente, rezumate de notificări și „notificări prioritare”; în Notițe și pentru înregistrări de apel: transcriere cu generare automată de rezumat. Limitări: Apple spune că update-ul nu include „Siri AI” și alte funcții anunțate la WWDC 2026 iTHome notează că publicația atrage atenția asupra unei limitări: actualizarea descrisă nu include „Siri AI” și nici alte funcții „next-gen” anunțate de Apple la WWDC 2026. În același timp, în material sunt descrise și capabilități ale lui Siri (inclusiv posibilitatea de a apela la Qianwen pentru anumite cereri), ceea ce indică faptul că detaliile despre ce intră efectiv în pachetul inițial pot depinde de versiunea de software și de disponibilitatea regională. Pentru companii și dezvoltatori, calendarul de la începutul lui noiembrie (beta) și ținta din decembrie (lansare odată cu iOS 27.3) conturează momentul în care ecosistemul iOS din China ar putea începe să primească, în mod controlat, funcții de inteligență artificială integrate la nivel de sistem, cu extindere condiționată de aprobări. [...]
Sam Altman susține că memoria RAM din PC-urile utilizatorilor este o risipă globală , argumentând că o resursă „oricum limitată” ar trebui concentrată în centre de date, unde poate fi folosită mai intens, potrivit WinFuture . Într-o discuție cu canalul de YouTube Cheeky Pint, CEO-ul OpenAI a spus că, din perspectiva distribuirii la nivel mondial a DRAM (memorie RAM), este „destul de îngrozitor” ca fiecare utilizator să țină o parte din această capacitate în propriul computer, în condițiile în care ar fi utilizată „poate cinci la sută din timp”. În opinia sa, aceeași memorie ar avea randament mai bun dacă ar fi „maximal utilizată” în cloud (infrastructură de calcul la distanță, în centre de date). De ce contează: presiune pe piața de memorie și un argument pro-cloud Poziția lui Altman se leagă de contextul mai larg al competiției pentru resurse hardware folosite de inteligența artificială, într-un moment în care memoria este descrisă drept „rară”. Mesajul său susține, practic, o alocare a memoriei către centrele de date, nu către dispozitivele utilizatorilor, ceea ce favorizează modelul de consum al serviciilor AI din cloud. Altman a criticat și ideea că problema ar fi rezolvată prin modele open-source rulate local, menționând că există utilizatori care vor să ruleze modele AI pe propriile sisteme și ajung să creadă că „nu avem nevoie de toate lucrurile astea în centrele de date”. Limitările și contextul omise de această abordare WinFuture notează că perspectiva este una „foarte unilaterală”, mai ales venind de la șeful unuia dintre cei mai mari furnizori de AI. Articolul punctează și un aspect practic: chiar și cele mai ieftine sisteme client (laptopuri, thin clients, smartphone-uri și tablete) nu pot funcționa fără memorie RAM, indiferent dacă utilizatorul rulează sau nu modele AI local. În esență, declarațiile lui Altman mută discuția din zona tehnică în cea de alocare a resurselor: cine „merită” memoria limitată — utilizatorii finali, cu dispozitive personale, sau operatorii de centre de date, care pot crește gradul de utilizare prin consolidare în cloud. [...]
Declarațiile lui Sam Altman sugerează o miză economică directă: mutarea cât mai multor sarcini de inteligență artificială din PC-uri către centre de date, unde resursele pot fi folosite mai intens. Într-un interviu „la bere” acordat canalului de YouTube Cheeky Pint, citat de Tom's Hardware , CEO-ul OpenAI a spus că „inferința locală” (rularea modelelor AI direct pe dispozitivul utilizatorului) și, prin extensie, faptul că oamenii au memorie DRAM/RAM în calculatoarele de acasă este „destul de rău”. De ce contează: „utilizarea” memoriei devine argument pentru centralizare Altman își bazează poziția pe ideea de alocare globală a unei resurse limitate: memoria DRAM. Potrivit relatării, el a susținut că este ineficient ca „toată lumea” să aibă „o grămadă” din oferta limitată de DRAM în propriul computer, folosită doar o mică parte din timp. În această logică, centrele de date ar oferi o „utilizare mai bună” a resurselor, deoarece pot agrega cererea și pot menține hardware-ul ocupat mai mult timp decât un PC obișnuit. Contextul declarației și reacțiile Interviul a fost publicat de canalul de YouTube Cheeky Pint (link în materialul sursă), iar articolul notează contrastul dintre faptul că OpenAI operează centre de date „pline de memorie” și critica la adresa celor 32 GB RAM dintr-un desktop. Materialul include și reacții critice din zona de comentarii, însă acestea sunt opinii ale utilizatorilor, nu informații verificate despre piață sau despre gradul de utilizare al centrelor de date. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă date cantitative sau dovezi independente care să susțină procentele de utilizare invocate în discuție și nici nu detaliază un plan concret al OpenAI privind limitarea inferenței locale. În forma prezentată, mesajul rămâne în primul rând o poziționare publică pro-centralizare, cu implicații evidente pentru modelul de business al furnizorilor de AI în cloud (servicii rulate în centre de date, accesate prin internet). [...]
