Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Alphabet (Google) anticipează o creștere „semnificativă” a cheltuielilor de capital în 2026, pe fondul investițiilor accelerate în infrastructura necesară serviciilor de inteligență artificială, potrivit CNBC.
Miza acestor investiții este capacitatea de calcul (resursele hardware și energetice care rulează modelele de AI) și extinderea centrelor de date, într-un moment în care cererea din partea clienților de cloud crește rapid, iar companiile mari din tehnologie concurează pentru a-și asigura infrastructura. Conducerea Alphabet a indicat că va detalia planurile la prezentarea rezultatelor din trimestrul al patrulea.
Pentru 2025, Alphabet și-a revizuit în sus așteptările privind cheltuielile de capital (CapEx), care includ investiții în echipamente și infrastructură, în special centre de date. Compania estimează acum CapEx între 91 și 93 miliarde de dolari, conform raportului de câștiguri publicat de companie.
Revizuirea din 2025 este a doua din același an. În iulie, Alphabet își crescuse deja estimarea de la 75 miliarde la 85 miliarde de dolari, „cea mai mare parte” fiind direcționată către proiecte precum noi centre de date. Mesajul pentru 2026 este că ritmul nu doar continuă, ci se intensifică.
„Privind către 2026, ne așteptăm la o creștere semnificativă a CapEx și vom oferi mai multe detalii la conferința privind rezultatele din trimestrul al patrulea”, a declarat Anat Ashkenazi, director financiar al Alphabet.
Din perspectiva impactului în infrastructura AI, un indicator cheie invocat de companie este „backlog”-ul din cloud (comenzi contractate, dar încă neîncasate), care arată presiunea pe capacitățile existente și nevoia de extindere. CEO-ul Sundar Pichai a spus că Google are 155 miliarde de dolari în backlog pentru cloud, iar compania a raportat o creștere de 46% de la un trimestru la altul a backlog-ului în trimestrul al treilea.
Contextul de piață sugerează că investițiile în infrastructura AI devin o competiție de scară: în aceeași zi, Meta a ridicat limita inferioară a estimării pentru CapEx 2025 cu 4 miliarde de dolari, la un interval de 70–72 miliarde de dolari, consemnează CNBC. Pentru Alphabet, această cursă are o componentă comercială directă: Pichai și Ashkenazi au spus că firma a încheiat mai multe contracte de peste 1 miliard de dolari în ultimele nouă luni decât în ultimii doi ani cumulat, iar compania a menționat și contracte mari care implică acces la infrastructura proprie (inclusiv procesoare TPU, cipuri specializate pentru AI).
Pe lângă livrarea către clienți, Alphabet leagă investițiile în infrastructură și de îmbunătățirea produselor interne bazate pe AI. Compania a indicat că aplicația sa Gemini a depășit 650 milioane de utilizatori activi lunar, iar în zona de căutare a raportat venituri de 56,56 miliarde de dolari, în creștere cu 15% față de anul anterior, pe fondul integrării funcțiilor de AI și al testării reclamelor în „AI Mode”, un mod de căutare asistat de AI disponibil în SUA.
Recomandate

În economia creatorilor, AI mută competiția către „încredere”, iar platformele riscă să piardă creatori dacă nu oferă protecție și plăți transparente , potrivit unei analize publicate de TechRadar . Pe fondul exploziei de conținut generat de AI și al politicilor de monetizare greu de anticipat, relația dintre creatori și platforme devine mai tensionată, cu efect direct asupra veniturilor și retenției. Presiunea imediată vine din două direcții: pe de o parte, creatorii concurează pentru atenție cu volume mari de conținut „low-effort” generat de AI, iar moderarea laxă poate crea un teren de joc inegal; pe de altă parte, cresc temerile că munca lor este folosită la antrenarea modelelor AI fără consimțământ sau compensație. În acest context, analiza susține că lipsa de acțiune poate eroda încrederea și poate îndepărta exact oamenii de care depind platformele pentru a atrage și păstra audiențe. De ce contează pentru platforme: risc comercial și migrarea creatorilor Materialul argumentează că „încrederea” devine un diferențiator competitiv: platformele care își protejează creatorii și îi plătesc predictibil au șanse mai mari să atragă și să păstreze creatorii valoroși. În paralel, apar mai multe platforme și fluxuri de venit, ceea ce le crește creatorilor opțiunile și reduce costul de a pleca către un competitor. Analiza indică și un semnal operațional: experiențele slabe de plată afectează deja relațiile cu contributorii. Conform unei cercetări Tipalti despre plăți globale, 26% dintre companii au pierdut contributori din cauza problemelor legate de plăți în ultimele 12 luni, iar creatorii au reprezentat 36% din aceste pierderi. Concluzia trasă este că „fricțiunea” la plată poate lovi direct în capacitatea unei platforme de a-și păstra baza de creatori. Două condiții pentru „încredere”: protecția conținutului și plăți explicabile TechRadar sintetizează două priorități pe care platformele ar trebui să le trateze ca esențiale: Protejarea muncii creatorilor și controlul asupra conținutului : recunoașterea problemelor aduse de AI și introducerea de măsuri de protecție, astfel încât beneficiile rezultate să fie împărțite echitabil. Plăți fiabile și transparente : la finalul fiecărui ciclu de plată, creatorii ar trebui să primească o defalcare clară a modului în care s-a calculat suma, inclusiv factorii care explică variațiile lunare, astfel încât plata să fie corectă și la timp. În plus, pe măsură ce economia creatorilor se extinde global, analiza avertizează că diferențele dintre standardele de protecție a conținutului și infrastructura financiară (valute, metode de plată, cerințe regionale) pot deveni blocaje de creștere, dacă platformele nu își adaptează sistemele. Context: litigii și controverse care amplifică neîncrederea Textul menționează că tensiunile sunt vizibile și în zona juridică și de guvernanță a platformelor. Un exemplu este aprobarea de către o instanță din SUA a unei înțelegeri de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) legată de folosirea de către Anthropic a unor cărți piratate pentru antrenarea modelelor AI, caz care, deși aduce o clarificare pentru deținătorii de drepturi, ar lăsa creatorii mici fără resursele necesare pentru litigii. Separat, analiza amintește îngrijorări legate de faptul că YouTube ar fi folosit AI pentru a modifica videoclipurile creatorilor fără consimțământ, ca exemplu de dezechilibru potențial în relația platformă–creator. În esență, concluzia materialului este că AI schimbă ce creează oamenii și cum distribuie platformele conținutul, însă dependența reciprocă rămâne; diferența este că, într-un ecosistem mai opac și mai fragmentat, încrederea (protecție + plăți transparente) devine criteriul care poate decide cine câștigă competiția pentru creatori . [...]

Negocierile ONU privind armele autonome cu IA riscă să rămână fără efecte concrete , după ce marile puteri militare se opun unor restricții legale, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Discuțiile încep săptămâna aceasta la Geneva și vizează oportunitatea lansării negocierilor pentru un acord juridic obligatoriu privind sistemele de arme autonome letale (LAWS). Miza este una de reglementare: majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenției privind anumite arme convenționale (CCCW) susțin inițiativa, însă Statele Unite, Rusia și Israel se opun, argumentând că dreptul umanitar existent ar fi suficient pentru a acoperi utilizarea acestor sisteme. Ce se discută la Geneva și de ce contează Reuniunea ONU ar trebui să ducă la o decizie privind demararea negocierilor pentru un instrument care să stabilească interdicții și reguli pentru armele autonome letale. În paralel, dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și altor echipamente capabile să ucidă fără intervenție umană, iar arme semi-autonome asistate de IA ar fi fost deja folosite în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, pe fondul unor preocupări etice. Liderii ONU, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Papa au avertizat asupra pericolelor asociate armelor autonome și s-au pronunțat pentru reglementare. „Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu paşi mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch. Blocajul: norme obligatorii versus „linii directoare” Potrivit Reuters, Statele Unite preferă linii directoare în locul unor norme obligatorii și susțin că dreptul internațional oferă deja un cadru pentru desfășurarea războiului. Washingtonul ar fi propus un mandat de cinci ani pentru negocieri în vederea unui acord fără caracter obligatoriu. Crucea Roșie consideră însă că dreptul umanitar nu abordează suficient riscurile specifice ale armelor autonome. În cazul Rusiei, publicația notează că Moscova nu și-a făcut publică poziția înaintea discuțiilor, dar s-a opus și în trecut unui acord juridic obligatoriu. Un alt punct sensibil, potrivit unui înalt diplomat occidental citat de Reuters, este intenția Rusiei de a împiedica Uniunea Europeană — prezentă la negocieri ca observator — să ia cuvântul. „Riscul de eroare” și opțiunile de compromis Activiștii avertizează că sistemele autonome pot avea comportament imprevizibil, ceea ce ar crește riscul unor erori fatale. Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța IA militară la think tankul Future of Life Institute (SUA), a spus că LAWS nu mai țin de domeniul science-fiction și a invocat informații din presă potrivit cărora în Ucraina ar fi fost folosite sisteme complet autonome. Doi diplomați au declarat pentru Reuters că discuțiile se anunță dificile, dar că ar putea exista spațiu pentru un compromis până la finalul săptămânii. Variantele aflate „pe masă” includ: un acord cu caracter juridic obligatoriu; un acord fără caracter obligatoriu; un acord „hibrid”, care să combine elemente din ambele. În paralel, Marea Britanie, Germania și Franța propun negocieri pentru un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, potrivit declarațiilor făcute de Verity Coyle pentru Reuters. [...]

Samsung pregătește „Galaxy Claw”, o funcție care ar putea transforma Galaxy AI din chatbot în agent de automatizare pe telefon : în aplicația Samsung „ Personal Agent Core ” au apărut fragmente de cod care indică dezvoltarea unei capabilități menite să preia sarcini repetitive zilnice, direct prin integrarea cu aplicațiile și serviciile de pe dispozitiv. Informația pornește de la o relatare a publicației Android Authority (citată de ITHome ), care susține că noua funcție ar extinde rolul Galaxy AI dincolo de răspunsuri și generare de conținut, către executarea efectivă de acțiuni în aplicații. În cod apar descrieri care arată că „Personal Agent Core” ar ajuta Galaxy AI să „completeze sarcini pentru tine” lucrând cu aplicații și instrumente de pe telefon și din servicii conectate, inclusiv prin conectarea la aplicațiile instalate. Ce aplicații ar putea controla Galaxy AI prin „conectori” Codul menționat indică o listă de „conectori” (integrări) pe care Galaxy AI i-ar putea folosi pentru a citi informații și, potențial, pentru a declanșa acțiuni: Calendar (vizualizare, creare și administrare evenimente) Contacte (vizualizare și administrare) Galerie (vizualizare fotografii și videoclipuri) Gmail (vizualizare și administrare e-mail) Mesaje (vizualizare și trimitere mesaje) Notificări (vizualizare) Perplexity (căutare pe web) Telefon (inițiere și administrare apeluri) Reportofon (înregistrare și administrare audio) IT之家 notează că, din descrierile funcțiilor, reiese că Galaxy AI nu s-ar limita la a „citi” date, ci ar putea „apela” aceste instrumente pentru a executa operațiuni. Automatizări programate: sarcini recurente și administrare din aplicație O altă direcție evidențiată de cod este suportul pentru operațiuni programate (sarcini care rulează după un calendar). Galaxy AI ar putea ghida utilizatorul într-un dialog pentru setarea unei sarcini, întrebând ce trebuie făcut, cât de des și când să ruleze, după care să o creeze. Alternativ, utilizatorul ar putea configura manual sarcina, completând nume, instrucțiuni și planul de repetare. Opțiunile de repetare menționate includ: din oră în oră, zilnic, în zilele lucrătoare, săptămânal și personalizat. În plus, apar funcții de administrare precum istoric, „următoarea rulare”, rulare imediată, redenumire, editare, ștergere, precum și pauză/relansare a sarcinilor. De ce contează: execuție pe dispozitiv și limitări în modul de economisire a bateriei Un detaliu cu impact operațional este avertismentul din cod că sarcina „rulează pe acest dispozitiv” și că execuțiile pot fi întârziate când este activ modul de economisire a bateriei. IT之家 interpretează acest lucru ca un indiciu că „Galaxy Claw” ar putea depinde, cel puțin parțial, de procesare sau execuție locală, nu exclusiv de serverele Samsung. Deocamdată, informațiile provin din fragmente de cod și descrieri interne, astfel că rămâne neclar când va fi lansată funcția și în ce formă finală va ajunge la utilizatori. [...]

Modelele noi de AI din China sugerează ocolirea restricțiilor SUA la cipuri Nvidia. O analiză citată de Profit arată că mai multe modele lansate anul acesta de companii chineze includ indicii tehnice potrivit cărora, în dezvoltarea lor, ar fi fost folosite plăci video Nvidia la care aceste firme „nu ar fi trebuit să aibă acces” în contextul limitărilor impuse de Statele Unite. Unghiul cu miză pentru piață este cel de reglementare și conformare: dacă indiciile se confirmă, eficiența controalelor americane la exportul de hardware avansat pentru inteligență artificială este pusă sub semnul întrebării, cu potențiale consecințe atât pentru lanțurile de aprovizionare, cât și pentru companiile implicate în distribuție și intermediere. Potrivit materialului, concluzia vine dintr-un studiu realizat de Unemployment Labs , care a analizat modele asociate unor jucători chinezi din AI, între care DeepSeek , Moonshot AI, MiniMax și Ant Group. În textul disponibil nu sunt detaliate public indicatorii tehnici folosiți pentru a susține afirmația și nici tipurile exacte de cipuri Nvidia vizate, astfel că amploarea și mecanismul prin care ar fi fost obținut hardware-ul rămân neclare pe baza informațiilor furnizate. În plan practic, astfel de semnale cresc presiunea pentru înăsprirea verificărilor de export și pentru controale mai stricte asupra reexporturilor (revânzări prin terți) și a canalelor de distribuție care pot fi folosite pentru a ajunge la componente restricționate. În același timp, ele pot alimenta noi tensiuni comerciale SUA–China, într-un moment în care accesul la putere de calcul a devenit un avantaj competitiv direct în cursa globală pentru AI. [...]

Prima gală AI Music Awards arată că muzica generată cu inteligență artificială începe să intre în circuitul comercial , pe fondul disputelor tot mai dure din industrie privind drepturile de autor și folosirea operelor protejate la antrenarea modelelor, potrivit Digi24 . Evenimentul a avut loc vineri, la Los Angeles, și a premiat melodii create integral sau parțial cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și persoanele din spatele acestora, într-un moment în care astfel de producții atrag milioane de ascultări și încep să apară în clasamente, conform Reuters, citată de publicație. Semnal pentru piață: AI-ul trece de la experiment la „produs” premiat Marile premii ale serii – pentru artistul, melodia și albumul anului – au fost câștigate de Xania Monet , un avatar muzical generat cu inteligență artificială, cunoscut pentru piesa R&B „How Was I Supposed to Know?”. Potrivit Billboard, menționat în articol, aceasta ar fi devenit prima melodie a unui artist bazat pe AI care a intrat într-unul dintre clasamentele sale radio. Creatorii și participanții au susținut că muzica realizată cu AI ar trebui recunoscută ca o formă nouă de expresie artistică, care presupune creativitate umană și multe ore de lucru. Producătorul muzical Drake Murphy a rezumat această idee într-o declarație făcută pe scenă: „Într-o lume în care toată lumea spune că inteligența artificială este falsă, omul din spatele ei este real.” Xania Monet a fost creată de Telisha „Nikki” Jones, care a spus că a scris personal versurile și a folosit ulterior inteligența artificială pentru a le transforma în melodii. Înaintea ceremoniei, Jones a afirmat că publicul „trebuie pur și simplu să se obișnuiască” cu acest tip de muzică și că nu crede că va dispărea curând. Cum au fost aleși câștigătorii Câștigătorii au fost desemnați de artiști AI membri ai Sonic Intelligence Academy , companie care, potrivit articolului, a dezvoltat: clasamente muzicale dedicate creațiilor realizate cu inteligență artificială; instrumente pentru identificarea acestora. Miza juridică: procese pentru antrenarea modelelor pe opere protejate Articolul plasează gala în contextul unei tensiuni crescânde între industria muzicală și companiile de inteligență artificială. Casele de discuri au intentat procese unor companii, inclusiv Anthropic și OpenAI, acuzând folosirea fără autorizație a unor opere protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor. În paralel, administratorii patrimoniului artistic al lui Elvis Presley au inițiat, de asemenea, o acțiune în justiție legată de această practică. Companiile vizate susțin că utilizarea materialelor este acoperită de doctrina americană „fair use” (utilizare echitabilă), care permite în anumite condiții folosirea operelor fără licență. Temeri operaționale în industrie: presiune pe joburi și pe artiștii „tradiționali” Pe lângă disputa juridică, muzicieni și profesioniști din industrie se tem că proliferarea melodiilor generate automat ar putea reduce oportunitățile pentru artiștii umani și ar putea afecta locurile de muncă ale producătorilor, cântăreților, inginerilor de sunet și compozitorilor. Participanții la gală au respins însă ideea că muzica AI ar fi lipsită de valoare artistică, argumentând că mulți dintre nominalizați aveau povești și idei de transmis, dar nu dispuneau de toate competențele necesare pentru a compune sau interpreta. Unul dintre nominalizați, J. Frequency, a spus: „Multe dintre lucrurile pe care le facem în culise presupun muncă intensă, contrar opiniei generale. Arta este artă și cred că aceasta este doar o altă formă de exprimare.” În ansamblu, apariția unei gale dedicate și intrarea unor piese AI în clasamente sugerează că muzica generată cu inteligență artificială nu mai rămâne doar un experiment tehnologic, ci începe să fie tratată ca un segment distinct, cu propriile mecanisme de recunoaștere – în timp ce regulile de drepturi de autor rămân în dispută. [...]

Google leagă Gemini de Google Wallet pentru analiză de cheltuieli, o schimbare operațională care mută asistentul AI mai aproape de date financiare sensibile , potrivit Android Police . Integrarea este disponibilă, deocamdată, doar pentru utilizatori din SUA și permite întrebări directe despre tranzacții, bugete și economisire, din aplicația Gemini. Funcționalitatea vine după ce Google a extins treptat capabilitățile „Personal Intelligence” (set de integrări prin care Gemini se conectează la servicii Google precum Gmail, Photos, YouTube și Search pentru răspunsuri personalizate). Adăugarea Wallet în această listă înseamnă că utilizatorii pot cere asistentului să interpreteze istoricul de plăți și să propună măsuri de reducere a cheltuielilor. Ce poate face concret integrarea Wallet–Gemini Conform detaliilor citate dintr-o postare oficială a Google, utilizatorii din SUA pot conecta Google Wallet la Gemini și pot folosi comanda „@Google Wallet” în conversație pentru a solicita analize. Exemplele menționate includ cereri de tipul: „Analizează-mi cheltuielile și ajută-mă să economisesc 1.000 de dolari în următoarele trei luni”, caz în care Gemini ar analiza tranzacțiile și ar sugera modalități de economisire. Printre capabilitățile descrise: generarea de grafice dinamice în chat pentru fluxuri de numerar și bugete; identificarea abonamentelor care „mănâncă” cei mai mulți bani, inclusiv plăți recurente; semnalarea abonamentelor care s-au scumpit în ultimul an, pe baza istoricului tranzacțiilor. Pentru o imagine mai completă asupra cheltuielilor, utilizatorii pot conecta și conturi bancare și carduri de credit la Google Wallet prin Plaid (un intermediar folosit pentru conectarea conturilor financiare la aplicații terțe). Miza: acces la date financiare și limitările declarate de Google Integrarea ridică inevitabil întrebări de confidențialitate și securitate, având în vedere că presupune accesul unui asistent AI la date de tranzacții. Google susține însă că Gemini primește doar acces „read-only” (doar citire) la conturi. Compania precizează explicit că, chiar și cu integrarea activată, Gemini nu poate muta, administra sau investi banii utilizatorului. De asemenea, conectarea dintre Google Wallet și Gemini poate fi întreruptă oricând. Disponibilitate și cum se activează Funcția se lansează pentru utilizatorii Gemini din SUA, pe Android, iOS și web. Pentru moment, nu este disponibilă în alte regiuni. Activarea se face din secțiunea „Connected Apps” din setările „Personal Intelligence” ale Gemini, unde utilizatorii pot conecta Google Wallet și apoi pot folosi „@Google Wallet” în solicitări. [...]