Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple caută să deschidă App Store pentru aplicații cu „agenți” AI, dar fără să slăbească filtrul de securitate și fără să-și submineze propriile reguli care interzic aplicațiilor să scrie cod și să creeze alte aplicații direct pe iPhone și iPad, potrivit AppleInsider.
Miza este una operațională și de control al riscului: procesul de evaluare (review) din App Store este construit ca să verifice aplicațiile înainte de publicare și să reducă expunerea utilizatorilor la pericole precum programe malițioase (malware). În cazul aplicațiilor care pot genera cod sau chiar alte aplicații după ce au trecut de review, Apple nu ar mai putea inspecta în avans ce se produce efectiv pe dispozitiv.
Apple ar avea discuții interne despre cum ar putea integra în App Store aplicații care folosesc „agenți” AI (sisteme capabile să execute sarcini mai complexe, în lanț), fără să încalce ghidurile existente. Publicația notează că Apple acceptă folosirea AI pentru a produce aplicații, însă are dificultăți când aplicațiile în sine folosesc AI într-un mod care poate încălca regulile magazinului.
Un punct sensibil este „vibe coding” – folosirea AI pentru a scrie cod și a crea programe. AppleInsider arată că Apple a blocat până acum aplicații cu capabilități de acest tip, deoarece ghidurile App Store interzic aplicațiilor să „codeze” și să producă alte aplicații direct pe iPhone și iPad.
Problema nu este doar teoretică. Dacă o aplicație de „agentic coding” trece de review și apoi generează cod care poate fi folosit pentru malware, acel rezultat nu ar fi fost inspectabil de Apple înainte, tocmai pentru că este creat ulterior, pe dispozitiv.
În plus, AppleInsider notează și un risc de venituri: dacă aceste aplicații pot crea „alte aplicații” pentru utilizator, ele ar putea reduce nevoia de a cumpăra aplicații separate din App Store, ceea ce ar pune presiune pe modelul economic al magazinului.
Compania ar încerca să „reconcilieze” problema prin proiectarea unui sistem care să oblige aplicațiile să respecte standarde de confidențialitate și securitate. O astfel de abordare ar limita însă aplicațiile mai elaborate, cu acces extins în sistem – AppleInsider dă ca exemplu că nu ar exista software de tip „OpenClaw”, cu „acoperire” masivă în întregul sistem al utilizatorului.
Pe scurt, Apple ar căuta o cale de mijloc: să permită monetizarea popularității acestor aplicații, dar să reducă riscul ca ele să afecteze ecosistemul.
WWDC din iunie este așteptată să includă „mult conținut” legat de AI, însă nu este clar dacă această direcție va include și schimbări pentru App Store.
Separat, AppleInsider menționează un alt efort: posibilitatea ca utilizatorii să aleagă modele AI terțe care să ruleze pe iPhone, ca alternativă la Apple Intelligence. În prezent, ChatGPT este deja integrat astfel încât unele funcții Apple Intelligence (inclusiv interogări Siri) să poată rula prin el, iar zvonurile indică suport pentru mai multe modele în generația „27” a sistemelor de operare Apple.
Diferența față de dilema App Store: modelele care ar primi acces mai profund în iOS și macOS ar urma să fie aprobate de Apple și supuse unei verificări mai stricte, iar acestea „nu vor avea capacitatea de a scrie cod”, potrivit materialului.
Recomandate
Google integrează în Gboard o dictare AI capabilă să schimbe limba în aceeași propoziție , o funcție care poate reduce fricțiunea pentru utilizatorii bilingvi și poate pune presiune pe aplicațiile terțe de dictare, prin promisiuni explicite de confidențialitate, potrivit IT Home . Funcția, numită Rambler , a fost prezentată la evenimentul „Android Show: I/O Edition 2026” și este integrată direct în tastatura Google Gboard. Ca și alte instrumente de dictare, Rambler poate elimina cuvinte de umplutură („ăă”, „ăhm”) și poate interpreta corecții făcute pe loc în aceeași frază (de tipul „ne vedem la 3… ăă, la 2”), fără să piardă sensul. De ce contează: „code switching” direct în tastatură, în toate aplicațiile Google spune că Rambler folosește un model multilingv bazat pe Gemini și suportă „code switching” – adică trecerea între limbi în cadrul aceleiași propoziții, cu păstrarea contextului. Pentru utilizatori, miza este operațională: dictarea funcționează la nivel de tastatură, deci poate fi folosită „în toate aplicațiile”, nu doar într-un serviciu separat. Compania afirmă că Gboard va indica explicit când Rambler rulează, pentru a evita confuziile privind activarea dictării. Confidențialitate: fără stocarea înregistrărilor, procesare pe dispozitiv și în cloud Pe fondul sensibilității legate de datele vocale, Google susține că funcția „nu stochează nicio înregistrare audio”, folosind sunetul doar pentru transcriere. Ben Greenwood, responsabil pentru Android Core Experiences, a declarat că soluția combină procesare pe dispozitiv și în cloud și că Google a investit „mulți ani” pentru a se asigura că funcția este „sigură și prietenoasă cu confidențialitatea”, în contextul comparației cu aplicațiile terțe de dictare. Disponibilitate: întâi pe Samsung Galaxy și Google Pixel, apoi extindere pe Android Lansarea inițială este programată pentru vară și va fi limitată la telefoane Samsung Galaxy și Google Pixel, urmând ca ulterior să fie extinsă către alte dispozitive Android. Google nu a oferit în materialul citat un calendar detaliat pentru extindere. [...]
Xiaomi a publicat ca open-source modelul de conducere autonomă OneVL, mizând pe accelerarea dezvoltării și a testării în industrie , potrivit IT Home . Compania spune că OneVL unifică, într-un singur cadru, mai multe direcții tehnice folosite până acum separat în automatizarea condusului, cu efect direct asupra vitezei și preciziei inferenței (rularea modelului pentru a lua decizii). Ce aduce OneVL și de ce contează operațional Conform Xiaomi, OneVL este un „cadru de raționament limbaj–viziune în spațiu latent” (adică modelul face pași de raționament într-o reprezentare internă comprimată, nu explicit în text), care reunește: VLA (Vision-Language-Action) – abordare care „înțelege” scena și produce acțiuni de condus; „world model” (model al lumii) – abordare care anticipează cum va evolua scena în viitor; raționament în spațiu latent , folosit pentru a le integra într-un singur sistem. Xiaomi susține că modelul îmbunătățește semnificativ viteza și acuratețea inferenței și îl descrie drept o soluție „de pionierat” în industrie. În termeni comparativi, compania afirmă că OneVL depășește ca precizie abordări de tip „CoT explicit” (chain-of-thought, adică pași de raționament redați explicit) și aliniază viteza cu predicția de tip „doar răspunsul”, în varianta de „CoT în spațiu latent”. Unificarea a două rute tehnice folosite separat Materialul notează că, istoric, VLA și modelele lumii au fost două rute relativ independente în conducerea autonomă: prima orientată pe decizie și acțiune, a doua pe predicția evoluției mediului. Xiaomi afirmă că OneVL le unește „pentru prima dată” în același cadru prin raționament în spațiu latent. Rezultate raportate pe benchmark-uri și componenta de explicabilitate Xiaomi spune că OneVL a ridicat plafonul de performanță pentru metodele de raționament latent pe mai multe benchmark-uri uzuale care acoperă percepție, raționament și planificare. Sunt menționate rezultate de tip SOTA (state of the art – cele mai bune rezultate raportate) pe ROADWork, Impromptu și Alpamayo-R1, precum și performanțe „superioare” pe NAVSIM. Un element operațional important invocat este explicabilitatea deciziilor : modelul ar putea oferi atât explicații în limbaj natural despre „de ce conduce așa”, cât și o componentă vizuală prin predicția a „ce urmează să se întâmple”. Ce a fost publicat efectiv Xiaomi a pus la dispoziție public: raportul tehnic : https://arxiv.org/abs/2604.18486 pagina proiectului: https://xiaomi-embodied-intelligence.github.io/OneVL codul sursă: https://github.com/xiaomi-research/onevl Articolul nu oferă detalii despre condițiile de licențiere, cerințele hardware sau un calendar de integrare în produse comerciale; informațiile disponibile se limitează la descrierea tehnică și la publicarea resurselor open-source. [...]
Inteligența artificială ajunge în centrul discuțiilor Trump–Xi, dar un acord concret rămâne improbabil , pe fondul neîncrederii și al rivalității tehnologice care apasă agenda summitului de la Beijing, potrivit Reuters . Miza este mai degrabă una de „gestionare a riscului” decât de cooperare: doi oficiali americani familiarizați cu pregătirile au spus că președintele SUA, Donald Trump, va pune AI în prim-planul discuțiilor cu liderul chinez Xi Jinping, o premieră care reflectă greutatea strategică a tehnologiei, însă angajamente substanțiale sunt puțin probabile. De ce contează: presiune pentru un „canal de comunicare” pe AI Vizita are loc în contextul în care competiția SUA–China pe AI se intensifică, iar unii observatori o compară cu o cursă a înarmării de tip Război Rece. Presiunea pentru dialog a crescut după lansarea modelului Mythos de către Anthropic, pe care analiștii îl descriu drept un factor care ridică miza pentru ambele părți. Oficiali de la Casa Albă au recunoscut că sisteme AI de ultimă generație precum Mythos fac „esențial” un canal de comunicare cu China, pentru a evita conflicte care ar putea apărea din implementarea acestor tehnologii. IDC China avertizează că excluderea companiilor chineze de la accesul timpuriu la Mythos riscă să adâncească un „decalaj generațional” în capabilitățile de apărare bazate pe AI între China și Occident. Ce ar putea fi pe masă: linie directă și „garduri de protecție” Analiștii citați de Reuters indică drept opțiuni: o linie directă „fără vină” (hotline) pentru semnalarea incidentelor suspectate a fi generate de AI; „garduri de protecție” pentru modele AI de vârf (frontieră), sau angajamente de reducere a activităților malițioase facilitate de AI, într-o logică similară Acordului SUA–China din 2015 privind securitatea cibernetică. Kwan Yee Ng, responsabil de guvernanță internațională AI la consultanța de siguranță AI Concordia AI din Beijing, a spus că un semnal pozitiv de la summit ar putea schimba dificultatea tot mai mare de a obține implicarea directă a unor figuri occidentale de rang înalt în dialogul cu China pe AI. El a amintit că există deja o linie directă militară, dar oficiali americani s-au plâns că partea chineză „adesea nu a răspuns”. Chipuri, controale și suspiciuni: terenul care blochează înțelegerile Reuters notează că delegația lui Trump îi include pe Jensen Huang , CEO Nvidia, și pe Michael Kratsios, consilier de top al Casei Albe pe politici tehnologice, ceea ce sugerează că discuțiile ar putea atinge atât AI, cât și cipurile H200 ale Nvidia. În paralel, China ar fi propus SUA un mecanism formal de dialog pe AI condus de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și de vice-ministrul chinez al finanțelor, Liao Min, potrivit unei surse informate asupra demersului. The Wall Street Journal a relatat anterior despre acest dialog. Totuși, așteptările rămân reduse, inclusiv pentru că instituțiile vizate nu sunt specializate în AI, iar administrația Trump abia recent s-a orientat către evaluări de siguranță pentru modelele AI avansate. Pe fondul rivalității, legislatori americani împing „noi limite ample” privind accesul Chinei la lanțurile de aprovizionare cu semiconductori, chiar dacă administrația Trump relaxează unele restricții la exportul de cipuri avansate către China. Reuters scrie că proiectul MATCH Act a stârnit proteste la Beijing și ar putea apărea în discuțiile de la summit, alături de controalele existente la export. Reva Goujon, strateg geopolitic la Rhodium Group, a descris momentul drept o „fereastră crucială” pentru ca Beijingul să încerce să obțină un angajament american de a opri proiectul. În același timp, restricțiile SUA asupra vânzărilor de echipamente pentru cipuri continuă să afecteze efortul Chinei de autosuficiență, într-un moment în care fabricile interne au dificultăți în a crește producția. Reuters mai notează că lipsa de putere de calcul a forțat, în ultimele luni, multe modele AI chineze să raționalizeze accesul utilizatorilor. Tensiunile sunt amplificate și de acuzațiile Casei Albe privind furt „la scară industrială” al proprietății intelectuale a laboratoarelor americane de AI. Într-un articol recent, revista-fanion a Partidului Comunist Chinez a susținut că măsurile occidentale în domeniul AI au depășit restricțiile țintite și au devenit o „blocadă sistematică de ecosistem” împotriva Chinei. În acest context, Reuters îl citează pe Ng: „Când o parte vede AI ca pe un risc de proliferare care trebuie ținut sub control, iar cealaltă vede controlul ca pe un atac asupra unei tehnologii de uz general, devine foarte dificil să găsești un teren comun.” Ce urmează Chiar dacă AI intră pentru prima dată în centrul unui summit Trump–Xi, semnalele din pregătiri indică mai degrabă discuții despre mecanisme de reducere a riscurilor (comunicare, reguli de bază) decât angajamente ferme. În lipsa unui progres pe dosarele care alimentează neîncrederea — controale pe cipuri, acces la lanțuri de aprovizionare și acuzații de furt de proprietate intelectuală — spațiul pentru un acord substanțial rămâne limitat. [...]
Google extinde „agentic browsing” pe mobil, aducând Gemini și funcția auto browse în Chrome pentru Android la final de iunie, cu acces inițial limitat la SUA și la anumite configurații de dispozitive, potrivit Google Blog . Actualizarea vizează un set de funcții bazate pe Gemini 3.1 , prin care browserul poate rezuma pagini, răspunde la întrebări despre conținutul afișat și automatiza sarcini „de rutină” direct din Chrome. Miza operațională este mutarea unor acțiuni care până acum necesitau navigare manuală între site-uri și aplicații într-un flux asistat de AI, cu confirmări explicite pentru pașii sensibili. Ce se schimbă în Chrome pe Android Google descrie Gemini în Chrome pe Android ca un „asistent personal de navigare” care înțelege pagina deschisă. Utilizatorul accesează funcțiile dintr-o pictogramă Gemini în bara de instrumente, iar interfața se deschide în partea de jos a ecranului. Funcțiile menționate includ: rezumarea articolelor lungi și explicarea subiectelor complexe fără a schimba aplicația; întrebări și răspunsuri despre pagina curentă, în context; conectare cu aplicații Google pentru acțiuni punctuale, precum adăugarea de evenimente în calendar, trimiterea de ingrediente în Keep sau căutarea de informații în Gmail; opțiunea „Personal Intelligence” (dacă utilizatorul o activează), care poate personaliza răspunsurile în funcție de interese. Auto browse: automatizare de sarcini, cu confirmare pentru acțiuni sensibile Pentru prima dată pe Android, Google introduce și „auto browse”, o funcție care poate executa sarcini pe web în numele utilizatorului. Exemplele date includ găsirea și rezervarea unui loc de parcare folosind detalii din confirmarea biletului (cu SpotHero) sau actualizarea unei comenzi (exemplul Chewy). Pe partea de control și securitate, Google precizează că auto browse cere confirmare înainte de acțiuni sensibile, cum ar fi cumpărături sau postări pe rețele sociale. Compania mai spune că protecțiile sunt aliniate cu cele de pe desktop și că vizează inclusiv riscuri precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze un sistem AI prin instrucțiuni inserate în conținut). Editare de imagini în browser, prin „Nano Banana” Pachetul include și „Nano Banana”, un instrument pentru crearea sau personalizarea de imagini direct în Chrome. Google indică utilizări precum transformarea unei pagini într-un infografic sau modificarea unei fotografii dintr-un anunț imobiliar pentru a vizualiza o cameră „mobilată”. Cine primește funcțiile și când Conform informațiilor publicate, lansarea începe „la final de iunie” pentru utilizatori din SUA, pe dispozitive selectate cu Android 12 sau mai nou. Există și condiții tehnice explicite: Gemini în Chrome și auto browse sunt disponibile doar pe dispozitive cu minimum 4 GB RAM; dispozitivele trebuie să aibă limba setată pe „English-US”. În paralel, auto browse va fi disponibil pentru abonații „AI Pro” și „AI Ultra” din SUA, tot pe dispozitive selectate cu Android 12+. Google nu oferă în material un calendar pentru extinderea în alte piețe și nici detalii despre disponibilitatea în România. [...]
Google negociază cu SpaceX lansarea unor centre de date orbitale, o mișcare care ar putea schimba economia infrastructurii pentru AI și ar reduce una dintre cele mai mari bariere: costul trimiterii echipamentelor în spațiu, potrivit Tom's Hardware , care citează un articol din Wall Street Journal . Ideea „serverelor pentru inteligență artificială în spațiu” este discutată de ani buni ca un fel de „Sfânt Graal” pentru industrie, deoarece un centru de date aflat pe orbită ar putea beneficia de energie solară disponibilă permanent. În același timp, rămân dificultăți tehnice, inclusiv răcirea echipamentelor (rack-uri de servere) în condiții orbitale. De ce contează: costul lansării rămâne obstacolul major Punctul critic este prețul ridicat al transportului pe orbită pentru puterea de calcul necesară AI. Tom’s Hardware notează că, potrivit estimărilor citate, costul teoretic de lansare pentru SpaceX ar fi de circa 2.700 dolari/kg (aprox. 12.150 lei/kg), ceea ce s-ar traduce, în cel mai bun scenariu, într-un cost de aproximativ 3.400 dolari/kg (aprox. 15.300 lei/kg) pentru un client — presupunând o rachetă încărcată complet, condiție dificil de atins în practică. În acest context, SpaceX este descrisă drept „favoritul” discuțiilor, având în vedere poziția sa dominantă în lansările comerciale, deși Google ar fi discutat și cu „alți câțiva” potențiali parteneri, conform materialului citat de Wall Street Journal. Legătura cu Project Suncatcher și calendarul menționat Demersul ar putea fi conectat la inițiativa Google „Project Suncatcher”, prezentată în noiembrie, care ar viza trimiterea pe orbită, începând din 2027, a unor sateliți încărcați cu unități Tensor Processing Units (TPU) — cipuri specializate pentru sarcini de inteligență artificială. Context: de la „fantezie” la discuții concrete Conceptul centrelor de date AI în spațiu a fost mult timp tratat drept o idee nerealistă, inclusiv din cauza costurilor și a riscurilor. Tom’s Hardware amintește că și Sam Altman (OpenAI) a criticat public ideea, invocând rate ridicate de eșec și costuri mari ca limitări principale. În acest moment, informațiile indică existența unor discuții, nu un acord final sau un plan confirmat public de implementare, iar fezabilitatea economică rămâne dependentă de costurile reale de lansare și de constrângerile operaționale ale unui centru de date pe orbită. [...]
Angajații Meta contestă folosirea datelor lor de lucru ca „materie primă” pentru AI , după ce compania a implementat un software care monitorizează mișcările mouse-ului pe calculatoarele de serviciu, potrivit HotNews . Marți, angajați ai Meta au împărțit pliante în mai multe sedii din SUA, încurajând colegii să semneze o petiție online împotriva măsurii. Fluturașii au fost lăsați în săli de ședințe, pe automatele de vânzare și chiar în zonele comune din birouri, arată informațiile citate de HotNews din Reuters. Într-un mesaj văzut de Reuters, unul dintre pliante întreba: „Nu vrei să lucrezi la Fabrica de extragere a datelor angajaților?” De ce contează: monitorizarea devine set de antrenament pentru modele AI Miza nu este doar supravegherea activității, ci utilizarea datelor colectate pentru dezvoltarea de produse bazate pe inteligență artificială. Angajații susțin că scopul software-ului este să ajute compania să-și proiecteze „înlocuitori” sub formă de roboți, folosind drept exemple comportamentul real al oamenilor la computer. Meta a confirmat că datele colectate sunt folosite ca material de antrenament pentru modelele sale de inteligență artificială și a explicat rațiunea: modelele au nevoie de exemple reale despre cum folosesc oamenii computerul – inclusiv mișcări ale mouse-ului, clicuri și navigare prin meniuri. Context operațional: protestul vine înaintea unor concedieri Distribuirea pliantelor are loc cu aproximativ o săptămână înainte ca Meta să concedieze 10% din forța de muncă , în condițiile în care, în ultimele luni, compania și-a orientat puternic atenția către dezvoltarea de modele și instrumente AI. În acest context, protestul este prezentat și ca un semn vizibil al conturării unei mișcări de organizare sindicală în cadrul Meta, pe fondul nemulțumirilor legate atât de concedieri, cât și de noile practici de monitorizare. [...]
