Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple caută să deschidă App Store pentru aplicații cu „agenți” AI, dar fără să slăbească filtrul de securitate și fără să-și submineze propriile reguli care interzic aplicațiilor să scrie cod și să creeze alte aplicații direct pe iPhone și iPad, potrivit AppleInsider.
Miza este una operațională și de control al riscului: procesul de evaluare (review) din App Store este construit ca să verifice aplicațiile înainte de publicare și să reducă expunerea utilizatorilor la pericole precum programe malițioase (malware). În cazul aplicațiilor care pot genera cod sau chiar alte aplicații după ce au trecut de review, Apple nu ar mai putea inspecta în avans ce se produce efectiv pe dispozitiv.
Apple ar avea discuții interne despre cum ar putea integra în App Store aplicații care folosesc „agenți” AI (sisteme capabile să execute sarcini mai complexe, în lanț), fără să încalce ghidurile existente. Publicația notează că Apple acceptă folosirea AI pentru a produce aplicații, însă are dificultăți când aplicațiile în sine folosesc AI într-un mod care poate încălca regulile magazinului.
Un punct sensibil este „vibe coding” – folosirea AI pentru a scrie cod și a crea programe. AppleInsider arată că Apple a blocat până acum aplicații cu capabilități de acest tip, deoarece ghidurile App Store interzic aplicațiilor să „codeze” și să producă alte aplicații direct pe iPhone și iPad.
Problema nu este doar teoretică. Dacă o aplicație de „agentic coding” trece de review și apoi generează cod care poate fi folosit pentru malware, acel rezultat nu ar fi fost inspectabil de Apple înainte, tocmai pentru că este creat ulterior, pe dispozitiv.
În plus, AppleInsider notează și un risc de venituri: dacă aceste aplicații pot crea „alte aplicații” pentru utilizator, ele ar putea reduce nevoia de a cumpăra aplicații separate din App Store, ceea ce ar pune presiune pe modelul economic al magazinului.
Compania ar încerca să „reconcilieze” problema prin proiectarea unui sistem care să oblige aplicațiile să respecte standarde de confidențialitate și securitate. O astfel de abordare ar limita însă aplicațiile mai elaborate, cu acces extins în sistem – AppleInsider dă ca exemplu că nu ar exista software de tip „OpenClaw”, cu „acoperire” masivă în întregul sistem al utilizatorului.
Pe scurt, Apple ar căuta o cale de mijloc: să permită monetizarea popularității acestor aplicații, dar să reducă riscul ca ele să afecteze ecosistemul.
WWDC din iunie este așteptată să includă „mult conținut” legat de AI, însă nu este clar dacă această direcție va include și schimbări pentru App Store.
Separat, AppleInsider menționează un alt efort: posibilitatea ca utilizatorii să aleagă modele AI terțe care să ruleze pe iPhone, ca alternativă la Apple Intelligence. În prezent, ChatGPT este deja integrat astfel încât unele funcții Apple Intelligence (inclusiv interogări Siri) să poată rula prin el, iar zvonurile indică suport pentru mai multe modele în generația „27” a sistemelor de operare Apple.
Diferența față de dilema App Store: modelele care ar primi acces mai profund în iOS și macOS ar urma să fie aprobate de Apple și supuse unei verificări mai stricte, iar acestea „nu vor avea capacitatea de a scrie cod”, potrivit materialului.
Recomandate
Apple negociază plăți către publisheri pentru acces la știri în Siri AI , dar vrea ca remunerația să depindă de cât de des le folosește conținutul , potrivit Mobilissimo . Miza pentru industria media este una operațională și financiară: redacțiile ar urma să furnizeze informație actuală și verificată, însă ar încasa bani abia în funcție de utilizarea efectivă în asistentul Apple. Discuțiile vizează acorduri multianuale, iar modelul aflat pe masă ar include o remunerație variabilă, în care publisherii ar câștiga în funcție de frecvența cu care Siri folosește sau citează materialele lor. În același context este menționat și un fond de plăți „de ordinul sutelor de milioane de dolari” (sumă neprecizată), informație atribuită inițial Wall Street Journal și preluată de Mobile World Live. De ce contează: riscul comercial se mută spre redacții În practică, un model exclusiv „plătești pe utilizare” transferă o parte importantă din risc către publisheri: costurile cu jurnaliștii, documentarea și infrastructura sunt suportate înainte ca un utilizator să adreseze o întrebare în Siri. Mobilissimo argumentează că, dacă Apple are nevoie de conținut jurnalistic pentru răspunsuri mai actuale și mai precise, atunci acel conținut are valoare pentru companie înainte de a fi citat. Publicația indică drept alternativă un model mixt: o sumă minimă garantată pentru acces la conținut, peste care să existe o componentă variabilă legată de utilizare. Astfel, Apple ar plăti „materia primă” necesară, iar publisherii ar putea beneficia suplimentar dacă Siri ajunge să fie folosit pe scară largă. Context: Siri AI încă trebuie să demonstreze adopția Apple a prezentat noua generație Siri la WWDC 2026 , cu promisiuni precum conversații mai naturale, înțelegerea contextului personal și a informației de pe ecran, plus integrare mai profundă cu sistemul de operare. Totuși, Mobilissimo notează că Siri vine după ani în care a rămas în urma competiției, iar în Europa situația este complicată și de întârzieri și tensiuni legate de reglementările UE. În plus, publicația amintește că primele implementări Apple Intelligence au arătat riscuri în rezumarea automată a informației: la debutul iOS 18.1 au existat funcții de rezumare pentru notificări, emailuri și texte, iar ulterior unele rezumate de știri au produs rezultate incorecte, ceea ce a obligat Apple să intervină. În această logică, accesul la surse jurnalistice solide devine mai valoros, nu mai puțin. Ce urmează Negocierile sunt în discuție, iar succesul noii Siri ar urma să se vadă abia după ce ajunge efectiv la utilizatori și aceștia aleg să o folosească. Până atunci, întrebarea centrală pentru publisheri rămâne dacă acceptă un model în care veniturile sunt legate de performanța și adopția unui produs care încă „trebuie să-și dovedească valoarea”. [...]
Google reduce la jumătate costul inițial pentru Gemini 3.7 Flash și mizează pe agenți AI mai ieftini în producție , potrivit Google . Noul model din seria „Flash”, orientat spre programare și „agenți” (sisteme care pot planifica pași și apela instrumente), vine la trei săptămâni după Gemini 3.6 Flash și este poziționat ca „model de lucru” („workhorse”) pentru fluxuri complexe, cu îmbunătățiri de performanță și un preț introductiv mai mic. Preț: tarif introductiv până la final de an Google spune că Gemini 3.7 Flash este disponibil „până la finalul anului” la un preț introductiv de: 0,75 dolari (aprox. 3,4 lei) / 1 milion de tokeni de intrare 3,75 dolari (aprox. 17,1 lei) / 1 milion de tokeni de ieșire Compania afirmă că acest nivel este „jumătate din costul original” al lui 3.6 Flash per milion de tokeni și îl leagă direct de posibilitatea de a scala agenți „gata de producție” mai eficient din punct de vedere al costurilor. Ce câștigă dezvoltatorii: mai multă acuratețe „din prima” și mai puține reluări În zona de inginerie software, Google indică îmbunătățiri pe sarcini precum depanare și rezolvare de „issue”-uri, plus o acuratețe mai bună a codului la prima încercare și rezultate mai bune la generarea de cod „production-ready” (cod suficient de robust pentru utilizare în produse). În benchmark-uri, compania menționează: FrontierCode 1.1 Main: 43,6% pentru 3.7 Flash vs 34,4% pentru 3.6 Flash (detalii la FrontierCode 1.1 Main ) DeepSWE v1.1: 65,3% vs 49,0% (detalii la DeepSWE v1.1 ) Pentru web development, Google afirmă că modelul poate genera „layout-uri” mai funcționale și aplicații mai complete cu mai puține prompturi și că respectă mai bine un input de referință (captură de ecran, imagine sau sistem de design). Pe WebDev Arena, scorul Elo este 1.588 vs 1.538 pentru 3.6 Flash (clasament: WebDev Arena ). Implicații pentru business: performanță mai bună pe documente și automatizări Google susține că, în domenii „dense în cunoștințe” precum finanțe, drept și bioștiințe, 3.7 Flash îmbunătățește raționamentul și acuratețea. Ca exemple, compania citează: GDP.pdf benchmark: 34,0% vs 22,0% (evaluare pentru procesarea documentelor complexe) AutomationBench: 30,4% vs 17,0%, pentru finalizarea fluxurilor de lucru de business (detalii la AutomationBench ) Pe partea operațională, Google leagă aceste îmbunătățiri de o execuție „mai disciplinată”, cu mai puțină supraveghere manuală și mai puține încercări repetate în fluxurile de inginerie. Unde va fi disponibil: de la API la Gemini Spark Modelul este integrat și în Gemini Spark, agentul personal „24/7” din aplicația Gemini, disponibil pentru abonații Google AI Pro și Ultra în peste 160 de țări (listă: Google Support ). Google spune că Spark va folosi 3.7 Flash „începând de astăzi”, cu accent pe lucru cu aplicațiile Google Workspace și sarcini precum consolidarea fișierelor, redactarea de e-mailuri și actualizarea documentelor de status. Pentru dezvoltatori, accesul este indicat prin Google AI Studio și Gemini API (link direct: Google AI Studio ), iar pentru companii prin Gemini Enterprise Agent Platform și aplicația Gemini Enterprise. Siguranță: actualizări pentru CBRN și ofensivă cibernetică Google afirmă că Gemini 3.7 Flash este livrat cu „safeguards” actualizate împotriva abuzurilor în zona Chemical, Biological, Radiological, and Nuclear (CBRN) și ofensivă cibernetică, în linie cu cadrul Frontier Safety (detalii: Frontier Safety ) și abordarea privind bio-reziliența (detalii: our approach to bioresilience ). Pentru informații tehnice, compania trimite la „model card” (fișa modelului): Gemini 3.7 Flash model card . Într-un material separat, publicația CNMO relatează aceleași rezultate de benchmark și menționează o posibilă majorare de preț de la 1 ianuarie 2027, însă această informație nu apare în postarea Google citată mai sus. [...]
OpenAI încearcă să reducă riscurile de dependență emoțională și expunere la conținut sensibil printr-o versiune de ChatGPT dedicată utilizatorilor de 13–17 ani, cu restricții mai stricte și opțiuni de control parental, potrivit Euronews . ChatGPT for Teens a fost lansat marți și include limitări de conținut pentru subiecte precum sinuciderea, automutilarea și conversațiile cu caracter romantic sau sexual. În paralel, OpenAI spune că a ajustat modul în care chatbotul sprijină temele și studiul, astfel încât să îi ajute pe elevi să învețe, nu să primească direct răspunsuri și eseuri. De ce contează: presiune pe siguranță, într-un context de utilizare intensă Miza principală este reducerea vulnerabilităților specifice adolescenților, într-un moment în care cercetători și părinți au semnalat riscuri de „antropomorfizare” (tendința de a atribui emoții și intenții umane unui sistem) și de dezvoltare a unor relații nesănătoase cu asistenții conversaționali. În material este citat un studiu din 2025 al Common Sense Media, potrivit căruia în SUA peste 70% dintre adolescenți folosesc chatbot-uri bazate pe inteligență artificială pentru companie, iar jumătate dintre ei utilizează frecvent astfel de asistenți virtuali. Tot în acest context, Sam Altman , CEO-ul OpenAI, este menționat cu ideea că firma studiază „dependența emoțională excesivă” asociată tehnologiei, descrisă anterior drept un fenomen răspândit în rândul tinerilor. Ce restricții și „garduri de protecție” introduce OpenAI Potrivit OpenAI, versiunea pentru adolescenți include, între altele: restricții de conținut pentru teme sensibile (sinucidere, automutilare); blocarea conversațiilor cu caracter romantic sau sexual; interdicția ca chatbotul să sugereze că are sentimente personale față de utilizator sau că poate „simți” emoții; un mod de sprijin pentru învățare orientat spre ghidaj, nu spre furnizarea de răspunsuri „gata făcute”. Ann O’Leary, vicepreședintă pentru politici globale la OpenAI, a explicat abordarea companiei astfel: „Vrem să tratăm adolescenții corespunzător, ceea ce înseamnă că trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm la stadiul lor de dezvoltare, fără a le vorbi de sus și fără a-i trata ca pe niște copii. Dar ne asigurăm, de asemenea, că nu sunt expuși la conținut la care nu ar trebui să aibă acces.” Cum „vede” OpenAI vârsta și cum funcționează controlul parental OpenAI nu verifică direct vârsta utilizatorilor, însă folosește un sistem care estimează dacă o persoană are sub 18 ani pe baza unor factori precum tipurile de întrebări adresate. Dacă un utilizator este identificat (sau se identifică) drept minor, este redirecționat automat către versiunea pentru adolescenți. Pentru controlul parental, atât adolescentul, cât și părintele/tutorele trebuie să își dea acordul. Părinții pot seta „ore de liniște” în care accesul la ChatGPT este blocat și pot primi notificări de siguranță în situații limitate de risc ridicat, inclusiv când există posibilitatea de autovătămare. OpenAI spune că urmărește să ofere „siguranță, chiar și fără utilizarea controlului parental” și menționează notificări suplimentare legate de tulburările alimentare, concomitent cu limitarea conținutului partajat. Implicații operaționale: o cale mai directă către școli Pe lângă componenta de siguranță, OpenAI indică o direcție de produs care poate facilita utilizarea în educație: compania are deja o versiune de ChatGPT destinată profesorilor, iar adaptarea pentru adolescenți, cu accent pe „învățare interactivă”, ar putea deschide mai multe modalități de a introduce produsul în școli, potrivit materialului. [...]
Șeful Anthropic admite că industria AI nu și-a îndeplinit promisiunile, chiar înaintea unei listări așteptate la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei). Potrivit The Next Web , Dario Amodei spune că „doar rezultate științifice reale” pot schimba percepția publică — o poziție care pune presiune directă pe teza de evaluare a companiei, bazată mai mult pe ce ar urma să facă tehnologia decât pe ce a livrat deja. Amodei a scris pe X că „cea mai exactă critică” la adresa companiilor de inteligență artificială, inclusiv Anthropic, este că nu au livrat încă „promisiunile mari” de a aduce beneficii lumii. În aceeași intervenție, el a susținut că afirmații de tipul „AI va vindeca cancerul” au devenit un clișeu perceput adesea ca înșelător, iar singurul lucru care ar conta cu adevărat este „să vindeci cancerul” în mod concret. De ce contează: evaluarea așteptată depinde de rezultate viitoare Momentul declarațiilor este relevant deoarece Anthropic se pregătește, în următoarele săptămâni, pentru o listare pe bursă pe care susținătorii companiei ar aștepta să o evalueze la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei), în octombrie. Publicația notează că prețul ar „depinde aproape în întregime” de ceea ce va face tehnologia, nu de ceea ce a făcut până acum. În acest context, mesajul CEO-ului funcționează și ca o recunoaștere a riscului central pentru investitori: încrederea publică și, implicit, susținerea politică și comercială pentru AI ar putea rămâne fragile dacă nu apar progrese verificabile, dincolo de promisiuni. Neîncrederea publică și limitele „rezultatelor” ca soluție Ca argument, articolul citează un sondaj Pew: jumătate dintre adulții americani sunt mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de AI în viața de zi cu zi, față de 10% care sunt mai entuziasmați; nivelul de îngrijorare ar fi crescut de la 37% când întrebarea a fost pusă prima dată, în 2021. Amodei respinge ideea că propriile avertismente ar fi alimentat neîncrederea și face trimitere la eseul său din 2024, „Machines of Loving Grace”, în care argumenta că AI ar putea transforma lumea în bine. În schimb, el pune scepticismul pe seama unei neîncrederi mai vechi față de corporații, AI fiind „cea mai recentă iterație” a acestui fenomen. Totuși, articolul arată că nu toți sunt convinși că „descoperirile” vor fi suficiente. O angajată OpenAI (menționată ca atare) a replicat că industria farmaceutică livrează constant progrese, dar rămâne printre cele mai puțin de încredere sectoare. Ea a enumerat factori care ar influența judecata publicului dincolo de rezultate: prețuri, acces, activitate de lobby, lipsă de transparență, modul în care sunt împărțite câștigurile și cine ajunge să dețină puterea. Separat, Yann LeCun a susținut că singura cale înainte este o inteligență artificială „larg disponibilă, împărtășită și deschisă” — o direcție pe care Anthropic nu o acceptă pentru modelele sale de vârf, în timp ce Meta ar presa Washingtonul în sens opus, potrivit materialului. Ce urmează: „sclipiri” în lunile următoare, listarea înaintea lor Amodei a încheiat cu o promisiune de calendar: Anthropic speră la „rezultate incredibile în anii următori” și la „câteva sclipiri timpurii în lunile următoare”. În lectura The Next Web, asta plasează listarea „confortabil înaintea sclipirilor” — adică înainte ca piața să poată evalua pe baze concrete dacă promisiunile se transformă în rezultate. [...]
SUA pregătesc un mesaj către zeci de state că trebuie să aleagă între ecosistemul american și cel chinez în inteligența artificială , cu avertismentul că țările care aderă și la cadrul promovat de Beijing riscă să fie excluse din coaliția condusă de Washington, potrivit The Jerusalem Post , care preia o analiză Reuters bazată pe un proiect intern de scrisoare și pe declarațiile unui oficial american. Inițiativa americană invocată în document este „Pax Silica”, lansată anul trecut pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru modele de inteligență artificială, semiconductori și minerale critice, pe fondul rivalității tehnologice cu China. Aproximativ două duzini de țări au aderat, inclusiv aliați apropiați ai SUA precum Japonia, Australia și Coreea de Sud. Scrisoarea: acces condiționat la coaliția SUA și la proiecte comune Proiectul de scrisoare, pregătit de Departamentul de Stat , este adresat celor 35 de semnatari ai unui „AI Opportunity Statement” semnat în iunie, care include membri ai cadrului neobligatoriu Pax Silica și alte state interesate să alinieze cooperarea în AI cu Washington. Mesajul central este că semnarea declarației Pax Silica nu este „o simplă abonare”, ci un angajament, iar statele sunt îndemnate să „aleagă deliberat” în domeniul AI. Documentul susține că această apartenență nu poate fi menținută în paralel cu inițiative „duplicative” ale căror așteptări intră în conflict cu cele ale SUA, fără a menționa explicit China. Reuters notează că nu a putut stabili când intenționează SUA să trimită scrisoarea și nici dacă textul va fi modificat înainte de expediere; proiectul era nedatat. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze „presupuse documente interne scurse”. De ce contează: mineralele critice și exporturile devin pârghii în „războiul AI” Din perspectiva Washingtonului, presiunea pentru „alegerea taberei” urmărește să limiteze accesul Chinei la resursele necesare pentru dezvoltarea celor mai avansate sisteme de AI, cu potențial de utilizare pentru „dominanță militară sau economică”, potrivit materialului. Pax Silica este descrisă ca un cadru care împinge aliații și partenerii SUA către proiecte comune și controale la export și care urmărește, în final, reducerea dependenței de „adversari” pentru: minerale critice, modele de inteligență artificială, cipuri semiconductoare care alimentează aceste sisteme. În același timp, materialul indică faptul că Beijingul a folosit poziții apropiate de monopol pe minerale critice ca instrument de represalii într-un conflict tarifar declanșat anul trecut de președintele american Donald Trump, în timp ce SUA și-au intensificat eforturile de aprovizionare internă și din țări aliate. China își construiește propria arhitectură: organizație rivală și „open-weight” În iulie, președintele chinez Xi Jinping a lansat o inițiativă rivală, „World Artificial Intelligence Cooperation Organization”, promovată ca alternativă la influența SUA în sector. Materialul menționează că Beijingul promovează tehnologia „open-weight” (modele ale căror „greutăți” – parametrii învățați – sunt puse la dispoziție mai deschis decât în cazul sistemelor proprietare), în competiție cu abordarea companiilor americane precum OpenAI și Anthropic. China ia în calcul și restricții privind accesul din străinătate la unele dintre modelele sale de vârf, pe fondul tensiunilor legate de agenda de securitate națională. Cazul Kazahstanului, semnal de alarmă pentru Washington Kazahstanul este prezentat drept singura țară cunoscută până acum care a aderat la ambele inițiative, ceea ce a declanșat îngrijorări în SUA. Washington a evidențiat în iunie Kazahstanul ca prima țară din Asia Centrală care intră în Pax Silica, invocând rezerve importante de minerale critice. Ambasada Chinei la Washington a transmis că se opune politizării comerțului și tehnologiei, avertizând că astfel de acțiuni „vor sufoca avansul global al AI” și „nu vor servi intereselor nimănui”. Ambasada Kazahstanului la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Ce urmează Dacă scrisoarea va fi trimisă în forma actuală, miza imediată este transformarea cooperării în AI într-un regim de „acces condiționat” la proiecte, investiții și reguli de export, în care statele partenere sunt împinse să opteze pentru un singur ecosistem tehnologic. În acest moment, rămâne neclar calendarul și forma finală a documentului, iar reacțiile țărilor vizate nu sunt încă publice. [...]
Investitorii evaluează Anthropic pe baza unor venituri proiectate de 190–200 mld. dolari în 2028 , un pariu care împinge criteriile de evaluare mult în viitor și poate pregăti terenul pentru unul dintre cele mai mari IPO-uri din sectorul inteligenței artificiale, potrivit Ziarul Financiar . Informația despre ținta de venituri pentru 2028 provine dintr-o investigație Reuters, care citează două persoane familiarizate cu situația financiară a companiei. Estimarea nu fusese făcută publică anterior și este de peste patru ori mai mare decât nivelul de 47 de miliarde de dolari în venituri anualizate, comunicat de companie în luna mai. De ce contează: evaluarea se mută de la prezent la „promisiunea” din 2028 Potrivit Reuters, bancherii și investitorii folosesc multiplii „enterprise value/venituri” (raportul dintre valoarea companiei și veniturile sale), calculați pe baza estimărilor viitoare, pentru a evalua Anthropic. Metoda este întâlnită la companii software cu creștere foarte rapidă, care nu au încă un profil matur de profitabilitate, însă în cazul Anthropic investitorii merg „neobișnuit de departe” și folosesc estimări pentru 2028. Rațiunea, conform aceleiași surse, ține de două elemente: ritmul accelerat de dezvoltare al companiei; investițiile foarte mari necesare pentru infrastructura AI. Costurile care apasă marjele și ipoteza din spatele pariului Anthropic cheltuiește masiv pentru cipuri GPU, capacitate de calcul, antrenarea modelelor AI, inferență (rularea modelelor pentru a genera răspunsuri) și recrutare, costuri care afectează în prezent marjele. Teza investitorilor este că, pe măsură ce compania se extinde, aceste costuri ar putea ajunge să reprezinte o pondere mai mică din venituri. Reuters notează că tocmai această combinație – marje încă apăsate de investiții, dar venituri în creștere rapidă – face evaluarea dificilă și împinge piața către multipli calculați pe ani viitori. Reperele folosite de investitori și întrebarea despre „cât de sus” poate ajunge evaluarea În pregătirea listării, investitorii analizează companii comparabile precum Palantir , Cloudflare și SpaceX, ca puncte de referință pentru multiplii utilizați, potrivit persoanelor citate de Reuters. Conform datelor LSEG menționate de Reuters, Palantir este evaluată la aproximativ 53 de ori veniturile estimate pentru acest an, iar SpaceX și Cloudflare la aproximativ 41,6 ori veniturile estimate pentru 2026. David Merkel, principal la Aleph Investments, a spus pentru Reuters că Anthropic „ar putea ajunge la o evaluare de 2.000 de miliarde de dolari”, dar a ridicat și problema sustenabilității unei asemenea valori pe termen lung, în funcție de productivitatea pe care AI o va genera în economie. Ce urmează și riscul implicit al scenariului Dacă estimarea de 190–200 miliarde de dolari venituri în 2028 se materializează, Anthropic ar intra într-o categorie foarte restrânsă de companii tehnologice globale, potrivit Reuters. Dacă însă creșterea încetinește sau costurile de calcul rămân ridicate, multiplii mari folosiți acum ar putea deveni greu de justificat. Reuters precizează că Anthropic nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii privind estimările financiare prezentate în articol. [...]
