Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple caută să deschidă App Store pentru aplicații cu „agenți” AI, dar fără să slăbească filtrul de securitate și fără să-și submineze propriile reguli care interzic aplicațiilor să scrie cod și să creeze alte aplicații direct pe iPhone și iPad, potrivit AppleInsider.
Miza este una operațională și de control al riscului: procesul de evaluare (review) din App Store este construit ca să verifice aplicațiile înainte de publicare și să reducă expunerea utilizatorilor la pericole precum programe malițioase (malware). În cazul aplicațiilor care pot genera cod sau chiar alte aplicații după ce au trecut de review, Apple nu ar mai putea inspecta în avans ce se produce efectiv pe dispozitiv.
Apple ar avea discuții interne despre cum ar putea integra în App Store aplicații care folosesc „agenți” AI (sisteme capabile să execute sarcini mai complexe, în lanț), fără să încalce ghidurile existente. Publicația notează că Apple acceptă folosirea AI pentru a produce aplicații, însă are dificultăți când aplicațiile în sine folosesc AI într-un mod care poate încălca regulile magazinului.
Un punct sensibil este „vibe coding” – folosirea AI pentru a scrie cod și a crea programe. AppleInsider arată că Apple a blocat până acum aplicații cu capabilități de acest tip, deoarece ghidurile App Store interzic aplicațiilor să „codeze” și să producă alte aplicații direct pe iPhone și iPad.
Problema nu este doar teoretică. Dacă o aplicație de „agentic coding” trece de review și apoi generează cod care poate fi folosit pentru malware, acel rezultat nu ar fi fost inspectabil de Apple înainte, tocmai pentru că este creat ulterior, pe dispozitiv.
În plus, AppleInsider notează și un risc de venituri: dacă aceste aplicații pot crea „alte aplicații” pentru utilizator, ele ar putea reduce nevoia de a cumpăra aplicații separate din App Store, ceea ce ar pune presiune pe modelul economic al magazinului.
Compania ar încerca să „reconcilieze” problema prin proiectarea unui sistem care să oblige aplicațiile să respecte standarde de confidențialitate și securitate. O astfel de abordare ar limita însă aplicațiile mai elaborate, cu acces extins în sistem – AppleInsider dă ca exemplu că nu ar exista software de tip „OpenClaw”, cu „acoperire” masivă în întregul sistem al utilizatorului.
Pe scurt, Apple ar căuta o cale de mijloc: să permită monetizarea popularității acestor aplicații, dar să reducă riscul ca ele să afecteze ecosistemul.
WWDC din iunie este așteptată să includă „mult conținut” legat de AI, însă nu este clar dacă această direcție va include și schimbări pentru App Store.
Separat, AppleInsider menționează un alt efort: posibilitatea ca utilizatorii să aleagă modele AI terțe care să ruleze pe iPhone, ca alternativă la Apple Intelligence. În prezent, ChatGPT este deja integrat astfel încât unele funcții Apple Intelligence (inclusiv interogări Siri) să poată rula prin el, iar zvonurile indică suport pentru mai multe modele în generația „27” a sistemelor de operare Apple.
Diferența față de dilema App Store: modelele care ar primi acces mai profund în iOS și macOS ar urma să fie aprobate de Apple și supuse unei verificări mai stricte, iar acestea „nu vor avea capacitatea de a scrie cod”, potrivit materialului.
Recomandate
OpenAI își întărește echipa de hardware prin recrutarea unui executiv-cheie de la Apple , într-un moment în care compania își concentrează eforturile pe un smartphone cu inteligență artificială care ar urma să concureze direct cu iPhone-ul, potrivit Wccftech . Paul Meade , vicepreședinte de inginerie hardware în cadrul Vision Products Group de la Apple și responsabil de Vision Pro, dar și de inițiativa de ochelari inteligenți a companiei, pleacă la OpenAI, conform unei informații publicate de Bloomberg, citată de publicație. Meade ar urma să încheie săptămâna viitoare o carieră de 15 ani la Apple și să se alăture unității de hardware a OpenAI, care lucrează la dispozitive de consum bazate pe AI. De ce contează: OpenAI pare să parieze pe un „telefon AI”, nu pe gadgeturi de nișă Materialul indică o schimbare de accent în planurile OpenAI pentru hardware de consum. Deși au fost vehiculate proiecte precum căști audio cu AI (cu nume de cod „Sweetpea”, posibil sub brandul „Dime”) și un dispozitiv de tip „pix” (nume de cod „Gumdrop”), analistul Ming-Chi Kuo a spus încă din aprilie că OpenAI ar fi „înghețat” temporar gama mai largă de dispozitive, concentrându-se în schimb pe un smartphone cu AI. În această logică, aducerea unui lider cu experiență în inginerie hardware dintr-o divizie de produs majoră a Apple poate fi citită ca o întărire operațională a ambiției OpenAI de a livra un produs de volum, nu doar prototipuri sau dispozitive complementare. Ce se știe despre smartphone-ul OpenAI: asamblare Luxshare și cip MediaTek personalizat Potrivit lui Kuo, citat de Wccftech, Luxshare ar urma să fie asamblorul principal pentru smartphone-ul OpenAI. Tot el susține că OpenAI s-ar fi orientat către o versiune personalizată a viitorului cip MediaTek Dimensity 9600 (SoC – „system-on-chip”, adică procesorul principal care integrează mai multe componente esențiale ale telefonului). Publicația notează și câteva detalii tehnice asociate Dimensity 9600: ar urma să folosească procesul de fabricație TSMC N2P, iar varianta „Pro” este descrisă cu o configurație de nuclee CPU de tip 2+3+3, similară cu cea a unui viitor cip Qualcomm menționat în articol. Aceste informații rămân, însă, la nivel de raportări și așteptări din industrie, nu confirmări oficiale. Context: Vision Pro nu a prins tracțiune, iar proiectele de ochelari ar fi întârziate Wccftech plasează plecarea lui Meade și în contextul performanței slabe a Vision Pro în piața de masă și al calendarului extins pentru ochelarii inteligenți ai Apple: lansare „târziu în 2027”, cu ochelari AR (realitate augmentată) împinși către 2028 sau chiar 2029. În paralel, publicația amintește o serie de plecări recente din Apple către competitori: un executiv important din zona Siri (Stuart Bowers) către Google DeepMind și alte schimbări la nivel de conducere, inclusiv în zona de AI și design de interfață. În plus, este menționat și faptul că Apple ar fi crescut bonusurile anuale pentru membri ai echipei de design iPhone, la un interval de 200.000–400.000 de dolari (aprox. 920.000–1.840.000 lei), în funcție de evoluția acțiunilor companiei, ca măsură de retenție. În lipsa unor anunțuri oficiale despre un „telefon OpenAI”, informațiile rămân, deocamdată, în zona de recrutări și semnale din lanțul de aprovizionare—dar ele sugerează că următoarea bătălie pentru hardware de consum ar putea să se mute dinspre „gadgeturi AI” experimentale către smartphone-ul clasic, cu AI în centru. [...]
Notion închide Notion Mail și mută pariul pe agenți AI , după ce o parte tot mai mare dintre utilizatori au ajuns să-și gestioneze e-mailurile fără să mai deschidă efectiv inboxul, potrivit TechCrunch . Produsul de e-mail va fi oprit pe 22 septembrie, compania spunând că renunță la aplicația de inbox în favoarea ofertei sale de „agenți” (software care execută sarcini în numele utilizatorului). Decizia este justificată de schimbarea comportamentului de utilizare: Notion afirmă că „mai mult de jumătate” dintre utilizatorii Notion Mail își gestionează e-mailurile prin agenți fără să deschidă inboxul. Într-o postare pe X, compania a explicat că, pe măsură ce agenții au devenit mai capabili, tot mai mulți utilizatori au „predat” fluxurile de lucru din e-mail către aceștia, iar acum Notion „merge până la capăt” pe ideea de a lăsa agenții să ruleze inboxul. Ce se întâmplă cu e-mailurile și ce trebuie să facă utilizatorii Notion Mail este conectat la Gmail , iar compania spune că mesajele din inbox vor rămâne intacte. Totuși, utilizatorii care vor să păstreze anumite elemente trebuie să facă export înainte de închidere: să exporte ciornele și e-mailurile programate, dacă vor să le păstreze; să exporte „snippets” (fragmente reutilizabile) și instrucțiunile de etichetare automată, pentru a le folosi în altă parte. Notion mai precizează că agenții săi bazați pe e-mail vor continua să funcționeze și după oprirea Notion Mail. Context: de la achiziția Skiff la competiția pe „e-mail pentru agenți” Notion a anunțat produsul de e-mail în regim de previzualizare în 2024, după achiziția startupului Skiff, descris ca fiind axat pe securitate. Ținta a fost integrarea e-mailului cu Notion AI, inclusiv funcții precum etichetare automată, filtrare și gestionarea programărilor. Produsul a devenit disponibil pentru utilizatori în aprilie 2025, cu obiectivul de a concura mai bine cu servicii precum Superhuman și Fyxer. În paralel, TechCrunch notează că startupuri mai noi, precum AgentMail, încearcă să construiască servicii de e-mail gândite „special pentru agenți”, în linie cu direcția pe care Notion spune acum că o prioritizează. [...]
Micron a ajuns la o capitalizare de 1,27 trilioane de dolari (aprox. 5,8 trilioane lei), depășind pentru scurt timp Meta și Tesla, pe fondul cererii explozive de memorie pentru centrele de date AI, potrivit The Next Web . Mișcarea vine după o lună în care acțiunile companiei au urcat cu peste 236%, până la 1.132 dolari (aprox. 5.200 lei) pe acțiune. Creșterea a fost alimentată de rezultatele din trimestrul al treilea, descrise ca „blockbuster” de publicație: veniturile Micron au crescut de patru ori față de anul anterior, la 41,45 miliarde de dolari (aprox. 191 miliarde lei), iar profitul a urcat de la 1,88 miliarde la 28,2 miliarde de dolari (aprox. 130 miliarde lei). Compania a prognozat pentru trimestrul al patrulea venituri între 49 și 51 miliarde de dolari (aprox. 225–234 miliarde lei), ceea ce a întărit pariul Wall Street pe „următorul Nvidia” în infrastructura AI. De ce contează: deficitul de memorie pentru AI împinge prețurile și repoziționează industria Motorul din spatele raliului este extinderea accelerată a centrelor de date pentru inteligență artificială, care a creat un deficit de cipuri de memorie (DRAM și NAND), în special High-Bandwidth Memory (HBM). Publicația notează că un singur server AI are nevoie de mult mai multă memorie decât un laptop, iar cumpărători precum Nvidia, Microsoft, Amazon, Google, Meta și Oracle achiziționează volume mari, împingând și alte companii să își facă stocuri. Efectele se văd deja în lanț: deficitul a început să crească prețurile la electronice de consum și este estimat să persiste până în 2027, conform articolului. (The Next Web a tratat separat impactul asupra prețurilor la electronice în acest material: The Next Web .) Cum încearcă Micron să evite „ciclul de bust” al industriei memoriei Producătorii de memorie au o problemă istorică: capacitatea de fabricație se construiește în ani și costă miliarde, iar cererea poate scădea exact când noile investiții intră în producție. Micron încearcă să reducă riscul prin contracte pe termen lung. Compania spune că a încheiat 16 acorduri strategice cu clienți din segmentele centre de date, consum și auto, inclusiv un acord multianual cu Anthropic pentru livrări de HBM, DRAM și SSD, plus o investiție strategică în cea mai recentă rundă de finanțare a Anthropic (detalii aici: The Next Web ). Întrebarea cheie pentru investitori: poate fi susținută creșterea fără o corecție severă? Un analist William Blair, Sebastien Naji, citat de publicație, susține că ritmul cererii continuă să depășească viteza cu care poate fi adăugată capacitate nouă (inclusiv spații „cleanroom”, camere controlate pentru producție de semiconductori), ceea ce ar putea menține creșterea prețurilor medii de vânzare (ASP – prețul mediu pe unitate) și ar îmbunătăți vizibilitatea veniturilor prin contracte pe termen lung. „Având în vedere probabilitatea ridicată a continuării creșterii ASP în trimestrele următoare și îmbunătățirea vizibilității veniturilor datorită unui set în expansiune rapidă de acorduri pe termen lung, vedem potențial pentru o creștere mai durabilă a câștigurilor”, a scris Naji. Totuși, articolul subliniază că rămâne deschisă întrebarea dacă Micron poate evita o nouă fază de „bust” într-un sector cunoscut pentru ciclicitate. În sprijinul ideii de deficit sever, The Next Web menționează o estimare Goldman Sachs potrivit căreia decalajul cerere-ofertă pe DRAM în 2026 ar fi de 4,9%, cel mai pronunțat deficit din ultimii 15 ani. Contextul mai larg: o companie asociată mult timp de consumatori cu memoria pentru PC-uri ajunge să fie evaluată ca „acțiune de infrastructură AI” la 1,27 trilioane de dolari, într-o transformare pe care publicația o descrie drept una dintre cele mai rapide din industria semiconductorilor. (Știrea despre depășirea temporară a Meta și Tesla este tratată și de TechCrunch : TechCrunch .) [...]
Google ar fi început să limiteze accesul Meta la modelul Gemini din cauza lipsei de capacitate de calcul , iar blocajul riscă să întârzie proiecte interne de inteligență artificială la Meta, potrivit IT Home , care citează un articol din Financial Times . Meta ar fi cerut de la Google o cantitate de resurse de calcul (putere de procesare necesară pentru rularea și antrenarea modelelor de inteligență artificială) peste ceea ce compania putea livra. Conform informațiilor, Alphabet (compania-mamă a Google) ar fi transmis în jurul lunii martie că nu poate acoperi necesarul Meta pentru Gemini, iar acest deficit ar fi afectat calendarul mai multor inițiative interne, unele fiind amânate. Efect operațional: proiecte întârziate și raționalizarea consumului de „tokeni” În urma restricțiilor, Meta ar fi cerut angajaților să economisească „tokeni” (unitatea de bază folosită pentru a măsura consumul în servicii de inteligență artificială, în special la utilizarea modelelor lingvistice mari). Măsura sugerează o presiune directă asupra bugetelor și planificării de produs, atunci când accesul la infrastructura necesară nu mai este garantat la nivelul cerut. Financial Times mai notează că și alți clienți ai Google ar fi fost afectați, însă într-o măsură mai mică; Meta ar fi resimțit cel mai puternic impactul, tocmai din cauza volumului ridicat de resurse solicitate. Context: investiții de miliarde, dar „gâtul de sticlă” rămâne Deși marile companii tehnologice investesc de ani buni miliarde de dolari în achiziții de cipuri și în construirea de centre de date, piața încă se confruntă cu un deficit de capacitate care să țină pasul cu cererea în creștere pentru servicii de inteligență artificială, potrivit aceleiași relatări. În acest context, IT Home menționează că veniturile Google Cloud au ajuns la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) în trimestrul I, până în martie. Totuși, CEO-ul Google, Sundar Pichai, a indicat că limitările de capacitate au frânat o creștere mai rapidă și au contribuit la acumularea de comenzi restante, care ar fi crescut aproape dublu față de trimestrul anterior. Ce urmează Dacă restricțiile de capacitate persistă, companiile mari care depind de furnizori externi pentru acces la modele și infrastructură ar putea fi nevoite să își recalibreze planurile: fie prin prioritizarea proiectelor și reducerea consumului, fie prin diversificarea furnizorilor sau accelerarea investițiilor proprii în infrastructură. În material nu sunt oferite detalii despre durata limitărilor sau despre un calendar de revenire la capacitatea solicitată. [...]
Google a plafonat accesul Meta la Gemini din lipsă de capacitate de calcul , un semnal că infrastructura pentru inteligență artificială începe să devină un blocaj operațional chiar și pentru cei mai mari jucători din tehnologie, potrivit Ziarul Financiar . Google i-a transmis Meta în jurul lunii martie că nu poate furniza întreaga capacitate Gemini pe care compania o dorea să o cumpere, conform a trei persoane familiarizate cu situația. Restricțiile sunt încă în vigoare și, potrivit publicației, au perturbat și întârziat unele proiecte interne de AI ale Meta. Un blocaj de infrastructură care lovește direct în proiecte și bugete Limitarea accesului la modele nu este doar o chestiune comercială, ci una de „putere de calcul” (capacitatea de procesare necesară pentru antrenarea și rularea modelelor AI). În acest context, Meta a început să-și împingă angajații să folosească mai eficient „tokenurile” AI – unități prin care este măsurată utilizarea AI – atât din cauza restricțiilor impuse de Google, cât și pe fondul unei inițiative mai ample de eficientizare a costurilor cu AI. Aceeași sursă notează că și alți clienți ai Google au fost afectați de restricții, însă într-o măsură mai mică, Meta fiind lovită mai puternic din cauza cererii „excepțional de mari” pentru modelele Google. De ce contează: cererea depășește investițiile, iar cloud-ul rămâne limitat Decizia Google de a plafona accesul unui client mare oferă o imagine rară asupra presiunilor din infrastructura AI, într-un moment în care industria investește masiv în cipuri, centre de date și energie, dar tot nu reușește să țină pasul cu cererea. Ca reacție la cererea ridicată – în special din partea clienților corporate mari precum Meta – Google s-a grăbit să-și asigure capacitate suplimentară, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. La începutul lunii, compania a semnat un acord de 920 de milioane de dolari pe lună (aprox. 4,22 mld. lei) pentru a închiria capacitate de calcul de la SpaceX , compania lui Elon Musk. Google și Meta au refuzat să comenteze. Context financiar: „suntem limitați de capacitatea de calcul” La prezentarea rezultatelor pentru primul trimestru, în aprilie, directorul general al Google, Sundar Pichai, a spus că veniturile din cloud au depășit pentru prima dată 20 de miliarde de dolari, iar portofoliul de contracte cloud semnate, dar încă nelivrate, aproape s-a dublat față de trimestrul anterior, ajungând la peste 460 de miliarde de dolari. „Evident, pe termen scurt suntem limitați de capacitatea de calcul. De exemplu, veniturile noastre din Cloud ar fi fost mai mari dacă am fi putut satisface cererea.” În esență, episodul arată că „frenezia AI” nu mai pune presiune doar pe bugete, ci și pe livrarea efectivă a capacității, cu efecte directe asupra ritmului de dezvoltare a produselor și asupra veniturilor din cloud. [...]
Actualizarea „tăcută” a GPT-5.5 schimbă modul în care ChatGPT gestionează conversațiile , iar asta poate reduce efortul operațional al utilizatorilor care lucrează iterativ (mai puține reformulări și „corecții” repetate), potrivit TechRadar . OpenAI spune că ChatGPT a devenit „mai puțin literal” și „mai conversațional” după actualizarea GPT-5.5 Instant pentru toți utilizatorii, cu scopul de a face interacțiunea mai ușoară, nu neapărat modelul „dramatic mai inteligent”. Ce se schimbă, concret, în utilizarea prin text Conform descrierii OpenAI, modelul ar trebui să: deducă mai bine ce vrea utilizatorul să obțină, în loc să ia fiecare comandă „ad litteram”; se adapteze mai natural când utilizatorul se răzgândește pe parcurs; urmărească mai bine firul unei discuții, cu mai puține „reamintiri” din partea utilizatorului. În testarea autorului TechRadar , efectul a fost mixt: unele conversații au părut mai naturale, iar modelul a părut să își ajusteze mai repede direcția după clarificări. Diferența observată nu este că „înțelege fără să i se spună”, ci că, odată corectat, pare mai probabil să păstreze feedbackul în restul conversației, în loc să revină la interpretarea inițială. Unde rămân limitele: Voice Mode încă „sună” nenatural În Voice Mode (care folosește tot GPT-5.5), autorul spune că nu a observat o schimbare relevantă. Mai mult, într-un test cu sarcasm, replica „No way!” a fost interpretată literal, iar ChatGPT a presupus că utilizatorul vrea să încheie conversația — un exemplu că „nuanța” și „conștientizarea contextului” pot rămâne fragile în interacțiunea vocală. De ce contează pentru utilizatori și echipe Miza practică a unei interpretări mai puțin literale este reducerea fricțiunii în lucru: dacă modelul „ține minte” corecțiile pe durata unei sesiuni și se repliază mai ușor, utilizatorii pot ajunge mai repede la rezultat, mai ales în sarcini iterative (brainstorming, rafinare de text, clarificări succesive). În același timp, testul din Voice Mode sugerează că, pentru scenarii în care tonul și intenția sunt esențiale, interacțiunea vocală poate necesita în continuare formulări explicite și verificări. Per ansamblu, concluzia TechRadar este că actualizarea pare să fi făcut conversația prin text „un pic” mai naturală, dar interacțiunea vocală om–AI este încă departe de a fi complet fluidă. [...]
