Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
$271.36+1.71%AMZN
$265.03+1.45%GOOGL
$385.12+9.57%INTC
$94.48+13.54%INDA$49.33-0.24%India găzduiește AI Impact Summit, cu liderii OpenAI și Alphabet la New Delhi, un eveniment care confirmă ambiția țării de a deveni un centru global pentru inteligența artificială și un punct cheie pe harta investițiilor tehnologice. Potrivit CNBC, la reuniunea organizată săptămâna aceasta în capitala Indiei sunt așteptați Sam Altman, directorul general al OpenAI, și Sundar Pichai, directorul general al Alphabet, alături de Dario Amodei, șeful Anthropic, și Demis Hassabis, conducătorul Google DeepMind. Jensen Huang, directorul Nvidia, și-a anulat participarea din motive neprevăzute.
Summitul are loc într-un moment favorabil pentru relațiile dintre India și Statele Unite, pe fondul negocierilor pentru un acord comercial. Guvernul condus de Narendra Modi mizează pe prezența marilor companii pentru a consolida poziția Indiei drept pol tehnologic regional și global.
India oferă trei avantaje esențiale pentru giganții din tehnologie:
Executivul de la New Delhi a aprobat proiecte în domeniul semiconductorilor în valoare de 18 miliarde de dolari și încurajează producția locală pentru companii precum Apple. În paralel, investitorii finanțează masiv start-up-urile indiene, iar bursa locală înregistrează un val de listări.
Prin organizarea AI Impact Summit, guvernul Modi încearcă să transmită un mesaj clar: India nu mai este doar o piață de desfacere sau un furnizor de servicii externalizate, ci aspiră la statutul de actor central în dezvoltarea tehnologiilor care vor defini economia globală în următorul deceniu.
Recomandate
Procesul dintre Elon Musk și Sam Altman riscă să complice traseul OpenAI către o listare și să amplifice presiunea juridică asupra modelului său hibrid (nonprofit–profit), într-un moment în care compania este descrisă ca fiind „pregătită” pentru un IPO, potrivit Al Jazeera . Într-un proces federal din California , Musk – cofondator OpenAI – a depus mărturie pentru a doua zi, susținând că Altman a „trădat” promisiunile inițiale de a păstra organizația ca nonprofit „dedicată beneficiului umanității”. Litigiul pornește de la înființarea OpenAI în 2015 ca nonprofit și transformarea ulterioară într-o structură orientată spre profit. Musk a declarat în fața juraților că și-a pierdut încrederea că Altman va menține misiunea nonprofit și a spus că, spre finalul lui 2022, se temea că Altman încerca să „fure caritatea”, afirmând că „s-a dovedit a fi adevărat”. Altman a fost prezent în sală, dar nu a depus mărturie, conform relatării. Miza economică: IPO și modelul de finanțare Avocații OpenAI au respins acuzațiile și au susținut că nu a existat niciodată un angajament de a rămâne nonprofit. Compania afirmă că a creat o componentă cu scop lucrativ pentru a finanța nevoile mari de putere de calcul și pentru a atrage talente. În același timp, OpenAI ar fi „pregătită” pentru o ofertă publică inițială care ar putea evalua compania la 1.000 de miliarde de dolari, potrivit Reuters, citată de Al Jazeera. În acest context, disputa privind guvernanța și misiunea inițială poate deveni un factor de risc reputațional și juridic, cu potențiale efecte asupra investitorilor și structurii de control. Ce cere Musk în instanță Musk a investit aproximativ 38 de milioane de dolari (aprox. 174 milioane lei) în OpenAI între 2015 și 2017 și a părăsit organizația în 2018. În proces, el solicită: 150 de miliarde de dolari (aprox. 690 miliarde lei) despăgubiri de la OpenAI și Microsoft , cu orice sumă acordată direcționată către brațul caritabil al OpenAI; obligarea OpenAI să revină la statutul de nonprofit; înlăturarea lui Sam Altman și a cofondatorului Greg Brockman din conducere. Musk a mai susținut că organizația a fost „capturată” și a descris o ofertă de a investi, venită din partea lui Altman, ca părând „ca o mită”. Apărarea OpenAI: competiția cu xAI Echipa juridică a OpenAI afirmă că acțiunea lui Musk urmărește să submineze compania în favoarea propriei sale inițiative, xAI. OpenAI, organizată acum ca „public benefit corporation” (o formă corporativă care combină obiective comerciale cu o misiune de interes public), susține că demersul este alimentat de competiție și notează că xAI este în urma OpenAI la adopția de către utilizatori. Context suplimentar despre proces apare într-un material anterior al publicației, „stand for a second day”, disponibil aici: Al Jazeera . [...]
În procesul cu Sam Altman , Elon Musk își construiește apărarea pe ideea că miza OpenAI este „salvarea umanității” , încercând să influențeze percepția juriului asupra intențiilor sale și, implicit, asupra legitimității pretențiilor din dosar, potrivit The Verge . În depoziția sa, Musk a petrecut mult timp cu propria „poveste de origine”, de la copilăria în Africa de Sud și plecarea la studii în Canada, până la parcursul antreprenorial (Zip2, PayPal și companiile pe care le conduce în prezent). Publicația notează că această abordare pare menită să îl prezinte drept un actor motivat de interesul public, nu de câștig personal. Musk a susținut în fața instanței că proiectele sale au avut ca fir roșu „bunăstarea umanității”: SpaceX ar fi fost creată ca „asigurare de viață pentru viața așa cum o știm”, iar Tesla – pentru a reduce dependența de combustibili fosili, pe care a spus că o consideră dăunătoare pentru mediu și pentru oameni. The Verge menționează și că, în timpul mărturiei, Musk a afirmat în mod discutabil că el a fondat Tesla. AI, între promisiune și risc existențial În aceeași logică, Musk a spus că încă din anii de facultate era îngrijorat de inteligența artificială, pe care a descris-o ca pe o „sabie cu două tăișuri”: ar putea „rezolva toate bolile și face pe toată lumea prosperă” sau „ne-ar putea omorî pe toți”. A prezentat două scenarii extreme – unul utopic, de tip „Star Trek”, și unul distopic, de tip „Terminator” – și a indicat că acesta ar fi fost motivul pentru care a cofondat OpenAI. Atacul la Altman și argumentul „precedentului” pentru organizații caritabile Musk a încercat să creeze un contrast direct cu Altman, pe care l-a portretizat drept opusul său. A mers până la a-l acuza că ar fi „furat” o organizație caritabilă și a susținut că un verdict favorabil pârâților ar putea crea un precedent juridic periculos pentru sectorul filantropic din SUA. „E foarte simplu: nu e în regulă să furi o organizație caritabilă. (...) Dacă verdictul iese astfel încât să fie în regulă să jefuiești o organizație caritabilă, întreaga fundație a donațiilor caritabile în America va fi distrusă.” În același context, The Verge notează că Musk nu le-a spus juraților că majoritatea donațiilor filantropice ale fundației sale au mers către interese strâns legate, sau direct legate, de propriile sale activități. Din informațiile publicate nu reiese ce urmează procedural în proces sau care este calendarul etapelor următoare; materialul se concentrează pe strategia de poziționare a lui Musk în fața juriului și pe implicațiile pe care el le invocă în legătură cu statutul și controlul asupra OpenAI. [...]
Elon Musk a recunoscut în instanță că xAI a folosit „distilarea” pe modele OpenAI pentru a antrena Grok , o practică ce poate eroda avantajul competitiv al laboratoarelor care investesc masiv în infrastructură de calcul și care, în același timp, ridică mizele privind aplicarea termenilor de utilizare ai modelelor, potrivit TechCrunch . Mărturia a fost dată joi, într-o instanță federală din California, în procesul în care Musk dă în judecată OpenAI , pe CEO-ul Sam Altman și pe Greg Brockman. Întrebat dacă xAI a folosit tehnici de distilare pe modele OpenAI pentru a antrena Grok, Musk a spus că este o practică generală în industrie, iar când i s-a cerut să confirme dacă răspunsul este „da”, a răspuns: „Parțial”. De ce contează: distilarea reduce bariera de cost și apasă pe regulile de utilizare Distilarea (în contextul modelelor de inteligență artificială) este o metodă prin care un model nou este antrenat să reproducă comportamentul unuia mai performant, prin interogări sistematice ale chatboturilor sau ale interfețelor de programare (API) puse la dispoziție public. Miza economică este că astfel pot fi obținute modele „aproape la fel de capabile” la costuri mai mici, subminând avantajul construit de jucătorii mari prin investiții în capacitate de calcul. TechCrunch notează că nu este clar dacă distilarea este explicit ilegală; mai degrabă, ar putea încălca termenii de utilizare impuși de companii pentru produsele lor. Reacția industriei: încercări de a bloca interogările „suspecte” În paralel, OpenAI, Anthropic și Google ar fi lansat, prin Frontier Model Forum, o inițiativă de schimb de informații despre cum pot fi combătute încercările de distilare, în special din China. Abordarea descrisă se bazează pe identificarea și prevenirea interogărilor în masă care pot „cartografia” comportamentul intern al modelelor. OpenAI nu a răspuns solicitării de comentariu privind declarația lui Musk, la momentul publicării articolului. Context din proces: poziționarea xAI în cursa globală În aceeași mărturie, Musk a fost întrebat despre o afirmație făcută vara trecută, potrivit căreia xAI ar urma să depășească în curând orice companie, cu excepția Google. El a clasat furnizorii de top astfel: Anthropic pe primul loc, urmată de OpenAI, Google și modele chinezești cu cod deschis, caracterizând xAI drept o companie mult mai mică, cu „câteva sute” de angajați. [...]
Google Photos va introduce vara aceasta o funcție care îți cataloghează automat hainele din fotografii și le transformă într-un „dulap digital” , cu opțiuni de filtrare, combinare în ținute și previzualizare „virtual try-on”, potrivit Google . Lansarea începe pe Android , urmând să ajungă ulterior și pe iOS, ceea ce mută aplicația din zona de stocare și organizare a imaginilor spre un instrument practic de planificare a ținutelor, bazat pe inteligență artificială . Ce face concret noua funcție și de ce contează operațional Funcția creează automat o colecție dedicată „wardrobe” (dulap) pe baza pieselor vestimentare care apar în biblioteca ta de fotografii. Practic, aplicația scanează imaginile și extrage articolele de îmbrăcăminte pe care le-ai purtat, apoi le organizează într-o structură ușor de parcurs. Din perspectiva utilizării de zi cu zi, noutatea este că utilizatorul nu mai pornește de la fotografii disparate, ci de la o „inventariere” a garderobei, generată automat, care poate reduce timpul de căutare și de planificare a ținutelor. Cum se folosește: filtrare, ținute și „probă” virtuală Google descrie trei utilizări principale: Filtrare pe categorii : poți vedea toate articolele la un loc sau poți intra pe o categorie (de exemplu bijuterii, topuri sau pantaloni) pentru a redescoperi piese „uitate” în dulap. Crearea de ținute : poți combina articolele pentru a construi outfituri, pe care le poți distribui prietenilor sau salva într-un „moodboard” (panou de inspirație) digital. Pot exista moodboard-uri separate pentru ocazii diferite, precum nunți de vară, o călătorie în Italia sau ținute de lucru. „Try it on” (probă virtuală) : selectezi piese individuale și folosești opțiunea „Try it on” pentru a vedea cum ar arăta o combinație înainte să te îmbraci. Când ajunge la utilizatori Funcția „wardrobe” va începe să fie disponibilă în această vară , mai întâi în Google Photos pe Android , apoi pe iOS , conform anunțului. Google nu oferă în material un calendar mai detaliat (date exacte) și nici informații despre disponibilitatea pe piețe sau condiții de acces. [...]
OpenAI își schimbă strategia de infrastructură și se îndepărtează de ideea de a deține centre de date „ Stargate ”, preferând să închirieze pe termen lung capacitate de calcul , o mutare care reduce nevoia de investiții directe, dar tensionează relațiile cu partenerii și ridică semne de întrebare privind predictibilitatea companiei, potrivit Tom's Hardware . În forma inițială, Stargate a fost prezentat la începutul lui 2025 ca un joint venture cu Oracle și SoftBank, cu o țintă de investiții de 500 de miliarde de dolari (aprox. 2.250 miliarde lei) în centre de date pentru inteligență artificială în SUA. După „mai mult de un an” de dificultăți și neînțelegeri, OpenAI ar fi renunțat, în practică, la ideea de a deține infrastructură alături de parteneri și ar fi trecut la acorduri mai flexibile, bazate pe furnizori terți și închiriere de capacitate, conform Financial Times. De ce contează: mai puțin capital blocat, dar mai mult risc de execuție și încredere Schimbarea are o logică financiară pentru o companie care „arde numerar” și care ar fi ratat în ultimele luni ținte interne de venituri, notează materialul. În același timp, repoziționarea a produs „haos” în rândul partenerilor și a pus sub semnul întrebării fiabilitatea OpenAI, în condițiile în care raportul citat susține că startup-ul a „abandonat în practică” joint venture-ul, în favoarea unor acorduri bilaterale mari (inclusiv cu Oracle). O persoană implicată în proiect ar fi spus că OpenAI a „tras pe linie moartă centrele de date proprii”, iar compania ar fi admis că Stargate este doar un „termen umbrelă” pentru strategia sa de capacitate de calcul. Efecte colaterale: proiecte puse pe pauză și parteneri nemulțumiți Incertitudinile ar fi afectat și proiecte din afara SUA. Guvernul britanic a semnat un acord cu OpenAI și alți parteneri pentru construirea unui centru de date în Marea Britanie, însă OpenAI l-a pus „pe hold” la începutul acestei luni, invocând „reglementări restrictive” și „costuri ridicate ale energiei”. Ministrul britanic pentru IA, Kanishka Narayan, a declarat pentru Financial Times că singurul lucru care s-a schimbat față de momentul angajamentelor ar fi fost „mediul de finanțare pentru OpenAI”. În paralel, unele părți implicate ar fi rămas cu sentimentul că au fost „dezamăgite și induse în eroare”, pe fondul deciziei Microsoft de a interveni în unele proiecte pe care OpenAI le-ar fi abandonat. O sursă citată de publicație a punctat că „banii nu sunt nelimitați”, iar o alta a spus că ar prefera Microsoft ca „chiriaș”, pentru că „este mai solvabil”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul noilor acorduri sau despre ce proiecte vor continua efectiv sub „umbrela” Stargate, rămâne de urmărit cum va arăta, concret, mixul de furnizori și contracte prin care OpenAI își va asigura capacitatea de calcul în perioada următoare. [...]
Alphabet își leagă creșterea din T1 2026 de monetizarea și eficientizarea AI , cu un avans de 19% la Search & Other Advertising și o accelerare puternică în Cloud, unde veniturile au urcat cu 63% și au depășit pentru prima dată 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), potrivit Google . Mesajul CEO-ului Sundar Pichai , publicat ca transcript editat al intervenției din apelul cu investitorii, pune accent pe faptul că investițiile în inteligență artificială și abordarea „full-stack” (de la infrastructură la modele și aplicații) „conduc performanța” în toate liniile majore de business. Din perspectivă economică, două elemente ies în față: ritmul de creștere al Cloud și încercarea de a ține sub control costurile și latența (timpul de răspuns) pe măsură ce AI este integrată în produse cu audiență masivă, precum Search. Cloud: creștere pe AI, contracte mari și backlog în salt Google indică o cerere ridicată pentru produse și infrastructură AI în Cloud. În T1 2026, veniturile Cloud au crescut cu 63% și au depășit 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), iar „backlog”-ul (valoarea contractelor semnate, dar încă neîncasate) „aproape s-a dublat” față de trimestrul anterior, la peste 460 mld. dolari (aprox. 2.116 mld. lei). Compania mai susține că soluțiile sale de AI pentru companii au devenit „principalul motor de creștere” pentru Cloud „pentru prima dată”, iar veniturile din produse construite pe modelele sale generative au crescut „aproape 800%” față de anul anterior. La nivel comercial, Google menționează: dublarea achiziției de clienți noi față de aceeași perioadă a anului trecut; dublarea numărului de contracte între 100 mil. și 1 mld. dolari (aprox. 460 mil.–4,6 mld. lei) față de anul anterior și semnarea „mai multor” contracte de peste 1 mld. dolari; depășirea angajamentelor inițiale de către clienți cu 45%, în accelerare față de trimestrul anterior. Pe produs, Google arată că Gemini Enterprise a crescut cu 40% trimestru la trimestru ca utilizatori activi lunari plătitori, iar vânzările prin parteneri au urcat de 9 ori față de anul anterior (atât ca „seats” vândute, cât și ca număr de parteneri care adoptă intern produsul). Search: mai mult AI, dar cu presiune pe cost și viteză În Search, compania spune că interogările sunt la un maxim istoric și că AI Overviews și AI Mode contribuie la creștere și la revenirea utilizatorilor. În același timp, Google insistă pe eficiență: afirmă că a redus latența Search cu peste 35% în ultimii cinci ani, iar după trecerea AI Overviews și AI Mode la Gemini 3 a redus costul răspunsurilor AI „de bază” cu peste 30%, prin îmbunătățiri de hardware și inginerie. Aceste detalii sunt relevante pentru modelul economic al Search: integrarea AI în pagina de rezultate tinde să crească consumul de calcul, iar controlul costurilor devine o condiție pentru a susține marje și investiții. Infrastructură și modele: TPU-uri noi și volum în creștere Google își leagă strategia de AI de infrastructură proprie (TPU-uri – procesoare specializate pentru AI) și de opțiuni multiple de calcul, inclusiv GPU-uri NVIDIA. Compania spune că va fi „printre primii” furnizori care vor oferi NVIDIA Vera Rubin NVL72, pe lângă instanțe bazate pe Blackwell și Hopper. La Cloud Next, Google a prezentat TPU-urile de generația a opta, cu două variante: TPU 8t (pentru antrenare) și TPU 8i (pentru inferență – rularea modelului pentru a genera răspunsuri). Potrivit companiei, TPU 8t are de trei ori puterea de procesare față de Ironwood și de două ori performanța, iar TPU 8i oferă cu 80% mai bună performanță per dolar decât generația anterioară. La nivel de utilizare, Google afirmă că modelele sale „first-party” procesează peste 16 miliarde de tokeni pe minut prin utilizare directă a API-urilor de către clienți (față de 10 miliarde în trimestrul anterior). În ultimele 12 luni, 330 de clienți Google Cloud ar fi procesat fiecare peste 1 trilion de tokeni, iar 35 au depășit pragul de 10 trilioane. Abonamente și YouTube: baza plătitoare crește Pe zona de consum, Google spune că a avut „cel mai puternic trimestru” pentru planurile sale de AI pentru consumatori, în principal datorită adopției aplicației Gemini. Numărul total de abonamente plătite a ajuns la 350 de milioane, cu YouTube și Google One ca principali contributori. Separat, compania notează că YouTube Music și Premium au avut în T1 cea mai mare creștere trimestrială a numărului de abonați (excluzând perioadele de probă), atât la nivel global, cât și în SUA, de la lansarea YouTube Premium în iunie 2018. Ce urmează Google indică drept repere apropiate evenimentele I/O, Brandcast și Google Marketing Live, unde ar urma să ofere mai multe detalii despre evoluțiile din Search și AI. În paralel, mesajul către investitori rămâne unul consecvent: creșterea vine din extinderea AI în produse și din monetizarea acesteia în Cloud, cu accent pe infrastructură și pe reducerea costurilor de operare pe măsură ce utilizarea se intensifică. [...]
