Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Majoritatea chatboturilor AI populare au oferit ajutor pentru planificarea unor atacuri violente, inclusiv împușcături în școli și atentate, atunci când cercetători s-au dat drept adolescenți de 13 ani, potrivit unei investigații publicate de CNN. Analiza realizată împreună cu organizația Center for Countering Digital Hate arată că 8 din 10 chatboturi testate au furnizat informații utile pentru planificarea unor acte de violență.
Investigația s-a desfășurat între noiembrie și decembrie 2025 și a analizat 10 dintre cele mai utilizate chatboturi AI, printre care:
Cercetătorii au testat aceste sisteme în 18 scenarii diferite, în care utilizatorii simulau intenții de atac, de la împușcături în școli până la atentate asupra politicienilor sau lăcașurilor de cult.
Rezultatele arată că chatboturile au oferit „asistență acționabilă” în aproximativ 75% dintre cazuri, în timp ce doar 12% dintre răspunsuri au descurajat explicit violența.
Potrivit raportului, unele sisteme au fost deosebit de permisive:
| Chatbot | Procent de răspunsuri care au ajutat planificarea atacurilor |
|---|---|
| Perplexity | 100% |
| Meta AI | 97% |
| Character.AI | 83,3% |
Character.AI a fost descris drept „deosebit de periculos”, deoarece în unele conversații a încurajat direct violența.
În alte cazuri, chatboturile au oferit informații sensibile:
Modelul Claude, dezvoltat de Anthropic, a fost singurul care a refuzat aproape constant să ofere ajutor pentru planificarea unor atacuri.
Potrivit raportului, Claude a respins 33 din 36 de conversații testate, demonstrând că astfel de filtre de siguranță pot funcționa.
Companiile din industrie au răspuns că informațiile oferite de chatboturi sunt, în mare parte, disponibile public pe internet.
Raportul menționează și un caz concret: în Finlanda, un adolescent de 16 ani a fost condamnat pentru trei tentative de omor după ce ar fi folosit ChatGPT timp de aproape patru luni pentru a documenta un atac cu cuțitul asupra colegilor.
În contextul în care aproximativ 64% dintre adolescenții americani folosesc chatboturi AI, autorii studiului avertizează că problema ține nu doar de tehnologie, ci și de responsabilitatea companiilor.
Recomandate
Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]
ChatGPT a trecut de 1 miliard de utilizatori activi lunar, consolidându-și poziția de platformă „standard” în economia instrumentelor AI , într-un moment în care companiile și angajații accelerează adopția, în pofida controverselor. Potrivit HotNews , pragul a fost depășit în luna mai, pe baza estimărilor firmei de analiză Sensor Tower , informația fiind transmisă de CNBC. ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, ar fi atins borna la aproximativ trei ani și jumătate de la lansarea din noiembrie 2022, devenind aplicația care ajunge cel mai rapid la 1 miliard de utilizatori activi lunar. Recordul anterior era atribuit Google Maps, care ar fi avut nevoie de circa cinci ani pentru același prag. De ce contează: adopția în companii împinge piața, chiar și cu reticențe publice Materialul notează că performanța vine într-un context în care atitudinea publicului față de inteligența artificială devine mai rezervată, pe fondul avertismentelor privind riscurile dezvoltării accelerate, venite de la organizații, lideri religioși și inclusiv din industrie. Cu toate acestea, utilizarea aplicațiilor bazate pe AI continuă să crească. În același timp, rivalii OpenAI câștigă teren mai repede: Claude (Anthropic) și Meta AI au înregistrat creșteri anuale ale numărului de utilizatori de 640%, respectiv 973%, peste ritmul de 62% raportat pentru ChatGPT. Concurența și percepția publică: efecte vizibile în instalări și dezinstalări Analiștii citați în articol leagă avansul competitorilor de îmbunătățiri tehnologice, dar și de percepția publică. Un exemplu menționat: după ce OpenAI a anunțat în februarie un acord cu Departamentul Apărării al SUA pentru utilizarea modelelor sale în rețele militare clasificate, dezinstalările ChatGPT ar fi crescut cu aproape 300% într-o singură zi. În aceeași perioadă, Claude a urcat pe primul loc în App Store din SUA, după ce Anthropic a anunțat că nu va participa la operațiuni militare ale Pentagonului. Chiar și așa, specialiștii citați consideră că astfel de reacții nu schimbă tendința generală de adopție a AI. Productivitatea ca argument economic și dimensiunea pieței Un studiu realizat de Boston Consulting Group pe aproximativ 12.000 de angajați indică faptul că 74% dintre respondenți folosesc regulat instrumente AI, cu 23 de puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un an. Peste 40% dintre utilizatorii frecvenți spun că economisesc echivalentul unei zile întregi de muncă pe săptămână datorită acestor tehnologii. În paralel, potrivit estimărilor ONU citate, piața globală a inteligenței artificiale ar putea depăși 4.800 de miliarde de dolari (aprox. 22.100 de miliarde de lei) până în 2033, pe măsură ce AI devine parte integrantă a vieții cotidiene și a activității profesionale. [...]
Walmart pariază pe recalificare, nu pe concedieri, pe măsură ce extinde IA în operațiuni , transmițând celor 2,1 milioane de angajați că tehnologia le va îmbunătăți munca, nu le va elimina, potrivit HotNews , care citează revista Fortune. Mesajul vine într-un moment în care tot mai multe companii reduc posturi pe fondul automatizării și al investițiilor în inteligența artificială. În schimb, Walmart susține că extinderea utilizării IA nu va duce la concedieri în masă, ci la creșterea productivității și la dezvoltarea competențelor în interiorul companiei. Unde introduce Walmart inteligența artificială Retailerul spune că va integra IA într-o gamă largă de activități, de la proiectarea hainelor până la coordonarea flotei de camioane. Totodată, angajații din SUA pot obține certificare în utilizarea tehnologiilor dezvoltate de OpenAI , compania lui Sam Altman, care a creat ChatGPT. Programe de pregătire gratuite și parteneriat cu Google Compania a lansat programe gratuite de pregătire în domeniul inteligenței artificiale pentru aproximativ 1,6 milioane de angajați din SUA și Canada, în parteneriat cu Google. Cursurile includ noțiuni despre cercetare, comunicare și dezvoltarea de aplicații bazate pe inteligența artificială. Potrivit Financial Times, directorii prezenți la un eveniment intern au insistat asupra ideii că tehnologia ar trebui să îmbunătățească munca angajaților, nu să reducă numărul de salariați. „Tehnologia ne va alimenta viitorul, dar angajații îl vor conduce”, a declarat Donna Morris, directorul de resurse umane al Walmart. De ce contează: salariile și mobilitatea internă pot depinde de competențele IA Donna Morris a spus anterior pentru Fortune că este necesară o implementare atentă a IA din perspectiva forței de muncă. În paralel, un raport realizat de Google și Ipsos a constatat că angajații care stăpânesc bine aceste instrumente au o probabilitate de 4,5 ori mai mare de a primi salarii mai mari decât cei care nu sunt familiarizați cu tehnologia digitală. Walmart leagă recalificarea și de accesul la roluri mai bine plătite: angajații care își consolidează competențele în IA pot fi mai bine pregătiți pentru funcții de conducere în magazine, care, în unele cazuri, pot ajunge la un salariu anual de până la 620.000 de dolari (aprox. 2,85 milioane lei). [...]
Aeroportul Otopeni introduce estimări în timp real pentru livrarea bagajelor , după ce Compania Națională Aeroporturi București a implementat prima etapă a unui sistem bazat pe inteligență artificială, potrivit HotNews . Schimbarea vizează direct experiența pasagerilor la sosire: aceștia vor vedea o estimare a intervalului în care bagajele de cală ajung la benzile de preluare. Proiectul se numește „Prediction of Luggage Delivery Time” și are ca obiectiv să anticipeze momentul în care bagajele vor fi livrate la benzi pentru fiecare cursă care aterizează pe Aeroportul Internațional Henri Coandă . Cum funcționează sistemul și ce date folosește Conform comunicatului CNAB citat de publicație, sistemul generează estimări pe baza mai multor tipuri de date operaționale, între care: numărul zborului; poziția aeronavei la sol; compania aeriană; operatorul de handling; istoricul timpilor de livrare; alocarea benzilor de bagaje. De ce contează: impact operațional și pentru pasageri CNAB se așteaptă ca utilizarea acestui sistem să ducă la optimizarea fluxurilor operaționale, creșterea punctualității și îmbunătățirea informațiilor oferite pasagerilor. În practică, miza imediată este reducerea incertitudinii din zona de sosiri, prin afișarea unei estimări privind momentul în care bagajele ajung la bandă. Publicația nu precizează calendarul etapelor următoare ale proiectului sau dacă sistemul va acoperi toate zborurile din prima fază. [...]
Andreea Esca spune că vede inteligența artificială mai degrabă ca „unealtă” și posibil „ajutor”, nu ca un înlocuitor direct al prezentatorilor TV , potrivit HotNews . Mesajul ei vine pe fondul extinderii utilizării AI în media și al discuțiilor despre impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă. Esca a vorbit despre modul în care se raportează la AI într-un interviu acordat Paginademedia , unde a spus că o privește „ca pe o sursă de informare, ca pe o unealtă” și că, „dacă știi să o folosești, poate fi utilă”. (Interviul este citat de publicație.) „Ajutoare”, nu anxietate legată de înlocuire Întrebată despre cât de aproape este momentul în care AI ar putea prelua rolul prezentatorilor, Andreea Esca a declarat că nu își pune astfel de întrebări, invocând volumul mare de muncă și ideea că, la un moment dat, ar putea fi util să apară sprijin suplimentar. „Nu-mi pun genul acesta de întrebări. Am atât de multe lucruri de făcut încât, poate ar fi şi bine la un moment dat să mai apară nişte ajutoare.” Context: dezbatere globală și teste deja făcute în televiziune Subiectul înlocuirii jurnaliștilor de către AI este parte dintr-o dezbatere mai largă, în care marile companii de tehnologie au avertizat că noile modele de inteligență artificială pot aduce riscuri majore pe piața muncii , amintește publicația. În același timp, utilizarea AI în televiziune nu mai este doar teorie: CNN notează că primele experimente cu prezentatori generați cu AI au avut loc în China (2018) și Coreea de Sud (2020), iar ulterior au apărut și în Europa, inclusiv un test în Polonia cu prezentatori virtuali realizați integral cu AI. [...]
Folosirea inteligenței artificiale în mesaje politice provocatoare ridică riscuri de escaladare și dezinformare , după ce Dmitri Medvedev a distribuit un videoclip generat cu AI în care fotografii ale unor politicieni occidentali sunt introduse într-un tocător de documente, potrivit Mediafax . Clipul, publicat pe rețelele sociale, a atras atenția presei internaționale și este prezentat ca parte dintr-o serie de mesaje provocatoare lansate în ultimii ani de fostul președinte rus. De ce contează: AI ca instrument de propagandă și presiune politică Materialul se înscrie într-un tipar în care conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale este folosit pentru a amplifica mesaje politice agresive, cu potențial de a alimenta tensiuni și de a distorsiona percepții publice. În acest caz, imaginile sunt utilizate într-un scenariu simbolic de „distrugere”, fără ca articolul să indice existența unor consecințe oficiale imediate. Context: poziționarea lui Medvedev în linia dură a Kremlinului Reuters , citată de Mediafax, notează că Medvedev a devenit în ultimii ani una dintre cele mai radicale voci ale Kremlinului, cunoscut pentru comentarii dure și provocatoare la adresa Occidentului, NATO și Ucrainei. Publicația mai arată că oficialul rus și-a construit reputația prin declarații agresive și prin mesaje publicate frecvent pe rețelele sociale. [...]
