Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
AMD prezintă la MWC 2026 cum duce AI-ul telecom din laborator în rețele reale potrivit AMD , compania a folosit ediția din 2026 a Mobile World Congress (MWC), organizată la Barcelona, pentru a-și poziționa oferta drept „cap-coadă” pentru operatorii care trec de la proiecte-pilot la implementări stabile, la scară: modele și date într-un ecosistem deschis, un strat software pregătit pentru producție și o bază de calcul eficientă pentru implementări distribuite la marginea rețelei.
Miza este una practică: rețelele telecom sunt sisteme critice, unde optimizarea în timp real, automatizarea operațiunilor și creșterea rezilienței nu trebuie să afecteze serviciile de care depind miliarde de utilizatori. În același timp, AMD invocă un reper dintr-un raport al GSMA: doar 16% dintre implementările de inteligență artificială generativă ar viza rețelele, semn că progresul din zona modelelor nu se traduce automat în rezultate direct utilizabile în infrastructură.
În centrul mesajului de la MWC2026 se află participarea AMD la Open Telco AI, o inițiativă globală lansată de GSMA, în care sunt menționați și parteneri precum AT&T și TensorWave. Scopul declarat este accelerarea dezvoltării de modele și sisteme AI „de nivel telecom” prin colaborare deschisă, inclusiv printr-un portal dedicat (open-telco.ai), unde ar urma să se adune resurse, seturi de date, instrumente și testări comparative, astfel încât soluțiile să fie mai ușor de comparat și adaptat de către industrie.
Pe scurt, rolurile prezentate de AMD arată astfel:
| Componentă | Ce aduce | La ce folosește în practică |
|---|---|---|
| Open Telco AI (GSMA) | cadru de colaborare și resurse comune | modele mai ușor de validat și reutilizat în telecom |
| AT&T | modele „open-telco” orientate pe domeniu | punct de plecare pentru aplicații specifice rețelelor |
| AMD | putere de calcul și platformă software | antrenare și rulare eficientă a modelelor |
| TensorWave | găzduire | scalare mai simplă a mediilor de lucru |
AMD precizează că folosește acceleratoare grafice AMD Instinct pentru antrenarea modelelor din inițiativă, împreună cu platforma sa software ROCm, pusă în contextul unei fundații „deschise” pentru antrenare și inferență, astfel încât echipele să poată itera mai rapid de la test la validare.
Un punct subliniat în material este că antrenarea unui model nu este suficientă, dacă operatorul nu poate transforma acel model într-un serviciu controlat, reproductibil și scalabil. Aici, AMD își promovează AMD Enterprise AI Suite ca un pachet orientat către utilizarea în producție: rulare de modele ca servicii, fluxuri validate, guvernanță și medii de dezvoltare, cu integrare într-o abordare bazată pe containere și orchestrare (în special Kubernetes), astfel încât să se potrivească mai bine cu practicile uzuale din marile organizații.
Pentru operatori, promisiunea este o „cale” mai scurtă de la modele specializate la funcții concrete, precum:
În paralel, AMD leagă tranziția către rețele deschise și virtualizate de constrângeri foarte concrete: costuri energetice, spațiu limitat, automatizare și comportament determinist în condiții de teren. În acest context, compania aduce în discuție procesoarele AMD EPYC 8005, descrise ca optimizate pentru scenarii telecom la marginea rețelei, inclusiv încărcări de tip vRAN (rețea de acces radio virtualizată) și procesări intensive la nivel de Layer 1. Sunt menționate și cerințe de robustețe (plaje termice largi) care ar ajuta producătorii de echipamente să certifice platforme pentru implementări dificile, inclusiv în exterior.
Per ansamblu, mesajul AMD de la MWC2026 este că „AI pentru telecom” nu se reduce la un singur model sau la un singur tip de cip, ci are nevoie de o combinație de colaborare (ecosistem), software de operare în producție și hardware potrivit pentru distribuție la marginea rețelei, acolo unde se simt cel mai repede atât beneficiile, cât și limitele unei implementări.
Recomandate
Un câine-robot ar putea scurta minute critice în intervențiile cu substanțe periculoase , trimițând în timp real măsurători și imagini din zone contaminate înainte ca pompierii să intre, potrivit Interesting Engineering . Robotul, controlat de la distanță, a fost dezvoltat de cercetători de la Universitatea Tehnică din Graz (TU Graz) , Austria, ca un sistem compact cu patru picioare care integrează dispozitive de măsurare deja folosite de serviciile de pompieri. Echipa spune că platforma a fost testată extensiv de serviciile de urgență în exerciții de amploare pentru poluanți și că a demonstrat capacitatea de a furniza date în timp real din „zone de pericol”. În accidente chimice, echipele de intervenție trebuie să identifice rapid substanțele periculoase, dar intrarea în perimetru presupune, de regulă, echipare în costume de protecție (de tip Hazmat, nivel A sau B), un proces care poate consuma timp într-o urgență. În acest context, robotul este gândit să fie trimis înaintea pompierilor pentru a colecta informații esențiale, reducând expunerea directă la toxine și ajutând la evaluarea situației fără intrarea imediată în zona contaminată. Integrare în procedurile existente, nu un flux de lucru nou Un element operațional important este că proiectul nu urmărește să „reinventeze” intervenția, ci să se potrivească în procedurile standard ale serviciilor de urgență. Cercetătorii afirmă că au făcut o analiză de cerințe și au integrat strategia robotică în procedurile operaționale existente, pentru colaborare „fără fricțiuni” între oameni și mașină în timpul misiunii. Robotul se bazează pe componente disponibile comercial pentru mobilitate, senzori, procesarea datelor, comunicații și vizualizare. Conform articolului, platforma poate funcționa fără GNSS (sisteme globale de navigație prin satelit) sau infrastructură externă de comunicații. Ce câștigă intervenția: date și imagini în timp ce echipele se echipează Publicația îl citează pe Gerald Steinbauer-Wagner, cercetător în robotică la TU Graz, care descrie rolul robotului în teren: „Măsoară concentrațiile de poluanți și transmite datele împreună cu o imagine de la cameră, în timp real, din zona de pericol.” În același material, Gerald Czech, de la Asociația Federală a Serviciilor de Pompieri din Austria, susține că ar trimite robotul în zona contaminată înainte ca pompierii să intre, argumentând că „fiecare minut contează” într-o operațiune cu substanțe periculoase și că primirea măsurătorilor și a imaginilor cât timp echipele încă se echipează poate economisi timp și îmbunătăți comanda operațională. Articolul mai notează că experți din asociațiile de pompieri din Stiria și Austria Superioară, TU Graz, Universitatea de Științe Aplicate din Austria Superioară și Disaster Competence Network Austria susțin utilizarea roboților de detecție și propun includerea lor permanentă în echipele de răspuns la incidente cu materiale periculoase. [...]
Folosirea inteligenței artificiale în mesaje politice provocatoare ridică riscuri de escaladare și dezinformare , după ce Dmitri Medvedev a distribuit un videoclip generat cu AI în care fotografii ale unor politicieni occidentali sunt introduse într-un tocător de documente, potrivit Mediafax . Clipul, publicat pe rețelele sociale, a atras atenția presei internaționale și este prezentat ca parte dintr-o serie de mesaje provocatoare lansate în ultimii ani de fostul președinte rus. De ce contează: AI ca instrument de propagandă și presiune politică Materialul se înscrie într-un tipar în care conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale este folosit pentru a amplifica mesaje politice agresive, cu potențial de a alimenta tensiuni și de a distorsiona percepții publice. În acest caz, imaginile sunt utilizate într-un scenariu simbolic de „distrugere”, fără ca articolul să indice existența unor consecințe oficiale imediate. Context: poziționarea lui Medvedev în linia dură a Kremlinului Reuters , citată de Mediafax, notează că Medvedev a devenit în ultimii ani una dintre cele mai radicale voci ale Kremlinului, cunoscut pentru comentarii dure și provocatoare la adresa Occidentului, NATO și Ucrainei. Publicația mai arată că oficialul rus și-a construit reputația prin declarații agresive și prin mesaje publicate frecvent pe rețelele sociale. [...]
Prometheus, startup-ul de „physical AI” co-condus de Jeff Bezos, a atras 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 mld. lei) la o evaluare de 41 miliarde de dolari (aprox. 188,6 mld. lei), semnalând o mutare a capitalului mare către AI aplicată direct în inginerie și producție , potrivit The Next Web . Runda îi are între investitori pe JPMorgan Chase , Goldman Sachs și BlackRock, alături de DST Global, Arch Venture Partners și Bezos însuși, iar finanțarea totală depășește acum 18 miliarde de dolari. De ce contează: „physical AI” atrage cele mai mari tichete Miza Prometheus este construirea a ceea ce Bezos numește un „artificial general engineer” – instrumente de inteligență artificială care să scurteze drumul de la proiectare la fabricație pentru produse fizice. Țintele declarate includ domenii cu cicluri lungi și costuri mari de dezvoltare: computing, aerospațial, auto, producție avansată și descoperire de medicamente. În prezent, compania are circa 150 de angajați, un indiciu că investitorii finanțează mai degrabă o ambiție de platformă (și infrastructură de date/experimente) decât o organizație mare deja scalată. Ce construiește Prometheus și cum se diferențiază Prometheus își poziționează tehnologia ca „physical AI”: modele antrenate pe date experimentale din lumea reală, interacțiuni cu roboți și fluxuri de lucru inginerești, nu doar pe text și imagini. Obiectivul este ca sistemele să „înțeleagă” legile fizicii, nu doar corelații statistice. În termeni de business, această abordare mută promisiunea AI din zona productivității de birou (chatboți, generare de cod) către reducerea timpului și costului de proiectare, testare și industrializare – acolo unde câștigurile pot fi mult mai mari, dar și riscurile de execuție sunt pe măsură. Structură și guvernanță: Bezos revine într-un rol operațional Bezos co-conduce compania împreună cu Vik Bajaj, profesor la Stanford Medical School, care a cofondat anterior laboratorul Verily (Alphabet). Bezos a intrat ca investitor fondator la finalul lui 2024, dar a ajuns să preia un rol operațional, pe care îl descrie astfel (citat de CNBC, conform publicației): „Am devenit atât de impresionat de ceea ce se întâmpla și de potențial încât am decis că nu pot sta pe margine și că trebuie să mă implic cu ambele picioare.” Este primul său rol operațional într-o companie de tehnologie de la retragerea din poziția de CEO Amazon, în 2021. Evaluare și pașii următori: de la startup la posibil conglomerat Prometheus a fost lansată în noiembrie 2025 cu 6,2 miliarde de dolari finanțare inițială. Publicația notează că raportările anterioare evaluau runda la 38 miliarde de dolari, însă închiderea finală a ajuns la 41 miliarde de dolari, cu un plus de 7,9% față de cifra raportată în aprilie. În paralel, compania ar fi încercat să strângă „zeci de miliarde” suplimentare pentru o societate de tip holding care să cumpere firme pe care le consideră avantajate de tehnologiile dezvoltate. Dacă planul se materializează, Prometheus nu ar mai funcționa doar ca laborator AI, ci ca un grup care dezvoltă tehnologia și apoi achiziționează companiile care o folosesc. (Detaliile despre calendar și dimensiunea exactă nu sunt precizate în material.) [...]
Funcțiile generative din Google Search au rămas disponibile , deși produsul de inteligență artificială Gemini a avut mai multe întreruperi pe parcursul zilei, potrivit Search Engine Roundtable . Informația contează operațional pentru companiile care depind de vizibilitatea în căutare: indisponibilitatea Gemini nu s-a propagat către AI Overviews și AI Mode din Google Search. În material se arată că Gemini a înregistrat „mai multe întreruperi” și că, având în vedere că Gemini alimentează unele componente din Google Search, exista riscul ca problemele să afecteze și experiența de căutare. Confirmarea Google: fără impact asupra AI Overviews și AI Mode Autorul a cerut un punct de vedere de la Rajan Patel , vicepreședinte (Engineering) pentru Search la Google, care a transmis că nu a existat impact asupra Google Search, inclusiv asupra funcțiilor generative AI Mode și AI Overviews, în legătură cu întreruperea Gemini. Separat, Josh Woodward de la Google a confirmat pe X existența întreruperii Gemini și faptul că echipele lucrau la remediere, fără a indica însă o afectare a Google Search în sine. Ce înseamnă pentru utilizatori și pentru business Din perspectiva continuității serviciului, episodul sugerează că Google a reușit să izoleze problemele Gemini de componentele generative din Search, cel puțin în acest caz. Pentru companii, implicația imediată este că funcțiile de căutare care pot influența traficul (AI Overviews și AI Mode) au rămas funcționale în timpul incidentului. Publicația notează totodată limita informației: concluzia se bazează pe răspunsurile punctuale oferite de reprezentanți Google despre impactul asupra Search, nu pe date tehnice detaliate despre cauză sau arhitectură. [...]
OpenAI ia în calcul declanșarea unui război al prețurilor cu Anthropic, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a clienților corporate față de costurile în creștere ale instrumentelor de inteligență artificială , potrivit Futurism . Miza este una economică: companiile care folosesc aceste modele reclamă facturi tot mai mari fără beneficii evidente, iar furnizorii de AI riscă să-și erodeze și mai mult marjele dacă reduc agresiv tarifele. În material este citat un exemplu atribuit Axios: directorul financiar al unei companii ar fi acumulat din greșeală taxe de utilizare de „jumătate de miliard” de dolari pentru Claude într-o singură lună (aprox. 2,3 miliarde lei). Episodul este folosit ca ilustrare a presiunii pe bugetele clienților, într-un moment în care costurile de acces la modele „puternice” cresc, fără un „randament” (payoff) clar. De ce se discută despre tăieri de prețuri Pe de o parte, costurile mari ale industriei încep să se transfere către utilizatori. Futurism notează că investițiile uriașe în infrastructură (în special construcția de centre de date) apasă pe bugetele companiilor de AI, care „pierde” (în termeni de cash) zeci de miliarde de dolari. Pe de altă parte, potrivit Wall Street Journal (citat de Futurism), conducerea OpenAI ar analiza dacă să reducă semnificativ prețurile pentru a atrage utilizatori de la Anthropic, anticipând că rivalul ar putea răspunde cu reduceri similare. În acest scenariu, prețul devine un instrument competitiv direct, nu doar o consecință a costurilor. Semnalul din piață: prețul a devenit „o problemă majoră” Sam Altman , CEO OpenAI, a recunoscut la un eveniment de săptămâna trecută că discuția despre costuri s-a schimbat rapid în 2026: „Asta a trecut de la, la începutul acestui an, o problemă care nu apărea niciodată — oamenii erau complet mulțumiți de cât cheltuiau — la, dintr-odată, o problemă uriașă.” Altman a mai spus că OpenAI caută soluții pentru ca utilizatorii „să obțină mai multă valoare cu cheltuieli mai mici”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Presiune suplimentară: cursa cu Anthropic și pregătirea pentru IPO Futurism descrie o competiție intensă între OpenAI și Anthropic, în care Anthropic ar fi câștigat teren recent prin instrumente de programare orientate către companii (enterprise). În paralel, ambele companii ar fi depus confidențial documentația pentru listare (IPO) în ultimele zece zile, ceea ce ridică miza: prețurile în creștere care „sperie” utilizatori noi pot complica mesajul către investitori și pot forța o reevaluare a modelelor de business. Ce urmează rămâne incert: articolul indică doar că OpenAI „cântărește” opțiunea unui război al prețurilor, iar o eventuală mișcare ar putea pune și mai multă presiune pe profitabilitatea deja fragilă a industriei AI. [...]
SpaceX își leagă pariul pe AI de un plan de „centre de date” orbitale cu până la un milion de sateliți , într-un demers care ar putea schimba atât economia infrastructurii de calcul, cât și discuția de reglementare despre aglomerarea orbitei joase, potrivit G4Media . Elon Musk a prezentat, într-un videoclip de circa 30 de minute publicat pe X pe 8 iunie, direcția în care vrea să ducă tehnologia SpaceX: sateliți dedicați calculului pentru inteligență artificială, echipați cu „o mulțime de celule solare”, radiatoare și legături optice (laser) de mare viteză pentru comunicații. În același context, Musk a spus că SpaceX ar urma să lanseze până la finalul anului viitor o unitate de producție axată pe „sateliți AI”, care să funcționeze la „un volum rezonabil”. De ce mizează SpaceX pe centre de date în spațiu Rațiunea invocată este presiunea tot mai mare asupra centrelor de date de pe Pământ: limitări de spațiu fizic și opoziție locală alimentată de consumul ridicat de energie și apă al marilor facilități de calcul. În schimb, centrele de date orbitale rămân, deocamdată, în mare parte teoretice și nedemonstrate la nivel operațional, însă SpaceX susține că poate dezvolta tehnologiile necesare pentru a transforma conceptul într-o „constelație” funcțională. Musk a afirmat că o parte importantă din tehnologia necesară ar exista deja în dezvoltarea noii generații de sateliți Starlink, menționând explicit Starlink V3 . Ce detalii tehnice a oferit Musk În descrierea lui Musk, „rack-urile de calcul” (bănci de cipuri instalate pe fiecare satelit) ar urma să fie interconectate prin legături laser între sateliții de inteligență artificială și cu sateliții Starlink. Datele ar putea fi trimise la sol prin antene sau legături laser, la o „latență nu deosebit de ridicată” (adică timpi mici de întârziere, specifici conexiunilor rapide). Musk a indicat și parametri de putere pentru fiecare satelit AI: 150 kW la vârf; 120 kW constant. Lansările ar urma să fie făcute cu rachetele Super Heavy și Starship , aflate în testare. Miza de reglementare: aglomerarea orbitei joase Planul vine pe fondul îngrijorărilor legate de supraaglomerarea orbitei joase a Pământului, mai ales după rapoarte privind manevrele sateliților Starlink pentru evitarea coliziunilor. În prezent, constelația Starlink are peste 10.000 de sateliți operaționali, potrivit analistului Jonathan McDowell, citat de Space.com. Musk a minimalizat riscul de aglomerare chiar și la scara de „până la un milion de sateliți”, argumentând că „există mult spațiu acolo sus”. Context financiar: legătura cu o listare a SpaceX Potrivit informațiilor prezentate, discuția despre centre de date orbitale apare și în contextul unei listări la bursă (IPO – ofertă publică inițială) mult așteptate: SpaceX ar intenționa să își listeze acțiunile la 135 de dolari (aprox. 620 lei) pe acțiune, pentru o evaluare de peste 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,05 trilioane lei), mizând puternic pe xAI și pe centrele de date din spațiu în prezentarea către investitori. În paralel, SpaceX ar concura pentru interesul investitorilor cu alte inițiative de centre de date orbitale, asociate unor nume mari precum Google, Blue Origin și Microsoft, dar și unor companii mai mici, precum Cowboy Space Corp. (fosta Aetherflux) și Starcloud. [...]
