Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Investițiile accelerate în AI ar putea eroda puternic profitabilitatea ByteDance în 2025, pe fondul creșterii cheltuielilor din a doua parte a anului pentru dezvoltarea și susținerea operațiunilor de inteligență artificială, potrivit ITmedia.
Conform informațiilor citate de publicație din „科创板日报” (Star Market Daily), surse apropiate companiei susțin că profitul net al ByteDance în 2025 ar urma să scadă cu peste 70% față de anul anterior, iar marja netă să se reducă semnificativ. Contextul indicat este majorarea puternică a investițiilor în AI în trimestrele trei și patru ale anului.
În paralel, aceeași relatare indică o dinamică mai bună în afara Chinei: veniturile din piețele externe ar fi crescut cu aproape 50% în 2025, peste avansul de aproximativ 20% al veniturilor interne. Ponderea veniturilor externe în total ar fi urcat de la 25% în 2024 la peste 30%, un nou maxim istoric.
Motorul principal al creșterii externe ar fi fost comerțul electronic din ecosistemul TikTok. Sursele citate susțin că TikTok Shop a avut în 2025 o creștere anuală a GMV (valoarea brută a mărfurilor vândute) apropiată de 70%, ceea ce ar fi împins în sus contribuția operațiunilor internaționale la veniturile grupului.
Materialul mai menționează că ByteDance ar fi început prima răscumpărare pentru așa-numitele „豆包股” (acțiuni virtuale legate de proiectul Doubao), la un preț de 13,08 dolari pe acțiune (aprox. 59 lei). Prețul anterior de acordare ar fi fost de 10 dolari (aprox. 45 lei), ceea ce ar însemna o creștere de 30,8%.
Potrivit surselor, 13,08 dolari/acțiune ar reprezenta noua evaluare de referință, iar angajații care intră în companie după 1 martie 2026 și primesc stimulente în „Doubao stock” ar urma să aibă numărul de unități calculat la acest preț.
În trimestrul patru din 2025, ByteDance ar fi testat și un „plan de stimulare pe termen lung Doubao”, descris ca un mecanism de „acțiuni virtuale” pentru zona de modele mari (LLM), cu răscumpărare similară opțiunilor interne, pentru a atrage și reține pe termen lung talentul din AI.
Informațiile sugerează o schimbare de priorități financiare: chiar și cu o creștere rapidă a veniturilor externe, costurile asociate extinderii AI (dezvoltare, infrastructură și resurse) pot comprima sever profitabilitatea pe termen scurt.
ByteDance nu este citată în material ca oferind un comentariu oficial asupra acestor date.
Recomandate
Comisia Europeană a deschis licitația pentru până la șapte „gigafabrici” de inteligență artificială, dar finanțarea publică este încă în mare parte neasigurată , ceea ce pune sub semnul întrebării calendarul și capacitatea UE de a recupera rapid decalajul față de SUA și China, potrivit The Next Web . Inițiativa este prezentată ca un efort de circa 30 miliarde euro, construit pe un parteneriat public-privat: aproximativ 10 miliarde euro ar urma să vină de la Bruxelles și statele membre, iar restul de 20 miliarde euro de la investitori privați, pe ideea că banii publici pot „atrage” capitalul necesar proiectelor. Ce se cumpără, concret: putere de calcul la scară mare Fiecare „gigafabrică” ar urma să găzduiască cel puțin 100.000 de cipuri avansate pentru AI, ceea ce ar face-o de circa patru ori mai puternică decât cele mai mari centre de date care operează în prezent în UE. Împreună, cele până la șapte unități ar urma să dubleze (și chiar să depășească) capacitatea de calcul pentru AI a blocului comunitar. Comisia diferențiază aceste proiecte de rețeaua existentă de 19 „fabrici AI” mai mici, atașate supercomputerelor europene: noile amplasamente sunt gândite „cu un ordin de mărime” mai mari, pentru antrenarea modelelor de vârf (frontier models) pe care, în prezent, doar câteva laboratoare din SUA și China și le permit. Miza economică: UE încearcă să reducă dependența de „compute” închiriat Rațiunea proiectului este una competitivă: companiile europene ajung să închirieze putere de calcul (compute) de la furnizori americani de cloud, în timp ce SUA și China investesc masiv în infrastructură. Henna Virkkunen, responsabilă în Comisie pentru „suveranitatea tehnologică”, numește această scară de calcul „o necesitate strategică”. Interesul de piață există: o rundă anterioară de exprimare a interesului a strâns 76 de răspunsuri din partea unor consorții din Europa, iar zece țări – inclusiv Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia – s-au poziționat ca potențiale gazde. Franța a semnalat deja că ar putea merge pe cont propriu. Problema-cheie: banii publici sunt, deocamdată, mai mult „intenție” Deși proiectul este prezentat ca având o componentă publică de circa 10 miliarde euro, doar aproximativ 1 miliard euro din partea Bruxelles-ului este efectiv angajat, restul depinzând de următorul buget multianual al UE (Multiannual Financial Framework), care nu este încă agreat. Un oficial de rang înalt a spus explicit că suma este o „cea mai bună estimare” a ceea ce ar putea fi disponibil, nu bani deja alocați: „Nu putem anticipa deciziile privind următorul MFF.” Această incertitudine intră în conflict cu un calendar ambițios: construcția ar trebui să înceapă la începutul lui 2027, iar primele „gigafabrici” să devină operaționale la mijlocul lui 2028. Riscuri operaționale: întârzieri, energie scumpă și dependență de cipuri americane Planul a fost lansat inițial la începutul lui 2025 și „a alunecat” de mai multe ori, ceea ce sugerează prudență în privința termenelor. În plus, există două constrângeri structurale: Lanțul de aprovizionare cu cipuri : cipurile ar urma să vină în principal de la Nvidia, AMD și Qualcomm – companii americane – ceea ce complică mesajul de „independență”. Costul energiei : electricitatea în Europa este de două până la trei ori mai scumpă decât în SUA sau China, iar alimentarea centrelor de date este deja un factor limitativ. Criticii citați de publicație pun sub semnul întrebării modelul, argumentând că închirierea unei capacități „suverane” construită pe hardware străin poate crea doar o aparență de independență și că decalajul real al Europei este la nivel de cipuri și modele, nu de clădiri. Comisia susține, însă, că infrastructura este un început: finanțatorii publici ar urma să primească o cotă proporțională din puterea de calcul pentru cercetare și proiecte publice, iar pariul este că infrastructura va atrage ulterior talent, startup-uri și, în timp, investiții în producția de cipuri. În acest moment, licitația este deschisă, dar „pachetul” de 30 miliarde euro rămâne în bună măsură o ambiție: UE a anunțat ținta, însă a securizat până acum doar o fracțiune din finanțarea publică necesară. [...]
China încearcă să câștige influență în stabilirea standardelor globale de guvernanță AI , folosind impulsul creat de deschiderea (open-source) a modelului „ Kimi K3 ”, într-un context în care reguli internaționale unitare pentru distilarea modelelor, drepturi de proprietate intelectuală și trasabilitatea datelor de antrenare încă lipsesc, potrivit CNMO , care citează o analiză a ZDNET Korea. Miza este una de reglementare și de putere instituțională: dacă un set de practici și criterii tehnice ajunge să fie acceptat ca „standard” în arbitraje, dispute comerciale și evaluări de siguranță, țara care le-a împins în față își poate extinde influența asupra modului în care sunt construite și folosite sistemele AI la nivel internațional. De ce contează: distilarea modelelor rămâne zona cea mai disputată Analiza citată indică drept cel mai controversat domeniu „distilarea” (o tehnică prin care ieșirile unui model AI performant sunt folosite pentru a antrena un model mai mic și mai eficient). Disputa nu este doar tehnică, ci și juridică și comercială: unde se termină utilizarea legitimă a rezultatelor unui model concurent și unde începe încălcarea drepturilor asupra „rezultatelor” acelui model; dacă un model obținut prin distilare poate fi considerat „tehnologie proprie”; diferențe de poziție între companii și guverne privind limitele acceptabile ale acestei practici. În plus, nu există încă o metodă tehnică acceptată pe scară largă pentru a verifica dacă un model a fost antrenat prin distilare. Dacă dezvoltatorul nu publică procesul de antrenare și compoziția datelor, devine dificil de urmărit originea tehnologică, iar la nivel global nu există un standard unic de evaluare. Ce propun instituțiile din China: trasabilitate și „sisteme de verificare” înaintea regulilor finale Shanghai Zhangjiang Platform Economy Research Institute recomandă dezvoltarea de tehnologii care să permită trasabilitatea (urmărirea) sursei modelului și a datelor de antrenare și folosirea lor atât în soluționarea disputelor internaționale, cât și în munca de standardizare. Instituția susține că, atâta timp cât nu sunt clarificate: aria de licențiere permisă pentru distilare, proprietatea asupra rezultatelor AI, criteriile de stabilire a originii tehnice, ar trebui prioritizată construirea unui sistem de verificare. Efectul urmărit: extinderea influenței prin licențe, evaluări de siguranță și verificarea originii Potrivit analizei citate, promovarea accelerată a normelor ar avea ca obiectiv și sprijinirea exportului „modelului” chinez prin influență instituțională. Pe măsură ce tot mai mulți dezvoltatori și companii folosesc modele mari open-source din China, stabilirea timpurie a unor standarde privind licențierea, evaluarea de siguranță și verificarea originii tehnice ar putea crește ponderea Chinei în discuțiile internaționale despre guvernanța AI și ar muta competiția dincolo de performanța tehnică, către regulile sistemului. Un punct de vedere din industrie, redat de sursă, sintetizează logica acestei curse: „În competiția globală pentru guvernanța inteligenței artificiale, cine poate acționa primul și poate stabili reguli mai complete va deține controlul. Competiția de a transforma realizările tehnologice naționale în sisteme și standarde acceptate internațional va deveni tot mai intensă.” [...]
Google semnează codul UE de transparență pentru conținut generat de IA , un pas care poate influența direct modul în care companiile vor trebui să eticheteze și să dovedească originea materialelor online în Europa, dar care vine și cu un avertisment privind riscul de „supra-reglementare”, potrivit Google . Aderarea vizează EU AI Act Code of Practice on Transparency of AI-Generated Content (cod de practică asociat Actului european privind inteligența artificială), disponibil la nivelul Comisiei Europene aici . Google spune că demersul se bazează pe semnarea, în 2025, a GPAI Code of Practice (un set de angajamente voluntare pentru IA), menționat într-un material separat al companiei aici . Ce înseamnă operațional: etichetare și „amprentare” digitală a conținutului În centrul abordării Google este accelerarea adoptării standardului industrial C2PA (un standard pentru proveniența conținutului digital) și dezvoltarea de instrumente de transparență, inclusiv SynthID . Compania descrie SynthID drept o tehnologie de „watermarking” (marcare digitală) care ajută utilizatorii să înțeleagă cum a fost creat și editat conținutul. Referințe: C2PA și SynthID . Google afirmă că lucrează și cu laboratoare terțe de IA pentru a susține adoptarea pe scară largă a unor instrumente interoperabile de marcare bazate pe SynthID, enumerând Apple, Eleven Labs, Kakao, NVIDIA și OpenAI. Miza de reglementare: transparență, dar fără „straturi” care se bat cap în cap Deși susține obiectivul de transparență, Google avertizează că adăugarea de complexitate de reglementare , într-un moment în care soluțiile tehnice „încă evoluează”, ar putea intra în contradicție cu obiectivele Europei legate de competitivitate și simplificare și ar putea crea confuzie pentru utilizatori. Compania susține că, dacă mediul online ajunge „inundat” de etichete suprapuse și divulgări legale, oamenilor le va fi mai greu să obțină contextul de care au nevoie pentru a înțelege ce văd. Ce urmează Pe măsură ce codul este implementat, Google spune că va lucra cu autoritățile de reglementare și cu parteneri pentru a construi soluții „practice” care să ofere transparență „reală” și să ajute utilizatorii să ia decizii informate despre conținutul pe care îl consumă online. [...]
Jensen Huang susține că panica privind dispariția masivă a locurilor de muncă din cauza AI este „o prostie totală” și avertizează că riscul real pentru angajați vine din competiția cu cei care folosesc deja aceste instrumente, potrivit The Next Web . Într-un interviu amplu acordat Axios, șeful Nvidia a respins două idei pe care le vede drept exagerări: că inteligența artificială „va pune capăt omenirii” și că va elimina jumătate dintre joburile din SUA. Huang spune că „toate dovezile” indică „exact opusul”, însă argumentul lui nu este că munca nu se schimbă, ci că oamenii confundă „o sarcină” cu „un job”. „Sarcina” se automatizează, „jobul” se redefinește Huang folosește exemplul radiologilor: citirea scanărilor este o sarcină pe care AI o poate face în mare parte, dar jobul ar rămâne legat de reducerea suferinței și ghidarea pacienților. În aceeași logică, el admite că munca din call-center este „foarte probabil” să fie puternic automatizată, însă consideră că judecata și decizia rămân umane. Pentru a-și susține poziția, Huang invocă și câteva cifre (prezentate ca afirmații ale sale în interviu): numărul radiologilor ar fi în creștere cu aproximativ 20%, deoarece AI le permite să vadă mai mulți pacienți; numărul paralegalilor ar fi în creștere cu circa 10%; joburile din manufactură ar fi crescut cu aproximativ 50% în ultimii ani, pe fondul cursei pentru construirea de centre de date. Mesajul său, formulat direct, mută discuția de la „AI îți ia jobul” la competiția între oameni: „AI nu o să ne distrugă toate joburile. Cineva care folosește AI o să-ți ia jobul.” Miza pentru companii: productivitate și presiune pe recalificare Din perspectiva impactului economic și operațional, poziția lui Huang sugerează că firmele care integrează rapid AI pot obține un avantaj de productivitate, iar cele care întârzie riscă să piardă competitivitate. În același timp, angajații sunt împinși spre adaptare: dacă automatizarea „taie” sarcini, valoarea se mută către activități care cer decizie, relaționare și responsabilitate profesională. Țintă către „doomeri” și un avertisment pentru Washington Huang a criticat și narativele apocaliptice promovate, în opinia lui, de lideri din industrie care „petrec prea mult timp teoretizând” scenarii de tip science-fiction, pentru că „îi face să pară inteligenți”. El spune că discuțiile despre singularitate, simulare sau conștiință a mașinilor sunt „inventate” și că, deși e legitim „să avertizezi oamenii”, este „absolut nepotrivit să inventezi lucruri”. În relația cu factorii de decizie, Huang avertizează că politicienii pot „supra-corecta” dacă „cad în plasa acestor narațiuni”. În același registru, el le-ar fi recomandat administrației Trump să discute cu mulți oameni de știință, nu cu „unul sau doi”, și a respins ideea ca guvernul să ia o participație în Nvidia, pe care o consideră „inutilă”. Context: optimismul lui Huang și interesul Nvidia Huang își proiectează o viziune puternic optimistă: se așteaptă la „un trilion” de agenți AI care rulează simultan și spune că „momentul ChatGPT” pentru roboți a sosit deja, cu mașini utile posibil la 3–4 ani distanță. Acceptă că o bulă AI „va veni într-o zi”, dar „nu azi” și probabil nu în următorii cinci ani. The Next Web notează însă și interesul evident al Nvidia: mai mult AI înseamnă cerere mai mare pentru cipurile companiei. În plus, rivali precum Dario Amodei (Anthropic) ar prognoza contrariul în privința efectelor asupra joburilor. În acest cadru, distincția lui Huang între „sarcină” și „job” rămâne, totuși, nucleul argumentului: automatizarea schimbă munca, dar nu o anulează — iar riscul imediat este competiția cu cei care folosesc AI mai bine și mai repede. [...]
Gemini Spark primește integrare directă cu Chrome , ceea ce îi permite să folosească (cu acordul utilizatorului) conturile autentificate și parolele salvate pentru a automatiza sarcini pe web , potrivit Google Blog . Funcția vizează „comisioane” online mai complexe — de la programarea unor vizionări pentru apartamente salvate până la căutarea opțiunilor de zbor și inițierea procesului de rezervare — dar păstrează utilizatorul în control pentru acțiuni sensibile, precum plățile. Integrarea cu Chrome extinde capabilitățile de navigare ale Spark prin acces la sesiunea de autentificare din browser, ceea ce poate reduce pașii manuali în fluxuri care, în mod normal, cer completări repetate și logări. Google precizează că aceste acțiuni se fac „cu permisiunea” utilizatorului și că, pentru operațiuni sensibile, sarcina este returnată utilizatorului pentru confirmare și finalizare. Securitate și limitări de lansare Google menționează că noua funcționalitate este construită cu protecții împotriva unor amenințări precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze instrucțiunile unui model de inteligență artificială pentru a-l determina să execute acțiuni nedorite). În același timp, compania subliniază că utilizatorul rămâne „în buclă” pentru decizii critice, în special cele legate de plăți. Capabilitățile de „auto browse” prin Chrome sunt, în primă fază, în curs de lansare în SUA, cu planuri de extindere în alte regiuni ulterior. Google nu oferă un calendar pentru extinderea internațională. Extinderea accesului: peste 160 de țări, pentru abonații Google AI Pro Separat de integrarea cu Chrome, Google anunță extinderea accesului la Spark pentru abonații Google AI Pro în „peste 160 de țări” suplimentare, începând de astăzi. Miza operațională este creșterea bazei de utilizatori care pot folosi Spark pentru automatizarea sarcinilor zilnice, însă articolul nu detaliază ce piețe sunt incluse sau dacă există diferențe de funcționalitate între regiuni. Pentru lista țărilor, Google indică o pagină de suport. [...]
Amazon își restrânge portofoliul intern de modele Nova pentru a concentra bugetul și puterea de calcul pe un singur „foundation model” competitiv , potrivit The Next Web . Mișcarea are un impact operațional direct: majoritatea produselor Nova intră în regim de întreținere („keep the lights on”), rămânând suportate pentru clienții existenți, dar fără a mai fi o prioritate de dezvoltare. Publicația notează, citând o informație apărută inițial în Business Insider, că Amazon a început să deprecieze (să scoată treptat din uz) o parte importantă din linia Nova, inclusiv modelele de vârf Premier și Omni, generatorul video Reel și generatorul de imagini Canvas. În interior, unii angajați ar descrie situația drept „KTLO”, adică menținerea funcționării fără investiții semnificative în evoluție. Pariul se mută pe „Frontier Model Research” și un debut așteptat la re:Invent Resursele se reorientează către un efort numit Frontier Model Research (FMR), condus de Pieter Abbeel , intrat în Amazon odată cu achiziția din 2024 a startup-ului de robotică Covariant. Un nou model „fanion” este așteptat să fie prezentat la conferința Amazon re:Invent din această toamnă, potrivit Reuters, iar acesta ar putea păstra numele Nova. Schimbarea de direcție este pusă în contextul reorganizării conducerii: după ce, sub fostul șef AI Rohit Prasad, compania a împărțit efortul între modele de text, imagine și video, Peter DeSantis (care a preluat grupul consolidat în decembrie) ar fi concentrat talentul și capacitatea de calcul pe mai puține pariuri „frontier” (modele de vârf). Prasad a plecat la finalul lui 2025, iar fondatorul AGI Lab, David Luan, a plecat în februarie, mai arată articolul. Ce rămâne din Nova și ce se închide Nova nu dispare complet. Amazon ar păstra în portofoliu: Nova 2 Lite Nova 2 Sonic serviciul de personalizare Nova Forge instrumentul de agenți Nova Act În paralel, site-ul AGI din San Francisco – un grup de cercetare de 80 de persoane – a fost închis, potrivit GeekWire. De ce contează: Amazon își joacă diferențiatorul pe infrastructură, nu pe „brandul” de model The Next Web subliniază că Amazon nu a reușit să transforme Nova într-un nume „de masă” comparabil cu OpenAI, Anthropic sau Google, iar sistemele sale s-au dovedit costisitoare de rulat raportat la valoarea livrată. Presiunea a crescut și din partea rivalilor mai ieftini, într-un context mai larg de orientare către modele cu cost redus. În schimb, Amazon își consolidează avantajul tradițional: infrastructura. AWS găzduiește o parte importantă din industrie, cu angajamente de capacitate de calcul de 138 miliarde dolari (aprox. 621 miliarde lei) din partea OpenAI și peste 100 miliarde dolari (aprox. 450 miliarde lei) din partea Anthropic, iar cipurile proprii Trainium au devenit o afacere de ordinul miliardelor de dolari, pe care Jeff Bezos o numește un al patrulea pilon al companiei. Un purtător de cuvânt al Amazon respinge ideea unei retrageri, afirmând că modelele AI rămân printre cele mai importante priorități și că portofoliul este ajustat continuu în funcție de nevoile clienților. Miza imediată se mută la re:Invent: dacă Amazon poate trece de la rolul de „gazdă” și furnizor de cipuri pentru modelele altora la construirea unui model de vârf pe care dezvoltatorii să îl aleagă în mod activ în fața Claude, Gemini sau GPT. [...]
