Știri
Știri din categoria Ghiduri
Un ghid ANPC aflat în pregătire extinde practic „lista de obligații” din e-commerce către influenceri și zona de plăți, cu implicații directe pentru modul în care se face promovarea comercială și cum sunt gestionate tranzacțiile online, potrivit wall-street.ro, care a consultat documentul realizat împreună cu ecomTEAM. Documentul ar urma să fie prezentat public în luna iulie, conform surselor publicației.
Ghidul se numește „Ghid de bune practici privind piața produselor și serviciilor comercializate online” și vizează vânzarea online de produse nealimentare și servicii. A fost realizat cu sprijinul ANCOM, DNSC și al mai multor asociații care reprezintă mediul de afaceri și consumatorii.
Documentul nu se limitează la drepturile și obligațiile clasice din contractele la distanță (încheiate online), ci abordează și teme de securitate cibernetică pentru produse și servicii digitale, inclusiv obligații care decurg din Directiva (UE) 2022/2555 (NIS 2) și din Regulamentul (UE) 2024/2847 (Cyber Resilience Act), precum și din mecanismele de divulgare coordonată a vulnerabilităților.
În ghid este inclusă explicit și activitatea influencerilor care recomandă produse online. Un pasaj citat în material arată că aceștia „ar putea fi considerați comercianți” dacă desfășoară frecvent astfel de practici, indiferent de dimensiunea audienței. Alternativ, chiar dacă nu sunt considerați comercianți, pot fi interpretați ca acționând „în numele” comerciantului ale cărui produse sunt promovate, ceea ce îi poate aduce în sfera regulilor privind practicile comerciale și cerințele de transparență ale comunicării comerciale (cu trimitere la Legea nr. 363/2007).
Ghidul include o secțiune despre gestionarea în siguranță a plăților online și face referire la bănci și la alte instituții financiare, inclusiv furnizori de soluții de tip „Buy Now Pay Later” (BNPL – „cumperi acum, plătești mai târziu”).
Între metodele de plată uzuale enumerate în document se regăsesc:
Documentul notează că plățile în rate și cele cu amânare au devenit mai populare în comerțul online și insistă asupra nevoii ca atât comercianții, cât și consumatorii să înțeleagă detaliile acestor opțiuni.
În cazul contractelor de credit legate de achiziții online, ghidul recomandă ca, atunci când consumatorul își exercită dreptul de retragere din contractul de credit, să informeze mai întâi comerciantul și apoi instituția financiar-bancară. Totodată, sunt menționate situații în care consumatorul se poate îndrepta împotriva comerciantului (în condițiile OUG nr. 140/2021), dar și cazuri în care consumatorul poate solicita remedii de la instituția financiară, aceasta putând răspunde solidar cu furnizorul pentru pretențiile consumatorului, dacă nu a reușit să obțină satisfacerea drepturilor de la furnizor.
Ghidul include și o secțiune de întrebări frecvente. Printre exemplele redate în material:
Documentul, care are peste 118 pagini, este prezentat în material ca un instrument de lucru pentru organele de control, mediul de afaceri și consumatori, cu obiectivul de a sprijini o aplicare mai coerentă a regulilor din vânzările online.
Recomandate
ANPC avertizează că semnarea în grabă a actelor la cumpărarea unei locuințe poate genera riscuri juridice și costuri suplimentare , iar verificarea situației juridice a imobilului și a documentelor trebuie făcută înainte de orice angajament, potrivit Digi24 . Autoritatea a publicat un „Ghid al cumpărătorului de locuințe”, pe care îl recomandă consumatorilor să îl parcurgă înainte de decizia de achiziție. ANPC își construiește mesajul în jurul ideii că tranzacția imobiliară este una dintre cele mai importante decizii financiare și că protecția cumpărătorului depinde de o analiză minuțioasă: de la istoricul juridic al imobilului până la clauzele din antecontract și contractul final. Rolul notarului și verificările care reduc riscul de litigii În ghid, ANPC indică notarul public drept un actor-cheie pentru legalitatea și siguranța tranzacției. Printre atribuțiile descrise se află verificarea actelor pentru a nu conține clauze contrare legii, explicarea conținutului și efectelor documentelor către părți și verificarea actelor de proprietate, a sarcinilor (de exemplu ipoteci), interdicțiilor și litigiilor. Totodată, notarul verifică registrele publice relevante și existența unor documente administrative necesare (precum certificat fiscal, adeverință de la asociația de proprietari, certificat energetic). ANPC mai arată că actele autentice notariale au o forță juridică sporită și pot constitui titlu executoriu. Ce trebuie verificat înainte de antecontract și ce trebuie să conțină ANPC recomandă ca, înainte de semnarea antecontractului, cumpărătorii să verifice dacă vânzătorul este proprietarul și să analizeze extrasul de carte funciară, inclusiv existența ipotecilor, interdicțiilor sau litigiilor. Ghidul precizează că antecontractul ar trebui să includă, între altele: identificarea imobilului și a părților; prețul total; valoarea avansului și termenul pentru semnarea contractului final; modalitatea de plată; racordarea la utilități; situația juridică a imobilului; data predării locuinței. Pentru locuințele aflate în fază de proiect, ANPC menționează că antecontractul trebuie încheiat în formă autentică și notat în cartea funciară, cu respectarea condițiilor legale privind avansul. Contractul final: documente de construcție și clauze financiare explicite Pentru a evita probleme juridice, ANPC indică verificarea existenței autorizației de construire, a procesului-verbal de recepție a lucrărilor și a certificatului de atestare a edificării construcției. În plus, antecontractul sau contractul trebuie să menționeze explicit elementele financiare esențiale: prețul total, suma plătită ca avans, momentul plății diferenței, precum și moneda și cursul valutar aplicabil. Garanții, clauze de protecție și costuri care pot apărea peste preț În cazul locuințelor noi, ghidul menționează garanții de 3 ani pentru bună execuție, 10 ani pentru vicii ascunse ale construcției și 2 ani pentru bunurile achiziționate împreună cu locuința. ANPC enumeră și clauze considerate importante pentru protecția cumpărătorului, precum restituirea avansului dacă vânzătorul nu își respectă obligațiile, posibilitatea retragerii din tranzacție în anumite condiții, penalități pentru întârzierea predării și descrierea clară a dotărilor și finisajelor. Pe lângă prețul locuinței, autoritatea amintește că pot apărea costuri precum onorariul notarial și TVA, tarifele de intabulare și costuri suplimentare pentru credite ipotecare. Ce urmează după tranzacție După finalizarea cumpărării, ANPC recomandă verificarea înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, obținerea unui duplicat al contractului autentificat, înregistrarea imobilului la autoritățile fiscale, schimbarea contractelor de utilități și notificarea asociației de proprietari. Mesajul central al ghidului este sintetizat în recomandarea de a cere proiectele de contract înainte de semnare, de a citi toate clauzele și de a adresa întrebări notarului și vânzătorului: „Nu semnaţi documente fără a le înţelege. Verificaţi finalizarea lucrărilor şi racordarea la utilităţi etc. Siguranţa unei tranzacţii imobiliare este condiţionată de o analiză minuţioasă şi de verificări riguroase.” [...]
Emailurile scrise prost costă timp și pot bloca răspunsuri în business , iar câteva reguli simple de etichetă sunt încălcate frecvent, potrivit BGR . Într-un context în care emailul rămâne canalul principal de comunicare în mediul profesional, miza nu e „stilul”, ci eficiența: să fii înțeles rapid, să pari credibil și să eviți riscuri inutile. 1) Scrie pentru destinatar, nu „cum îți vine” Una dintre cele mai comune greșeli este nepotrivirea tonului cu situația. Pentru emailuri profesionale, recomandarea este un stil sobru: formulări clare și politicoase, fără limbaj prea familiar și fără glume care pot fi interpretate greșit. BGR mai indică și o structură minimă: salut, un paragraf de deschidere, corpul mesajului, încheiere și formulă de semnătură. Chiar și în răspunsuri scurte, e util să păstrezi măcar salutul și semnătura; dacă nu ești sigur, e mai prudent să rămâi formal. 2) Alege canalul potrivit și ține cont de timp Emailul poate fi ușor interpretat greșit și nu este ideal pentru subiecte sensibile sau pentru situații care cer reacție imediată, deoarece mesajul se poate pierde ușor „în aglomerație”, mai ales dacă destinatarul nu îl așteaptă. Pentru teme delicate sau discuții cu multe replici, un apel telefonic sau video este, de regulă, mai eficient. Dacă totuși trebuie să transmiți vești dificile prin email, recomandarea este să ajungi repede la subiect, nu după mai multe paragrafe. 3) Fii concis și recitește înainte de trimitere Mesajele lungi, mai ales cele profesionale, tind să devină confuze și consumă inutil timpul ambelor părți. BGR subliniază că supraexplicarea poate ascunde informația importantă „în umplutură”. Recitirea (proofreading) rămâne esențială: greșelile de ortografie și gramatică pot crea confuzie și pot părea neprofesioniste. În plus, greșirea numelui destinatarului sau a unor termeni importanți poate fi interpretată ca lipsă de respect sau atenție. 4) Explică atașamentele și evită semnalele de risc Într-un peisaj cu multe fraude prin email, inclusiv prin tehnici precum „ spoofing ” (imitarea unei adrese cunoscute) și „ phishing ” (mesaje care te trimit către site-uri aparent legitime pentru a obține date), atașamentele sunt o zonă sensibilă. Un fișier malițios poate oferi atacatorilor acces la dispozitiv și date. De aceea, BGR recomandă să menționezi explicit ce fișiere trimiți și să folosești formate uzuale (de tip.pdf,.docx,.jpg,.mov,.zip). Tipurile neobișnuite de fișiere par suspecte și, chiar dacă sunt legitime, destinatarul poate să nu aibă aplicațiile necesare pentru a le deschide. 5) Nu reveni prea repede cu follow-up După trimitere, regula este să aștepți: un follow-up prea rapid te poate face să pari insistent și neprofesionist, reducând șansele de răspuns. BGR notează că „experții” recomandă să aștepți trei până la cinci zile lucrătoare; dacă subiectul e urgent, poți reveni mai repede, dar măcar după 24 de ore. Publicația mai recomandă: să nu trimiți mai mult de două-trei follow-up-uri; după aceea e mai bine să mergi mai departe; să nu copiezi și să lipești emailul inițial în follow-up, pentru că poate părea un mesaj automat; să răspunzi și tu la timp, în 24–48 de ore, ca semnal de seriozitate. [...]
