Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Odată cu iOS 26.4, CarPlay începe să accepte mai multe aplicații de tip „chatbot” cu inteligență artificială, ceea ce deschide o nouă categorie de utilizare vocală în mașină, dar cu limitări comerciale evidente. Potrivit 9to5Mac, după ce ChatGPT a fost primul care a ajuns pe CarPlay la scurt timp de la lansarea iOS 26.4, Perplexity este al doilea chatbot AI care adaugă suport pentru CarPlay.
În iOS 26.4, Apple permite folosirea aplicațiilor de tip chatbot AI de pe iPhone prin CarPlay, însă implementarea este construită în jurul interacțiunii vocale. Perplexity, la fel ca ChatGPT în CarPlay, este gândit ca o aplicație de „voice chat” (conversație vocală), nu ca o experiență bazată pe tastare sau navigare complexă pe ecran.
Pentru utilizatori, asta înseamnă că accesul la astfel de servicii în mașină devine mai „nativ” în ecosistemul CarPlay, în limitele interfeței orientate spre reducerea distragerii atenției la volan.
Diferența majoră față de ChatGPT, conform aceleiași surse, este că Perplexity „în general” cere un abonament Pro de 20 dolari/lună (aprox. 90 lei/lună) pentru a putea folosi în mod substanțial conversația vocală. În lipsa abonamentului, aplicația din CarPlay poate deveni rapid neutilizabilă, afișând mesajul că a fost atinsă limita pentru „voice mode” (modul vocal).
Consecința practică: deși suportul CarPlay există, valoarea reală pentru utilizatorii fără abonament este limitată, iar adoptarea ar putea fi, cel puțin inițial, mai degrabă o funcție pentru clienții plătitori.
Apple permite doar anumite categorii de aplicații în CarPlay, tocmai pentru că platforma este concepută să facă utilizarea iPhone-ului mai sigură în timpul condusului. Chatboții AI intră în categoria „voice-based conversational apps” (aplicații conversaționale bazate pe voce) — iar, strict vorbind, categoria nu este rezervată exclusiv chatboților AI.
Ca exemplu, autorul materialului menționează că publicația sportivă NewOrleans.Football are o aplicație conversațională pentru CarPlay, construită în jurul unui „mock draft” NFL pentru echipa New Orleans Saints, alături de aplicația oficială a echipei.
În acest moment, suportul CarPlay pentru chatboți AI rămâne limitat la câteva aplicații. 9to5Mac notează că încă se așteaptă compatibilitate CarPlay pentru alte servicii cunoscute, precum Claude (Anthropic) și Gemini (Google), iar Grok (xAI) nu are suport CarPlay „deocamdată”.
Separat de CarPlay, Perplexity a lansat în această săptămână o funcție de „asistent AI pentru computer” pe Mac (pentru abonați) și a adus recent pe iPhone și iPad browserul său cu AI, Comet, potrivit materialului.
Recomandate
Apple a construit în iOS 27 un sistem care ar putea deschide Siri către mai mulți furnizori de inteligență artificială, dar l-a ținut în afara WWDC , pe fondul unor riscuri de reglementare în UE și tensiuni juridice cu OpenAI , potrivit The Next Web . În versiunea beta pentru dezvoltatori a iOS 27 există suport „din culise” pentru un cadru numit Extensions, care ar permite utilizatorilor de iPhone să aleagă direct în Siri între modele precum ChatGPT, Claude (Anthropic) și Gemini (Google). Bloomberg, prin Mark Gurman , scrie că sistemul include un panou de setări și o secțiune dedicată în App Store, deja construite, dar dezactivate din backend-ul Apple. Tot Bloomberg notează că Apple a discutat cu OpenAI, Anthropic și Google despre acordarea de „entitlements” (permisiuni speciale la nivel de sistem) pentru acest cadru. De ce contează: Siri ar putea deveni „platformă”, nu un singur asistent Dacă Extensions va fi activat, Siri nu ar mai fi legat de un singur furnizor, ci ar funcționa ca un strat de platformă peste care utilizatorul (sau aplicațiile Apple) ar putea „ruta” sarcini către diferite modele. The Next Web descrie scenariul în care funcții precum Writing Tools, Image Playground și conversațiile deschise ar putea fi alimentate de furnizori diferiți, în funcție de preferințe și capabilități. Miza este în primul rând operațională și comercială: accesul „nativ” în Siri ar putea aduce modelelor terțe distribuție directă pe o bază de peste 1,5 miliarde de dispozitive Apple active, fără ca utilizatorii să instaleze aplicații separate sau să iasă din interfața Siri, potrivit articolului. De ce Apple a evitat subiectul la WWDC: trei presiuni simultane The Next Web indică trei explicații principale pentru absența Extensions din keynote, slide-uri, demo-uri sau comunicate. 1) Presiunea de reglementare în UE (DMA) Apple a confirmat în săptămâna WWDC că Siri AI nu va fi lansat în Uniunea Europeană, invocând negocieri nerezolvate cu Comisia Europeană privind Digital Markets Act (DMA). Articolul amintește că UE a respins propunerea Apple pentru un „Trusted System Agent”, un mecanism care ar fi permis asistenților virtuali rivali să acceseze capabilitățile Siri AI fără expunerea directă a datelor sensibile de pe dispozitiv. În acest context, anunțarea unui cadru care „invită” inteligența artificială a terților în Siri ar fi fost greu de împăcat cu argumentul că accesul terților ridică riscuri inacceptabile. 2) Riscul juridic legat de parteneriatul cu OpenAI Publicația notează că OpenAI pregătește posibile acțiuni legale împotriva Apple privind parteneriatul ChatGPT din iunie 2024, iar Bloomberg relatează că avocații OpenAI lucrează cu o firmă externă, inclusiv pe opțiunea unei notificări de încălcare a contractului. În interpretarea OpenAI, acordul ar fi trebuit să genereze miliarde din abonamente, însă integrarea ar fi fost „îngropată” în fricțiuni de utilizare: utilizatorii ar trebui să invoce explicit „ChatGPT”, iar răspunsurile ar apărea în ferestre limitate. În acest cadru, promovarea Extensions — care ar coborî ChatGPT de la poziția exclusivă la una dintre opțiuni — ar fi amplificat tensiunile într-un moment sensibil. 3) Mesajul de relansare a Siri AI și riscul de a-l submina Apple și-a concentrat keynote-ul aproape integral pe Siri AI, asistentul reconstruit, despre care The Next Web scrie că rulează pe un model Gemini personalizat (1,2 trilioane de parametri) pe GPU-uri Nvidia Blackwell în Google Cloud. Compania a prezentat o aplicație Siri separată, funcții de „personal context” și o arhitectură de confidențialitate în trei niveluri. În acest decor, introducerea unui „selector de modele” ar fi putut slăbi narațiunea relansării: șeful ingineriei Siri, Mike Rockwell, a spus că echipa a avut o versiune funcțională anul trecut, dar a renunțat la ea pentru că nu corespundea viziunii; iar Craig Federighi a numit capabilitățile de tip „agent” ale Siri AI „experimentale”, potrivit articolului. Ce sugerează testele din beta: produsul nu e încă matur Gurman descrie, într-un hands-on publicat „astăzi” (conform articolului), un Siri AI funcțional, dar cu probleme: răspunsuri lente, interogări anulate și cereri înțelese greșit. Evaluarea lui este că Siri AI ar fi aproximativ competitiv cu nivelul chatboturilor de top de acum circa șase luni și că nu poate gestiona sarcini avansate precum cercetare, programare sau analiză de date. Apple oferă acces printr-o listă de așteptare, iar beta-ul public din iulie va fi limitat, mai notează The Next Web. Ce urmează: „comutatorul” există, dar calendarul rămâne neasumat Arhitectura este descrisă ca fiind pregătită pentru Extensions „oricând Apple decide să pornească funcția”. În prezent, Gemini alimentează deja Siri AI „sub capotă” printr-un acord estimat la aproximativ 1 miliard de dolari pe an (aprox. 4,6 miliarde lei), iar Extensions ar sta deasupra, permițând alegerea modelului pentru sarcini specifice. Apple nu a confirmat public dacă Extensions va fi livrat odată cu iOS 27 în toamnă. Potrivit articolului, cadrul este construit, discuțiile cu furnizorii sunt în desfășurare, însă obstacolele de reglementare, juridice și de poziționare publică se mișcă în paralel — iar acestea pot dicta momentul în care Siri va fi deschis, efectiv, către inteligența artificială a terților. [...]
ChatGPT a trecut de 1 miliard de utilizatori activi lunar, consolidându-și poziția de platformă „standard” în economia instrumentelor AI , într-un moment în care companiile și angajații accelerează adopția, în pofida controverselor. Potrivit HotNews , pragul a fost depășit în luna mai, pe baza estimărilor firmei de analiză Sensor Tower , informația fiind transmisă de CNBC. ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, ar fi atins borna la aproximativ trei ani și jumătate de la lansarea din noiembrie 2022, devenind aplicația care ajunge cel mai rapid la 1 miliard de utilizatori activi lunar. Recordul anterior era atribuit Google Maps, care ar fi avut nevoie de circa cinci ani pentru același prag. De ce contează: adopția în companii împinge piața, chiar și cu reticențe publice Materialul notează că performanța vine într-un context în care atitudinea publicului față de inteligența artificială devine mai rezervată, pe fondul avertismentelor privind riscurile dezvoltării accelerate, venite de la organizații, lideri religioși și inclusiv din industrie. Cu toate acestea, utilizarea aplicațiilor bazate pe AI continuă să crească. În același timp, rivalii OpenAI câștigă teren mai repede: Claude (Anthropic) și Meta AI au înregistrat creșteri anuale ale numărului de utilizatori de 640%, respectiv 973%, peste ritmul de 62% raportat pentru ChatGPT. Concurența și percepția publică: efecte vizibile în instalări și dezinstalări Analiștii citați în articol leagă avansul competitorilor de îmbunătățiri tehnologice, dar și de percepția publică. Un exemplu menționat: după ce OpenAI a anunțat în februarie un acord cu Departamentul Apărării al SUA pentru utilizarea modelelor sale în rețele militare clasificate, dezinstalările ChatGPT ar fi crescut cu aproape 300% într-o singură zi. În aceeași perioadă, Claude a urcat pe primul loc în App Store din SUA, după ce Anthropic a anunțat că nu va participa la operațiuni militare ale Pentagonului. Chiar și așa, specialiștii citați consideră că astfel de reacții nu schimbă tendința generală de adopție a AI. Productivitatea ca argument economic și dimensiunea pieței Un studiu realizat de Boston Consulting Group pe aproximativ 12.000 de angajați indică faptul că 74% dintre respondenți folosesc regulat instrumente AI, cu 23 de puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un an. Peste 40% dintre utilizatorii frecvenți spun că economisesc echivalentul unei zile întregi de muncă pe săptămână datorită acestor tehnologii. În paralel, potrivit estimărilor ONU citate, piața globală a inteligenței artificiale ar putea depăși 4.800 de miliarde de dolari (aprox. 22.100 de miliarde de lei) până în 2033, pe măsură ce AI devine parte integrantă a vieții cotidiene și a activității profesionale. [...]
Apple repoziționează Siri ca instrument „rece”, mizând pe confidențialitate și procesare locală , odată cu iOS 27 , potrivit WinFuture . Compania trasează explicit limite împotriva „lingușirii” și a legăturilor emoționale cu utilizatorii, argumentând că astfel reduce riscul ca oamenii să divulge detalii personale sensibile către un asistent bazat pe inteligență artificială. Siri în iOS 27: utilitate înainte de „relație” cu utilizatorul Apple a prezentat la WWDC o versiune puternic revizuită a lui Siri, integrată în iOS 27. Conform materialului, noua Siri se bazează pe tehnologia Gemini a Google, însă Apple insistă că asistentul este proiectat exclusiv ca un „instrument” practic, nu ca un chatbot orientat spre atașament emoțional. Craig Federighi, șeful diviziei software, a spus într-un interviu de tip podcast despre inteligența artificială că Siri nu va încerca să construiască relații „romantice” cu utilizatorii și că va respinge consecvent astfel de încercări, fiind programată să-și mențină rolul de ajutor în sarcini cotidiene. Miza: confidențialitatea și reducerea presiunii de a divulga date Potrivit MacRumors (citat de WinFuture), Federighi critică strategiile unor competitori, pe care le descrie ca fiind orientate spre creșterea „lipirii” utilizatorului de produs, inclusiv prin încurajarea divulgării de informații foarte private, din care apoi se construiește o conexiune personală artificială. Apple susține o abordare opusă: tehnologia ar trebui să funcționeze „în fundal”, fără să se pună pe sine în centrul experienței. În același dialog, Greg Joswiak, responsabil de marketing, afirmă că utilizatorii nu ar trebui să devină experți în comenzi text complexe, iar rolul inteligenței artificiale este să îmbunătățească funcțiile existente pe iPhone fără a domina interacțiunea. Un element central al acestei poziționări este procesarea locală: Federighi spune că datele personale rămân pe telefon și sub controlul utilizatorului, fără acces din partea Apple, ceea ce diferențiază soluția de alternativele bazate preponderent pe cloud. Funcții noi și limitări asumate Noua generație Siri poate căuta pe internet, poate înțelege contextul de pe ecran și poate folosi informații personale pentru a rezolva sarcini. Apple ar urma să lanseze și o aplicație separată, pentru a se apropia funcțional de sisteme text precum ChatGPT. În același timp, abordarea strict „sachlich” (factuală) vine cu un cost: utilizatorii care caută interacțiuni creative, jucăușe sau puternic personalizate ar putea considera Siri prea restrictivă sau impersonală. Apple acceptă acest compromis pentru a-și susține viziunea unui asistent sigur, orientat pe utilitate și protecția vieții private. [...]
OpenAI alocă 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) pentru a accelera implementările de IA în companii , mizând pe o rețea globală de parteneri care să acopere partea considerată acum „factorul limitativ”: identificarea cazurilor de utilizare, reproiectarea fluxurilor de lucru, integrarea cu sistemele existente și managementul schimbării, potrivit OpenAI . Programul, numit OpenAI Partner Network , este gândit ca un cadru prin care parteneri din întreaga lume pot „construi, vinde și livra” soluții de inteligență artificială folosind produsele și modelele OpenAI. Miza operațională este scalarea adoptării în mediul enterprise (companii mari), unde provocarea nu mai este performanța modelelor, ci execuția: strategie, integrare sigură cu datele și sistemele interne, guvernanță și suport. Ce presupune rețeaua și cum sunt structurați partenerii OpenAI descrie rețeaua ca un program care face colaborarea „mai ușoară și mai flexibilă”, indiferent dacă partenerii co-vând, implementează, construiesc soluții sau conectează clienții la tehnologia OpenAI. Partenerii sunt recunoscuți în funcție de valoarea creată și primesc acces la resurse, instruire și suport pentru a-și construi practici de IA. Programul are trei niveluri, cu criterii ridicate privind performanța comercială și capacitatea de livrare: Select Advanced Elite Specializări și suport pentru implementări complexe Pe măsură ce platforma evoluează, partenerii vor putea obține specializări care să indice expertiză în zone „cu impact ridicat”, precum Codex , securitate cibernetică și agenți (sisteme care pot executa sarcini în mod semi-autonom, pe baza unor obiective). Scopul declarat este dublu: clienții să identifice mai ușor furnizori cu capabilități dovedite, iar partenerii să aibă o cale mai clară de dezvoltare a competențelor, în pas cu ritmul de livrare al produselor OpenAI. Separat, OpenAI spune că pilotează și un program de tip Forward Deployed Experts , destinat partenerilor implicați în implementări enterprise complexe. Inițiativa urmărește alinierea mai bună cu echipele OpenAI de „Forward Deployed Engineering” atunci când proiectele cer suport de implementare mai profund, iar participanții ar urma să aibă acces la tehnologii, „playbook”-uri (ghiduri operaționale) și tipare de transformare. Ținta de scalare: 300.000 de consultanți certificați până la final de 2026 Pe lângă investiția de 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei), OpenAI afirmă că își propune să instruiască și să abiliteze 300.000 de consultanți certificați până la finalul lui 2026 . În logica programului, această masă de competențe ar trebui să reducă blocajele de implementare din companii și să crească viteza cu care proiectele trec „de la ambiție la rezultate măsurabile”. În esență, OpenAI își poziționează rețeaua de parteneri ca o infrastructură de livrare: nu doar acces la modele, ci capacitate de integrare, reproiectare de procese și management al adoptării, la scară globală. [...]
Directorul de securitate al Google a demisionat în semn de protest față de noile contracte de inteligență artificială cu armata SUA , un episod care reaprinde tensiunile interne legate de utilizarea tehnologiei companiei în proiecte militare, potrivit Android Headlines . Demisia vine pe fondul extinderii colaborării Google cu Pentagonul pe zona de inteligență artificială, iar semnalul transmis este unul operațional: astfel de proiecte pot genera fricțiuni în echipele tehnice și de securitate, exact în momentul în care companiile mari încearcă să-și monetizeze rapid capabilitățile de IA inclusiv prin contracte guvernamentale. Ce a declanșat plecarea Conform publicației, decizia directorului de securitate este legată direct de „noi contracte” ale Google pentru IA în zona militară. Materialul descrie demisia ca un protest față de această direcție, sugerând o opoziție internă față de implicarea companiei în proiecte care pot avea utilizări de apărare. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea contractelor, numele proiectelor sau calendarul exact al acordurilor. De ce contează pentru Google, dincolo de un caz individual Plecarea unui executiv din zona de securitate are potențial să afecteze: continuitatea deciziilor de securitate (priorități, politici, procese) într-o perioadă în care IA devine infrastructură critică; capacitatea de a gestiona riscurile reputaționale și interne asociate contractelor militare, inclusiv prin retenția de personal; viteza de execuție în proiecte sensibile, unde aprobările și controalele de securitate sunt, de regulă, mai stricte. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în material despre succesiune sau reacția oficială a companiei, rămâne de văzut dacă Google va face o numire rapidă pe zona de securitate și dacă va ajusta modul în care comunică și guvernează intern proiectele de inteligență artificială cu utilizare militară. [...]
Restricțiile de export impuse de SUA au forțat Anthropic să oprească accesul la cele mai avansate modele pentru utilizatori străini , iar Comisia Europeană evaluează acum impactul asupra utilizatorilor din UE și avertizează că măsurile de acest tip nu ar trebui să ducă la discriminarea partenerilor, potrivit IT Home . Miza pentru Europa este una operațională și de politică tehnologică: dacă accesul la modele de vârf devine volatil din cauza deciziilor de securitate națională ale SUA, companiile și instituțiile europene pot rămâne fără instrumente critice, inclusiv în zona de apărare cibernetică, în timp ce UE își reiterează obiectivul de „autonomie tehnologică”. Ce s-a întâmplat: Anthropic a „dezactivat brusc” modelele de top pentru toți utilizatorii Materialul citează Reuters, care relatează că Anthropic a anunțat vineri că, la cererea guvernului american și invocând motive de securitate națională, trebuie să oprească accesul „pentru persoane străine” la modelele sale de inteligență artificială Mythos 5 și Fable 5. În acest context, compania ar urma să „dezactiveze brusc” cele mai avansate modele ale sale pentru utilizatori, ceea ce ridică întrebări despre continuitatea accesului la astfel de servicii în afara SUA. Reacția Comisiei Europene: evaluare de impact și avertisment privind nediscriminarea Comisia Europeană a transmis, duminică (ora locală), că analizează efectele reale ale directivei americane de control al exporturilor care vizează Anthropic. În același timp, executivul european a insistat că măsurile de acest tip nu ar trebui să fie discriminatorii față de parteneri. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a argumentat că noile modele de înaltă performanță pot aduce beneficii, inclusiv pentru apărarea cibernetică, dar vin și cu riscuri serioase de securitate cibernetică ce trebuie gestionate. „Considerăm că măsurile de urgență adoptate în aceste circumstanțe nu ar trebui să discrimineze partenerii.” De ce contează pentru UE: dependență de furnizori externi și „autonomie tehnologică” Regnier a mai spus că episodul „arată încă o dată” nevoia ca Europa să-și întărească autonomia tehnologică și că instituțiile europene evaluează îndeaproape ce efecte concrete va avea situația asupra utilizatorilor de servicii din Europa. În acest moment, Comisia nu detaliază ce măsuri ar putea urma, ci indică faptul că analiza este în desfășurare și vizează impactul practic asupra utilizatorilor din UE. [...]
