Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Aproximativ 50% din codul Alphabet este generat de agenți AI și verificat ulterior de ingineri, a declarat directoarea financiară Anat Ashkenazi în cadrul conferinței privind rezultatele financiare pe trimestrul IV din 2025, desfășurată pe 4 februarie. Această dezvăluire marchează o etapă esențială în modul în care gigantul tech integrează inteligența artificială în procesele sale esențiale, confirmând ritmul alert cu care automatizarea pătrunde în nucleul dezvoltării software-ului.
Potrivit news.futunn, saltul de la 25% cod generat de AI în octombrie 2024 la 50% în decembrie 2025 subliniază o accelerare semnificativă. În doar 15 luni, Alphabet a dublat proporția codului produs de sisteme automate, semn că AI-ul devine o unealtă de bază pentru inginerii companiei. Cu toate acestea, reprezentanții firmei subliniază că tehnologia nu înlocuiește programatorii umani, ci le extinde capacitatea de a livra rapid și eficient.
„Această abordare ne ajută să facem mai mult cu aceleași echipe și să creștem eficiența generală”, a afirmat Ashkenazi.
Performanța tehnologică vine în paralel cu una financiară istorică. Alphabet a depășit pentru prima dată pragul de 400 de miliarde de dolari venituri anuale, înregistrând un trimestru IV cu 113,8 miliarde de dolari venituri (în creștere cu 18% față de anul anterior) și un venit operațional de 35,9 miliarde de dolari, conform investing.com.
În ciuda acestui succes, compania a anunțat un plan ambițios de investiții în infrastructură AI între 175 și 185 de miliarde de dolari în 2026, aproape dublu față de 2025. Din această sumă, 60% va merge către servere, iar 40% către centre de date și echipamente de rețea.
Alphabet nu este singura companie care urmează această direcție. Microsoft a anunțat că AI-ul generează 30% din codul său, iar la Anthropic, aproape tot codul este scris de AI și verificat de oameni. În același timp, Cisco susține că 70% din codul produselor sale AI este generat automat. În acest context, Alphabet se poziționează în plutonul liderilor care transformă radical industria software-ului.
Totuși, nu lipsesc semnele de întrebare. Deși AI-ul excelează la generarea de cod „boilerplate” (rutinizat), specialiștii avertizează că responsabilitatea inginerilor seniori crește, fiind nevoiți să valideze calitatea unor cantități tot mai mari de cod generat automat.
Chiar dacă eficiența crește, Alphabet nu dă semne că va reduce angajările. Dimpotrivă, CEO-ul Sundar Pichai a declarat că firma își va menține ritmul de recrutare de ingineri în 2026, „pentru a sprijini dezvoltarea continuă și a valorifica pe deplin potențialul AI”, potrivit Economic Times.
Această poziție subliniază modelul de lucru mixt promovat de Alphabet, în care AI-ul este un aliat al inginerilor, nu un substitut. Mai mult, investițiile uriașe planificate indică o strategie de lungă durată, menită să pună compania într-o poziție dominantă într-o industrie aflată într-o transformare profundă.
Alphabet se află în epicentrul unei tranziții tehnologice majore, în care AI-ul devine motorul principal de producție software. Prin creșteri rapide, investiții colosale și promisiunea de a păstra resursa umană în centrul procesului, compania se poziționează pentru a defini viitorul tehnologiei în anii următori.
Recomandate
Google extinde accesul la Gemini pe PC printr-o aplicație dedicată pentru Windows 10 și 11 , o mutare care poate reduce fricțiunea de utilizare în companii și pentru utilizatorii care lucrează preponderent în aplicații desktop, prin acces rapid și integrare cu fluxurile de lucru existente, potrivit Google . Aplicația este gândită să ruleze „alături” de instrumentele și aplicațiile folosite zilnic, oferind asistență fără a întrerupe activitatea curentă. Google susține că aplicația este „ușoară și silențioasă” și nu încetinește PC-ul. Ce schimbă operațional: acces rapid și spațiu dedicat de lucru Google descrie trei scenarii principale de utilizare pe Windows: Deschidere instant prin scurtătură de tastatură : combinația Alt + Space deschide Gemini peste fereastra activă, pentru verificări rapide sau idei de conținut, după care utilizatorul revine în fluxul de lucru. Lucru „în profunzime” într-un spațiu dedicat : aplicația oferă acces la funcțiile deja disponibile în Gemini, inclusiv posibilitatea de a delega sarcini în mai mulți pași către Gemini Spark (descris ca „agent personal AI 24/7”). Tot aici, Gemini poate redacta un rezumat de proiect folosind informații din aplicațiile Google, precum Gmail și Google Drive. Generare de conținut vizual : utilizatorii pot crea imagini și pot genera video, inclusiv prin Gemini Omni , direct din aplicația desktop. Disponibilitate și ce urmează Aplicația Gemini pentru Windows este disponibilă „astăzi”, la nivel global, pentru Windows 10 și Windows 11 , iar descărcarea se face de la gemini.google/desktop (menționat în sursă). Google precizează că „este doar începutul” și că vor fi adăugate în timp „mai multe capabilități native” pentru desktop, fără a detalia un calendar. În privința datelor și confidențialității, sursa trimite la politica de confidențialitate Google . [...]
Google extinde controlul vocal în Workspace , introducând trei funcții conversaționale care pot reduce timpul pierdut cu căutări și redactare în Gmail, Docs și Keep, potrivit Google . Noutatea are miză operațională pentru utilizatori și echipe: interacțiunea „hands-free” (fără tastatură) mută o parte din munca de căutare, structurare și redactare în fluxuri ghidate de modele audio Gemini. Ce se schimbă în Gmail, Docs și Keep Google lansează capabilități bazate pe „ Gemini Audio models ” (modele de inteligență artificială care înțeleg și generează vorbire), prezentate anterior în Workspace la I/O, iar acum disponibile ca funcții noi în trei aplicații. Gmail Live: căutare conversațională în inbox Gmail Live permite utilizatorilor să „întrebe” direct, pe voce, lucruri precum „Care este numărul porții de îmbarcare?” sau „Ce se întâmplă săptămâna aceasta la școala copilului?”, iar funcția scanează inboxul și returnează rapid răspunsuri, fără căutare manuală prin fire lungi de e-mailuri. Docs Live: redactare și structurare prin dialog Docs Live este poziționat ca „partener de idei” și coautor: utilizatorul vorbește, iar instrumentul organizează ideile și structurează documentul pentru a ajunge mai repede la o primă versiune. Google precizează că, „cu permisiunea” utilizatorului, Docs Live poate extrage detalii relevante din Gmail, Drive și Chat, dar și de pe web, pentru a completa contextul. Keep Live: transformă „brain dump” în notițe organizate În Keep, funcția vocală nouă preia un flux liber de idei și îl procesează „în fundal”, transformându-l în liste și notițe structurate, fără tastare. Disponibilitate și condiții de acces Funcțiile „conversaționale” încep să fie distribuite „săptămâna aceasta”, conform Google. Accesul este condiționat de tipul de abonament: Gmail Live și Keep Live : disponibile pentru abonații Google AI Plus, Pro și Ultra (detalii despre planuri: Google One – Google AI plans ). Docs Live : disponibil pentru abonații Pro și Ultra . Pentru clienții Google Workspace business , Google spune că funcțiile „vin în curând”, fără un calendar mai precis în material. Ce rămâne de urmărit pentru companii Pentru organizații, miza imediată este modul în care aceste funcții vor fi integrate în pachetele business și ce politici interne vor fi necesare pentru utilizarea extragerii de informații din e-mail și fișiere „cu permisiunea” utilizatorului. Google trimite la politica sa de confidențialitate pentru cadrul general: Google Privacy Policy . [...]
Google își extinde colaborarea cu MrBeast într-un parteneriat pe mai mulți ani, care mută utilizarea Gemini din zona de divertisment în demonstrații publice de utilizare practică și include și Google Health , potrivit Google Blog . În esență, Google își leagă produsele de un creator cu audiență uriașă pentru a arăta, în contexte „de teren”, cum poate fi folosită inteligența artificială generativă (AI care produce conținut și sugestii) în situații concrete. Parteneriatul este încheiat cu Beast Industries și „extinde relația dincolo de YouTube” către Gemini și Google Health. Google îl prezintă pe Jimmy Donaldson (MrBeast) drept „primul creator” care a atins 500 de milioane de abonați pe YouTube , iar colaborarea urmărește ca acesta să folosească Gemini pentru a-și executa concepte „mai sălbatice” și, în paralel, să arate cum Google Health poate sprijini obiective zilnice de fitness și stare de bine. Ce se vede prima dată: un clip pe 5 septembrie, cu Gemini folosit în scenarii extreme Primul material anunțat este un nou videoclip MrBeast programat pentru 5 septembrie, în care echipa încearcă să supraviețuiască în „unele dintre cele mai extreme și periculoase climate” de pe Pământ. Conform sursei, echipele vor concura în trei medii: junglă, deșert, Arctica, folosind Gemini pentru a identifica pericole, a face față schimbărilor brutale de vreme și a rămâne „cu un pas înainte”. Extinderea dincolo de YouTube: campanie Gemini și integrarea Fitbit Air Google mai spune că MrBeast va apărea într-un „nou lansat” (recent lansat) demers de promovare pentru Gemini, unde va arăta cum folosește aplicația ca partener pentru partea de logistică a cascadoriilor sale. În plus, compania precizează că Jimmy va integra „Fitbit Air” într-o provocare viitoare. Google nu oferă în material detalii financiare, termeni contractuali sau calendar complet al activărilor, dar descrie colaborarea drept începutul unui proiect mai amplu, cu noi apariții pe canalele MrBeast și pe conturile Gemini. [...]
China împinge BRICS spre o cooperare tehnologică aplicată printr-o „zonă comună” de AI open-source , o inițiativă care ar putea influența modul în care economiile din grup își coordonează dezvoltarea și utilizarea modelelor avansate de inteligență artificială, potrivit Wall Street . Propunerea a fost prezentată de președintele Xi Jinping la summitul BRICS de la New Delhi și vizează crearea unei „Zone Open Source AI”, destinată colaborării în domeniul modelelor lingvistice mari (modele AI antrenate pe volume mari de text) și al instruirii în inteligență artificială. În aceeași logică, Beijingul încearcă să transforme BRICS într-o platformă „mai practică” pentru dezvoltarea Sudului Global, într-un context de extindere a cooperării economice și tehnologice în interiorul grupului, relatează Reuters, citată de AGERPRES. Ce ar include „Zona Open Source AI” propusă de China Conform informațiilor prezentate, proiectul ar urmări să stimuleze cooperarea între statele BRICS pe mai multe direcții operaționale: dezvoltarea și utilizarea modelelor lingvistice mari; instruirea și formarea în domeniul inteligenței artificiale; construirea unui „ecosistem deschis” de AI, adică bazat pe colaborare și acces mai larg la tehnologii și resurse. Xi Jinping a legat succesul „Inițiativei Greater BRICS” de construirea unei baze solide pentru „cooperare pragmatică”, potrivit agenției chineze Xinhua. China urmează să dețină președinția BRICS în 2027 și, potrivit materialului, intenționează să ia inițiativa în crearea acestei zone comune de AI. Miza economică: lanțuri de aprovizionare, piață integrată și proiecte comerciale Dincolo de componenta tehnologică, Xi a cerut statelor BRICS să coopereze mai strâns pentru menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare și pentru dezvoltarea unei piețe integrate. Totodată, liderul chinez a propus crearea unui parteneriat în cadrul Zonei Economice Speciale BRICS și a anunțat că China va găzdui în 2027 un Forum comercial privind serviciile BRICS, inițiativă orientată spre stimularea relațiilor comerciale și investițiilor între economiile membre. Reacții în BRICS și contextul politic al extinderii Premierul indian Narendra Modi a susținut că beneficiile soluțiilor dezvoltate în cadrul BRICS nu ar trebui să rămână limitate la statele grupului, ci să fie „suficient de accesibile și adaptabile” pentru a răspunde și nevoilor statelor din Sudul Global. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a descris BRICS drept o „forță motrice puternică” pentru construirea unei noi ordini mondiale „mai echitabile și multipolare” și a cerut statelor membre să găsească modalități de a combina avantajele competitive ale economiilor lor. BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Potrivit materialului, atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin au părăsit New Delhi după participarea la summit. [...]
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
