Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Investițiile accelerate în AI ar putea eroda puternic profitabilitatea ByteDance în 2025, pe fondul creșterii cheltuielilor din a doua parte a anului pentru dezvoltarea și susținerea operațiunilor de inteligență artificială, potrivit ITmedia.
Conform informațiilor citate de publicație din „科创板日报” (Star Market Daily), surse apropiate companiei susțin că profitul net al ByteDance în 2025 ar urma să scadă cu peste 70% față de anul anterior, iar marja netă să se reducă semnificativ. Contextul indicat este majorarea puternică a investițiilor în AI în trimestrele trei și patru ale anului.
În paralel, aceeași relatare indică o dinamică mai bună în afara Chinei: veniturile din piețele externe ar fi crescut cu aproape 50% în 2025, peste avansul de aproximativ 20% al veniturilor interne. Ponderea veniturilor externe în total ar fi urcat de la 25% în 2024 la peste 30%, un nou maxim istoric.
Motorul principal al creșterii externe ar fi fost comerțul electronic din ecosistemul TikTok. Sursele citate susțin că TikTok Shop a avut în 2025 o creștere anuală a GMV (valoarea brută a mărfurilor vândute) apropiată de 70%, ceea ce ar fi împins în sus contribuția operațiunilor internaționale la veniturile grupului.
Materialul mai menționează că ByteDance ar fi început prima răscumpărare pentru așa-numitele „豆包股” (acțiuni virtuale legate de proiectul Doubao), la un preț de 13,08 dolari pe acțiune (aprox. 59 lei). Prețul anterior de acordare ar fi fost de 10 dolari (aprox. 45 lei), ceea ce ar însemna o creștere de 30,8%.
Potrivit surselor, 13,08 dolari/acțiune ar reprezenta noua evaluare de referință, iar angajații care intră în companie după 1 martie 2026 și primesc stimulente în „Doubao stock” ar urma să aibă numărul de unități calculat la acest preț.
În trimestrul patru din 2025, ByteDance ar fi testat și un „plan de stimulare pe termen lung Doubao”, descris ca un mecanism de „acțiuni virtuale” pentru zona de modele mari (LLM), cu răscumpărare similară opțiunilor interne, pentru a atrage și reține pe termen lung talentul din AI.
Informațiile sugerează o schimbare de priorități financiare: chiar și cu o creștere rapidă a veniturilor externe, costurile asociate extinderii AI (dezvoltare, infrastructură și resurse) pot comprima sever profitabilitatea pe termen scurt.
ByteDance nu este citată în material ca oferind un comentariu oficial asupra acestor date.
Recomandate
Deși Londra împinge accelerat adoptarea AI în economie, ministrul britanic responsabil de domeniu spune că nu folosește AI la serviciu , potrivit IT之家 , care citează un interviu BBC. Declarația vine la câteva zile după ce Liz Kendall a anunțat un fond de 500 milioane lire sterline pentru susținerea companiilor britanice de inteligență artificială, pe care l-a descris ca fiind important pentru securitatea națională și prosperitatea economică. Kendall a spus că utilizează AI mai ales în viața personală, nu în activitatea de ministru. Ca exemplu, a relatat că a folosit un instrument de AI pentru a analiza ingredientele mai multor produse cosmetice după o reacție alergică, pentru a identifica un posibil ingredient comun și a primi recomandări legate de ameliorarea eczemei; a adăugat că a verificat informațiile în surse precum Asociația Națională pentru Eczemă și a discutat ulterior cu un farmacist. Adoptarea AI în guvern rămâne neuniformă În același material se arată că, la nivelul cabinetului britanic, atitudinile față de folosirea AI diferă. Predecesorul lui Kendall, Peter Kyle, a lansat anterior un instrument guvernamental de AI numit „ Humphrey ” și a susținut că sarcinile pe care AI le poate face mai eficient nu ar mai trebui realizate manual. În paralel, există deja utilizări punctuale în administrație. Kendall a indicat că, în perioada în care a lucrat în Departamentul pentru Muncă și Pensii, personalul din centrele de ocupare a forței de muncă folosea AI pentru a ajuta persoanele aflate în căutarea unui job să își îmbunătățească CV-ul și pentru a sintetiza feedbackul din consultările publice. Legi „scrise de AI”: ministrul respinge informația Kendall a negat relatările potrivit cărora legislația britanică ar fi fost redactată de AI. Ea a afirmat că, în procesul de elaborare a legislației privind rețelele sociale și securitatea cibernetică, AI nu a fost folosită pentru a scrie textele de lege. Miza economică: reconversie și competențe pentru 10 milioane de oameni Pe fondul temerilor legate de efectele asupra pieței muncii, Kendall a spus că unele locuri de muncă vor dispărea, altele se vor transforma și vor apărea roluri noi. Obiectivul guvernului, conform declarațiilor sale, este să ofere instruire gratuită în competențe de AI pentru 10 milioane de persoane din forța de muncă. Ministrul a mai afirmat că dezvoltarea AI este „sigură” în acest moment, dar că impactul asupra ocupării trebuie tratat serios. Din perspectiva sa, lecția revoluțiilor industriale și tehnologice este că tranzițiile sunt inevitabile, iar rolul statului este să nu lase populația să gestioneze singură schimbarea, ci să ridice nivelul de competențe la scară națională. [...]
Ericsson avertizează că cererea pentru inteligență artificială va împinge în sus costurile, în special la semiconductori , într-un moment în care compania a raportat un prim trimestru din 2026 cu scăderi puternice atât la venituri, cât și la profit, potrivit Mobile World Live . Avertismentul CEO-ului Börje Ekholm vine după un T1 2026 în care vânzările nete au coborât cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 49,3 miliarde coroane suedeze (aprox. 4,3 miliarde euro), compania indicând și un efect negativ al cursului de schimb. Profitul net a scăzut cu 79%, la 887 milioane coroane (aprox. 77 milioane euro), pe fondul aceluiași factor valutar și al costurilor de restructurare. Unde s-a văzut slăbiciunea în business Pe divizii, declinul a fost generalizat: Rețele mobile : vânzări nete în scădere cu 8%, la 32,9 miliarde coroane (aprox. 2,86 miliarde euro); Software și servicii în cloud : minus 9%, la 11,8 miliarde coroane (aprox. 1,025 miliarde euro); Enterprise : minus 30%, la 4,2 miliarde coroane (aprox. 365 milioane euro). Compania a pus evoluția mai slabă din America de Nord pe seama investițiilor intense în rețele din anul anterior și a unei reasignări pe termen scurt a cheltuielilor clienților după consolidarea operatorilor. În Europa, Orientul Mijlociu și Africa, rezultatele au fost susținute de implementări 5G și proiecte de modernizare a rețelelor. Ce înseamnă „scumpirea AI” pentru Ericsson Ekholm a spus că, pe măsură ce cererea de inteligență artificială avansează, Ericsson va trebui să suporte costuri în creștere , „în special la semiconductori”. Pentru a contracara presiunea, compania mizează pe: colaborare mai strânsă cu clienții și furnizorii; înlocuiri de produse; măsuri de eficiență. În același timp, Ericsson anticipează o piață RAN (rețele de acces radio) „mai mult sau mai puțin plată” și își leagă potențialul de creștere de segmentele de „misiuni critice” și enterprise, unde spune că vrea să crească peste media pieței de rețele mobile. [...]
Roma analizează testarea semafoarelor cu patru culori , inclusiv un semnal alb dedicat vehiculelor autonome, potrivit Libertatea . Ideea este ca lumina albă să se aprindă doar când la intersecție ajunge un număr suficient de mașini autonome, astfel încât opririle „inutile” să fie reduse prin coordonare automată. Inițiativa ar transforma capitala Italiei într-un spațiu de testare pentru o soluție de management al traficului bazată pe inteligență artificială, cu scopul de a fluidiza intersecțiile aglomerate. Conceptul este inspirat din testele făcute în Statele Unite și este analizat de autoritățile locale, conform informațiilor preluate de Libertatea. Cum ar funcționa „semaforul alb” Spre deosebire de roșu, galben și verde, lumina albă ar fi gândită în primul rând pentru mașinile autonome, nu pentru șoferii umani. Conform studiilor realizate la Universitatea din Carolina de Nord, semnalul alb se activează doar când există suficiente vehicule autonome la intersecție, moment în care sistemul preia coordonarea fluxurilor pentru a optimiza circulația. Pentru șoferii de mașini convenționale, regula propusă este diferită de logica obișnuită a semaforului: ei nu ar mai aștepta neapărat „verde”, ci ar urma mișcarea coloanei. În formularea din material, șoferii trebuie să „urmeze mișcarea” vehiculului din față: dacă acesta pornește, pot avansa; dacă se oprește, se opresc și ei. „În loc să aștepte trecerea la verde, aceștia trebuie să «urmeze mișcarea».” De ce contează: timp, consum și emisii Miza economică și de mediu este reducerea timpilor pierduți în trafic. Implementarea unui astfel de semnal alb ar putea reduce timpii de așteptare la intersecții cu peste 25%, relatează Libertatea, citând sursa menționată în text. Prin coordonarea fluxului cu ajutorul inteligenței artificiale, opririle inutile ar fi eliminate mai des, ceea ce ar putea coborî consumul de combustibil și emisiile de dioxid de carbon. Materialul mai arată că, atunci când vehiculele convenționale devin majoritare, sistemul ar reveni la culorile clasice, însă obiectivul pe termen lung rămâne automatizarea gestionării traficului în zone dense pentru a preveni blocajele. Unde se testează și ce condiții sunt necesare Potrivit informațiilor din articol, semafoarele cu lumină albă sunt testate în medii controlate, în zone cu trafic pietonal redus, precum porturi și districte industriale. Pentru extindere la scară largă, ar fi necesar ca între 30% și 40% dintre vehiculele de pe drumuri să fie autonome, ceea ce face tranziția încă îndepărtată. Conceptul a fost dezvoltat de cercetători de la North Carolina State University (NCSU), coordonați de profesorul Ali Hajbabaie. În Statele Unite, testele sunt în desfășurare în Carolina de Nord, cu sprijinul autorităților din Michigan, iar între 2024 și 2025 sistemul a fost verificat în simulări computerizate și în zone industriale cu trafic autonom controlat. Alte idei: semafor albastru și contoare pentru pietoni Modernizarea semnalizării nu se oprește la lumina albă. Start-up-ul francez Mondial analizează un „semafor albastru”, destinat comunicării cu autoturismele conectate, mai notează articolul. Separat, în Franța, guvernul a autorizat testarea contoarelor de timp la semafoarele pietonale, afișaje care arată timpul rămas pentru traversare sau așteptare, o soluție folosită deja în multe orașe mari pentru a reduce accidentele și tensiunea în trafic. Ce urmează și ce trebuie urmărit În cazul Romei, demersul este, deocamdată, la nivel de analiză și intenție de testare, în linie cu ideea de „laborator deschis” pentru această tehnologie. Evoluția proiectului va depinde de cadrul de testare, de gradul de adopție al vehiculelor autonome și de modul în care autoritățile vor integra reguli noi pentru șoferii de mașini convenționale. În esență, „semaforul alb” este o soluție care devine relevantă doar când există suficient trafic autonom pentru ca algoritmii să coordoneze eficient intersecțiile, iar pragul de 30%-40% vehicule autonome indică un orizont încă îndepărtat pentru implementare pe scară largă. Lumina albă s-ar activa doar când la intersecție ajunge un număr suficient de mașini autonome. Inteligența artificială ar coordona vehiculele autonome pentru a optimiza fluxul. Șoferii mașinilor convenționale ar urma mișcarea vehiculului din față, nu neapărat schimbarea la verde. Extinderea ar necesita ca 30%-40% dintre vehicule să fie autonome, conform materialului. [...]
Inteligența artificială ar putea elimina în cinci ani până la 50% din joburile „entry-level” de birou , potrivit unei evaluări făcute de CEO-ul Anthropic , Dario Amodei , într-un interviu preluat de IT之家 . Mesajul are o miză operațională directă pentru companii: presiunea de a reproiecta rapid rolurile de început de carieră și traseele de formare, pe măsură ce AI devine capabilă să preia sarcini standardizate. De ce contează: „entry-level”-ul, prima zonă expusă automatizării Amodei susține că AI are încă „un spațiu uriaș de dezvoltare”, comparând evoluția cu un curcubeu „fără capăt”, iar creșterea puterii de calcul (capacitatea de procesare necesară antrenării și rulării modelelor) ar avea „un drum lung” înainte. În acest context, el estimează că, în următorii cinci ani, AI ar putea înlocui „până la 50%” din posturile de birou pentru angajații aflați la început de drum. Afirmația vizează în special munca de tip rutinier din zona „white-collar” (activități de birou), unde o parte importantă a sarcinilor poate fi formalizată și delegată unor sisteme AI. Ritmul adoptării: tehnologia se răspândește „cu viteza încrederii” În aceeași discuție, Amodei spune că nivelul de încredere al societății în AI rămâne insuficient, ceea ce face ca tehnologia să se răspândească „cu viteza încrederii”. El pune o parte din această reticență pe seama faptului că industria nu a livrat unele promisiuni optimiste din trecut, în timp ce avertismentele privind riscurile s-au acumulat. „Oamenii vor suspecta că ceea ce spunem este doar un castel în aer, așa că trebuie să construim cu adevărat ceea ce ne propunem.” Ce urmează pentru companii: impactul nu poate fi „îndulcit” Amodei avertizează că industria nu ar trebui să minimalizeze șocul potențial asupra pieței muncii și că este necesar ca AI să genereze „o valoare pozitivă” mai mare. În termeni practici, asta înseamnă că firmele vor fi împinse să găsească un echilibru între câștigurile de productivitate și modul în care își reorganizează recrutarea, instruirea și rolurile de început de carieră, într-un interval de timp relativ scurt. Notă: IT之家 citează publicația The Decoder ca sursă a interviului și a declarațiilor atribuite lui Dario Amodei. [...]
Papa Leon al XIV-lea avertizează că folosirea IA pentru manipulare poate amplifica polarizarea și violența , într-un mesaj cu implicații directe pentru dezbaterea de reglementare a conținutului digital și a instrumentelor generative, potrivit G4Media . Într-un discurs la Universitatea Catolică a Africii Centrale din Yaoundé (Camerun), el a criticat utilizarea inteligenței artificiale pentru a alimenta „polarizarea, conflictele, frica și violența”. În intervenția sa, Papa a susținut că miza depășește „utilizarea noilor tehnologii” și ține de „înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia”, cu efecte asupra relației societății cu adevărul. „Provocarea reprezentată de aceste sisteme este mai profundă decât pare: nu este vorba doar despre utilizarea noilor tehnologii, ci despre înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia.” De ce contează: presiune publică pentru reguli mai stricte privind conținutul generat de IA Mesajul vine pe fondul criticilor tot mai numeroase legate de folosirea imaginilor generate de inteligența artificială în scopuri politice. În acest context, materialul menționează un episod în care președintele american Donald Trump a publicat o imagine generată cu IA în care apărea ca sfânt, ulterior eliminată. Papa i-a îndemnat pe studenți să prețuiască „alteritatea oamenilor reali”, în detrimentul „răspunsului funcțional” al chatboților, a căror utilizare a devenit răspândită în rândul generațiilor tinere. „Când simularea devine normă (...) trăim ca și cum am fi în bule impermeabile unii față de alții (...) Așa se răspândesc polarizarea, conflictul, frica și violența.” „Fața ascunsă” a IA: costuri ecologice și lanțuri de aprovizionare cu pământuri rare În același discurs, Papa a legat dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale de „devastarea ecologică și socială” asociată cu „cursa frenetică” pentru materii prime și elemente din pământuri rare, esențiale pentru electronica modernă. Textul subliniază că inteligența artificială se bazează în mare măsură pe mineritul de cobalt, ale cărui costuri de mediu, sociale și umane sunt suportate de Africa. Republica Democrată Congo deține unele dintre cele mai bogate resurse (cupru, cobalt, coltan și litiu), iar în 2024 a furnizat 76% din producția globală de cobalt, potrivit U.S. Geological Survey (USGS). Papa a adăugat că „Africa trebuie eliberată de flagelul corupției”, afirmând că mineritul de cobalt este dominat în mare măsură de puteri străine, „în special China”, într-un sistem care aduce puține beneficii populațiilor locale, în ciuda importanței strategice globale. [...]
România poate recupera mai repede „datoria tehnologică” din instituții și companii dacă folosește inteligența artificială ca accelerator de modernizare , susține Daniel Tămaș , CEO și fondator al startupului WAM, într-o intervenție la Ziarul Financiar . Ideea centrală: AI poate reduce atât costurile, cât și timpul necesar pentru a actualiza sisteme digitale construite pe tehnologii ieșite din uz. Miza este una operațională: infrastructura IT „moștenită” (sisteme vechi, greu de integrat și de extins) încetinește procesele administrative și face tranziția către soluții moderne mai scumpă și mai dificilă, cel puțin la început. În acest context, AI este prezentată ca un instrument care poate scurta etapele cele mai consumatoare de resurse din modernizare, în special acolo unde e nevoie de reorganizarea datelor și a infrastructurii. De ce contează pentru companii și sectorul public Potrivit lui Tămaș, „datoria tehnologică” s-a acumulat în ultimii 15–20 de ani, perioadă în care au fost folosite tehnologii care au ieșit treptat din uz, iar migrarea devine „dureroasă” la început. În schimb, AI poate prelua o parte din munca repetitivă și de durată, reducând dependența de procese manuale și accelerând digitalizarea. În termeni practici, beneficiul invocat este viteza: dacă timpul de implementare devine un factor competitiv, capacitatea de a moderniza mai rapid poate face diferența între stagnare și adaptare la ritmul global al inovării. Exemplul ANAF: unde AI poate scurta munca de „curățare” și structurare a datelor Antreprenorul a dat ca exemplu datele publice accesibile pe platforma ANAF , unde, în lipsa unor instrumente automate, munca ar presupune colectare manuală, potrivirea coloanelor și corelarea informațiilor pentru a obține o structură utilizabilă. „Noi avem o datorie tehnologică destul de mare, pentru că timp de nu ştiu 15-20 de ani s-au folosit tehnologii care încet-încet au ieşit din uz. Face migrarea către forme noi de tehnologie dureroasă cel puţin iniţial. Dar din nou aici, din punctul ăsta de vedere, inteligenţa artificială ajută extraordinar de mult.“ „Imaginează-ţi că datele pe care le-am putut accesa public de pe site-ul ANAF ar fi trebuit să stau să le culeg eu manual, să văd care coloană merge cu care coloană şi să fac corelările necesare şi să fac interogările necesare astfel încât să existe o structură.“ Concluzia transmisă: nu doar investițiile, ci și instrumentele folosite Mesajul lui Tămaș este că recuperarea decalajului tehnologic nu ține exclusiv de bugete, ci și de felul în care sunt folosite instrumentele noi. În această logică, AI devine un element central pentru modernizarea sistemelor și pentru valorificarea mai rapidă a datelor, atât în sectorul public, cât și în mediul privat. [...]
